Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA

No te aha Iesu i mauiui e i pohe ai?

No te aha Iesu i mauiui e i pohe ai?

“No te taata hoê ra [Adamu] i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe.”—Roma 5:12

Eaha ta oe e pahono ia uihia ˈtu, “E hinaaro anei oe e ora e a muri noa ˈtu?” E pahono te rahiraa e, e moemoeâ noa râ no ratou. E parau hoi, e pohe te taata atoa, mai tera iho â to tatou oraraa.

A feruri na râ ia uihia ˈtu, “E hinaaro anei oe e pohe?” E pahono iho â te taata, eita. E hinaaro tatou paatoa e ora noa ˈtu te faaruru ra tatou i te fifi. Te faaite ra te Bibilia, ua poiete te Atua i te taata e te hinaaro e ora noa. Te na ôhia ra, “ua tuu oia i te manaˈo [“o te ora mure ore,” Traduction du monde nouveau] i roto i to ratou aau.”—Koheleta 3:11.

Tera râ, te pohe nei te taata. Eaha ïa tei tupu? E ohipa anei ta te Atua i rave no tatou? Mea putapû mau te pahonoraa a te Bibilia e e faaite atoa mai te reira no te aha Iesu i mauiui e i pohe ai.

EAHA TEI TUPU?

Te parau mai ra na pene matamua e toru o te buka Genese, ua horoa te Atua ia Adamu raua Eva i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. Ua faataa atoa oia eaha ta raua e tia ia rave no te fanaˈo i te reira. I muri iho, te faaite ra te aamu aita raua i auraro i te Atua e ua ere atura i tera haamaitairaa. Mea ohie roa te faataaraa. Oioi roa râ vetahi i te haafaufaa ore i te reira. Mai te mau Evanelia, te horoa mai ra te Genese i te mau faataaraa mau e te papu. a

Eaha tei tupu i to Adamu faaroo-ore-raa? Teie ta te Bibilia pahonoraa: “No te taata hoê ra [Adamu] i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” (Roma 5:12) Ua hara Adamu i to ˈna faaroo-ore-raa i te Atua. Ere atura oia i te tiaturiraa o te ora mure ore e pohe aˈera. Ua naeahia tatou i te hara no te mea e huaai tatou na Adamu. No reira tatou e maˈihia ˈi, e ruau ai a pohe atu ai. Te tano ra teie faataaraa i ta te mau aivanaa i ite i teie mahana. E nehenehe hoi te tamarii e fanaˈo i te tahi mau huru o to ratou mau metua. E ohipa anei râ ta te Atua i rave no tatou?

EAHA TA TE ATUA I RAVE?

Ua rave te Atua i te tahi mau faanahoraa ia fanaˈo faahou ta Adamu huaai i ta ˈna i ere, te tiaturiraa o te ora mure ore. Eaha ta te Atua i rave?

Te na ô ra te Bibilia i roto i te Roma 6:23, “e utua te pohe no te hara.” Te faahopearaa o te hara, o te pohe ïa. Ua pohe Adamu no te mea ua hara o ˈna. Ua naeahia tatou e te hara, e amo ïa tatou i te utua, o te pohe ïa. E ere no tatou te hape, no te mea râ ua fanauhia tatou ei taata hara. Ma te here, ua tono mai te Atua i ta ˈna Tamaiti, Iesu, no te amo i te ‘utua o te pohe’ no tatou. E nehenehe anei?

Ua matara te eˈa e aratai i te oaoa e te ora mure ore i te pohe o Iesu

Ua naeahia tatou i te hara e te pohe na roto i te faaroo ore o te taata tia roa o Adamu. E titauhia ïa te hoê taata tia roa atoa o te auraro e tae noa ˈtu i te pohe no te faatiamâ ia tatou i tera utua. Te faataa ra te Bibilia: “Mai te taata atoa hoi e rave rahi i faarirohia ei taata hara i te haapao ore o te taata hoê ra, e rave rahi hoi tei faarirohia ei taata parau-tia, i te haapao o te taata hoê ra.” (Roma 5:19) O Iesu tera “taata hoê ra.” Ua faarue oia i te raˈi, ua riro mai ei taata tia roa b e ua pohe no tatou. No te aha? Ia fanaˈo tatou i te farii maitai a te Atua e te tiaturiraa o te ora mure ore.

