Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Pabiáʼ tiempu guyuu xquidxi Dios de esclavu Babilonia guidxi roʼ.

Guyuu ca xpinni Dios de esclavu dede lu guiropa siglu hasta iza 1919. Ximodo nánnanu zacá ni yaʼ.

Nuu caadxi prueba ni rusihuinni biree ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu de esclavu lu iza 1919, ne dede dxi que maʼ bidagulisaacabe casi ti congregación ni maʼ biá. Gudiʼdiʼ xquidxi Dios ti prueba ne biácabe despué de 1914, iza bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ (Malaquías 3:1-4). * Despué, lu iza 1919, gulí Jesús «ti mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» para gudii ni caquiiñeʼ xquidxi Dios, ca xpínnibe ni deruʼ biá, órapeʼ jma caquiiñecaʼ ni (Mateo 24:45-47). Iza que, bibiguetaʼ guyuu ca xpinni Dios galán né laa ne bireecabe de lu náʼ Babilonia guidxi roʼ (Apocalipsis 18:4). Yanna, padxí bizulú gúcacabe esclavu yaʼ.

Stale iza guninu bizulú ni 1918 ne huaxiéʼ tiempu nga guyuu xquidxi Dios lu náʼ Babilonia guidxi roʼ. Guidúʼyanu ti ejemplu. Revista La Atalaya 15 de marzo iza 1992 bizeeteʼ: «Cásica yenécabe xquidxi Dios de esclavu Babilonia ti tiempu si, zacaca nga guyuu ca xpinni Jiobá de esclavu lu náʼ Babilonia guidxi roʼ ti tiempu si lu iza 1918». Peru ra biʼndaʼ chaahuicabe jma de laani bihuinni bizulú ni stale iza ante de 1918.

Guidúʼyanu tobi de ca profecía ni bizeeteʼ ziuu xquidxi Dios de esclavu ne zaree. Zeeda ni lu Ezequiel 37:1-14. Gucuaa profeta riʼ ti visión ra biʼyaʼ dxaʼ dxita ladi binni lade caadxi dani. Jiobá guníʼ zeeda gaca ca dxita ladi que guidubi guidxi Israel. Visión riʼ nga ti profecía ni caníʼ zabiguetaʼ guidxi Israel ndaaniʼ xquidxi ne laaca zaca cumplir ni luguiáʼ «cani dxandí xpinni» Dios tiempu riʼ (Gálatas 6:16; Hechos 3:21). Biiyaʼ Ezequiel bibani ca dxita bidxi que sti biaje ne gúcacaʼ ti ejércitu naroʼbaʼ. ¡Biáʼsipeʼ nga modo guníʼ Ezequiel ziuu ca xpinni Dios galán né laa sti biaje, ne guca nga lu iza 1919! Peru, ñee nuu xiixa lu visión riʼ ni gacané laanu gánnanu pabiáʼ tiempu guyuucabe de esclavu la?

Primé, lu visión que rihuinni maʼ «bibidxi» ca dxita ladi que o maʼ «bibidxi xhuxhu» cani (Ezequiel 37:2, 11). Ndiʼ riníʼ maʼ xadxí de guti ca binni stiʼ ca dxita que. Guiropa, cadi málasi bibani ca binni riʼ, sínuque guca ni chaahuiʼ chaahuiʼ. Primeru bizulú guxidxi ti ruidu nadipaʼ, «guxidxi laa», ne gucuaasaa ca dxita que ne biguiidiʼ cani. De raqué maʼ gupa cani tendón ne beela, ne despué maʼ gupa cani guidi ladi cani. Gudiʼdiʼ si tiempu maʼ «bizulú gucuaacabe bi, ne bibánicabe». Ne últimu la? bidii Jiobá ti lugar para guibani cani biasa lade gueʼtuʼ riʼ. Ziné tiempu para gaca guiráʼ ndiʼ (Ezequiel 37:7-10, 14).