NO TE AHA IESU I HAAMAUIUIHIA E I HAAPOHEHIA?

Ua titauhia anei râ ia pohe Iesu? Eita anei te Atua mana hope e nehenehe e faaoti noa e fanaˈo te huaai o Adamu i te ora mure ore? Papu maitai, e mana to ˈna no te na reira. E ofati râ oia i ta ˈna ture o te parau ra e utua te pohe no te hara. E ere tera ture i te mea faufaa ore a nehenehe atu ai e patoi aore ra e taui i te reira ia au i to tatou hinaaro. E ture faufaa roa tera o te parau-tia mau.—Salamo 37:28.

Ahiri te Atua i tuu i te hiti i te parau-tia i roto i tera tupuraa, eita anei te taata e uiui, ‘Ua na reira anei oia i te tahi atu taime?’ Ei hiˈoraa, e faaotiraa tia anei ta ˈna ia maiti oia o vai te fanaˈo i te ora mure ore i rotopu i te huaai a Adamu? E nehenehe anei e tiaturi e faatupu iho â oia i ta ˈna i fafau? Ma te haapao i te parau-tia no te faaora ia tatou, e haapapuraa tera e rave noa iho â te Atua i te mea tia.

Na roto i te tusia o Iesu, ua farii te Atua ia matara faahou te eˈa e aratai i te ora mure i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. A tapao na i ta Iesu mau parau i roto i te Ioane 3:16: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” Ua riro ïa te pohe o Iesu ei faaiteraa i te parau-tia o te Atua e hau roa ˈtu â, i to ˈna here rahi i te huitaata.

No te aha râ Iesu i haamauiuihia e i haapohehia mai ta te mau Evanelia e faatia ra? Ma te farii i te faaruru i te ati ino mau e ma te tapea i to ˈna taiva ore, ua faatitiaifaro maitai Iesu i te pariraa a te Diabolo, eita te taata e vai taiva ore i te Atua i roto i te ati. (Ioba 2:4, 5) Ua tano paha tera parau i muri aˈe to Satani turairaa i te taata tia roa o Adamu ia hara. Ua faaite noa râ Iesu i te auraro, ei taata tia roa mai ia Adamu, noa ˈtu te hamani-ino-raa ino mau. (Korinetia 1, 15:45) Ua haapapu ïa oia ua nehenehe atoa Adamu e auraro i te Atua ahiri oia i maiti i te na reira. Ma te faaoromai i roto i te ati, ua horoa mai Iesu i te hiˈoraa no tatou. (Petero 1, 2:21) Ua haamaitai te Atua i ta ˈna Tamaiti no to ˈna auraro ia ˈna ma te horoa ˈtu i te ora mou ore i te raˈi.

E NAFEA TATOU IA FAUFAAHIA?

Ua pohe mau Iesu. Ua matara te eˈa e aratai i te ora mure ore. E hinaaro anei oe e ora e a muri noa ˈtu? Ua faaite Iesu eaha ta tatou e tia ia rave. Ua na ô oia: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3.

Te faaitoito atu ra te feia i pia i teie vea ia haapii atu â no nia i te Atua mau ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti, Iesu Mesia. E oaoa roa te mau Ite no Iehova o to oe oire i te tauturu atu. E nehenehe atoa oe e ite atu â ma te hiˈo i nia i ta matou reni, www.pr418.com/ty.

a A hiˈo i te upoo parau “Historicité de la Genèse” i te api 986 o te buka Étude perspicace, buka 1 piahia e te mau Ite no Iehova.

b Ua rave te Atua i te ora o ta ˈna Tamaiti i te raˈi e ua tuu i roto i te opu o Maria i tô ai oia. Ua paruru te varua moˈa o te Atua ia ore Iesu ia naeahia i te huru tia ore na roto ia Maria.—Luka 1:31, 35.