Stale iza guyuu ca israelita ni bibani dxiqué de esclavu. Bizulú ni iza 740 ante de ca dxi stiʼ Jesús (a.J.), dxi biaba reinu de chii tribu ni nuu ladu guiaʼ de Jerusalén ne ora zinécabe ca binni guidxi que de esclavu. Despué, lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, binitilú Jerusalén, ne laaca yenécabe Judá, reinu ni nuu ladu gueteʼ de guidxi que, de esclavu. Bireecabe de esclavu lu iza 537 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi bibiguetaʼ ti grupu de judíu xquidxi, bicuicaʼ yuʼduʼ que sti biaje ne bibiguetaʼ biʼniʼ adorarcaʼ Jiobá ndaaniʼ guidxi Jerusalén.

Né cani maʼ bizéʼtenu riʼ, rihuinni dxíchica gupa Babilonia guidxi roʼ ca xpinni Dios de esclavu stale tiempu ne cadi iza 1918 ne 1919 si. Tiempu riʼ nga bizeeteʼ Jesús zaniisi guixi malu lade trigu, laani nga «ca xpinni Dios» (Mateo 13:36-43). Tiempu guníʼ Jesús riʼ zeeda gaca ni tiempu guyuu jma stale apóstata que cani dxandíʼ xpinni Cristu lu Guidxilayú. Nga runi, zanda guininu guyuu congregación cristiana de esclavu Babilonia guidxi roʼ. Guyuucabe de esclavu dede lu guiropa siglu hasta dxi biá templu espiritual lu ca últimu dxi (Hechos 20:29, 30; 2 Tesalonicenses 2:3, 6; 1 Juan 2:18, 19).

Tiempu guyuucabe de esclavu que, ca xaíque yuʼduʼ, ca políticu ne xpínnicaʼ, qué nudiicaʼ lugar ñapa binni Stiidxaʼ Dios, purtiʼ racaláʼdxicaʼ gápacaʼ binni ndaaniʼ nacaʼ. Tiempu que laaca guyuu ley ni caníʼ malu nga guʼndaʼ binni Biblia lu stiidxaʼ. Nuu tu bizaaquicabe laa purtiʼ ruundaʼ Biblia. Ne guiráʼ tu guiníʼ xiixa gadxé cosa de cani rusiidicabe rizanándacabe laacaʼ. Pur nga qué ñanda niziidiʼ binni ni dxandíʼ zeeda de Dios.

Yanna guininu de dxi bibiguetaʼ guyuucabe galán né Dios sti biaje. Chaahuiʼ chaahuiʼ guca ndiʼ gayuaa iza ante ugaanda chuʼnu lu ca últimu dxi ne bedaneni ti ridxi casi ora «nixidxi laa» xiixa. Neca nuu stale binni casi esclavu stiʼ ca cosa ni cadi dxandíʼ rusiidicabe, guyuu binni ni racalaʼdxiʼ ganna xii nga ni dxandíʼ ne guni adorar Dios, ne bíʼnicabe ni biaʼ gúndatiʼ. Nuu tu gucalaʼdxiʼ ñuni traducir Biblia lu diidxaʼ ni maca riníʼ binni. Xcaadxi guníʼ de cani dxandíʼ ni bidxélacaʼ lu Stiidxaʼ Dios.

Ra ziluxe siglu diecinueve, Charles Russell ne ca xcompañeru bíʼnicaʼ stipa pur guidxélacaʼ cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Zaqué nga casi ñaca nicá beela ne guidi ladi ca dxita nabidxi que. Revista Zionʼs Watch Tower (La Torre del Vigía de Sión) ne xcaadxi publicación gucané cani binni ni nayá ladxidóʼ guidxela cani dxandíʼ zeeda de Dios. Lu iza 1914 biree «Foto-Drama de la Creación» ne lu iza 1917, biree libru The Finished Mystery (El misterio terminado), gucané libru riʼ para iguidxi fe stiʼ xquidxi Dios. Últimu la? lu iza 1919, bibiguetaʼ guyuu ca xpinni Dios galán né laa, casi ora nibánicaʼ sti biaje ne nibiguétacaʼ xquídxicaʼ. Ra zidiʼdiʼ iza, ca xpinni Cristu ni cabeza guibani ndaaniʼ Paraísu, huayacanecaʼ cani bibí né espíritu santu ni nuuruʼ lu Guidxilayú riʼ, ne guirácabe maʼ beeda gácacabe ti ejércitu naroʼbaʼ ne nadipaʼ (Ezequiel 37:10; Zacarías 8:20-23). *

Ca prueba ni maʼ bidúʼyanu riʼ, rusihuinni cani gupa Babilonia xquidxi Dios de esclavu dede dxi bizulú apostasía lu guiropa siglu. Zacá bizulú ti tiempu nabé triste ne qué ñanda niziidiʼ binni xii nga ni dxandíʼ, cásica modo bibani ca israelita de dxiqué dxi guyuucaʼ de esclavu. Peru riéchenu gánnanu despué de stale siglu de gucanácabe, cabani xquidxi Dios ni na profecía stiʼ Daniel, laa guníʼ: «Cani nuu xpiaaniʼ zuzaanicaʼ» ne «stale tu ziá [...] ne zaca refinarcaʼ» (Daniel 12:3, 10).

Ñee dxandipeʼ yené Binidxabaʼ Jesús ique yuʼduʼ ora biʼniʼ tentar laabe la?

Qué gánnadinu. Gastiʼ modo gánnanu pa guyuu Jesús ra yuʼduʼ que o pa biiyabe ti visión. Nga nga ni huazeeteʼ ca publicación stinu.

Primeru guidúʼyanu xiná Biblia guca Jesús. Mateu guníʼ lu Evangeliu stiʼ: «Oraque yené binidxaba que laabe ndaani guidxi Jerusalén ni rabi cabe Guidxi sti Dios, ne bidxiiba laabe ique yuʼdu roʼ ra jma nasoo» (Mateo 4:5). Lucas laaca bicaa: «Yené laabe Jerusalén, bidxiiba laabe ique yuʼdu roʼ» (Lucas 4:9).

Dxiqué la? rieeteʼ lu ca publicación stinu zándaca cadi dxandipeʼ ra yuʼduʼ que guca ni na relatu riʼ. Casi La Atalaya 15 de julio 1961 bisiene: «Gastiʼ razón para guiníʼ íquenu dxandipeʼ guyé Jesús guiráʼ ra ruzeeteʼ ca relatu ni riníʼ de ora guca tentarbe lu desiertu que. Gastiʼ nin ti dani ra guzuhuaaluʼ ne guihuinni “irá xixé guidxi de idubi naca guidxilayú” para gúʼyaluʼ “pabiáʼ sicarú cani”. Zacaca nga naquiiñeʼ guiníʼ íquenu, cadi yenepeʼ Binidxabaʼ Jesús ndaaniʼ guidxi “Jerusalén ni rabi cabe Guidxi sti Dios” que ne bidxiibaʼ laabe “ique yuʼduʼ roʼ ra jma nasoo”. Cadi naquiiñeʼ ñúnibe zaqué para nusábabe Jesús lu trampa stibe». Revista La Atalaya que na pa Jesús ñaba lu trampa que, ñándaca ñátibe, nga culuíʼ dxandíʼ zuhuaabe ti lugar ra nasoo.

Nuu tu na qué gapa Jesús derechu quibaʼ lugar ra jma nasoo stiʼ santuariu stiʼ yuʼduʼ que, o Santu ne Santísimu que, purtiʼ cadi levita laa. Nga runi riníʼ íquecabe lu ti visión nga biluíʼ Binidxabaʼ ni laabe, cásica bizaaca gayuaa iza ante dxi biʼyaʼ profeta Ezequiel yuʼduʼ que lu ti visión (Ezequiel 8:3, 7-10; 11:1, 24; 37:1, 2).

Peru pa lu ti visión nga biʼniʼ tentar Binidxabaʼ laabe, zándaca guinabadiidxanu:

  • Ñee guca ni ti trampa para Jesús la?

  • Pa gunabaʼ Binidxabaʼ guni Jesús ca guié que pan ne guzuxibi xañeebe para guni adorar laabe, ñee cadi laaca gunábabe Jesús guiree yaande dede ique yuʼduʼ que la?

Yanna, pa Jesús dxandipeʼ nuzuhuaa ique yuʼduʼ que, ñándaca ninabadiidxanu:

  • Ñee cadi dxandíʼ nucheenebe Ley que la?

  • Ximodo yendabe Jerusalén pa nuube lu desiertu que yaʼ.

Pa guiduʼndaʼ chaahuinu tema riʼ, zadúʼyanu chupa cosa ni zacabi guiropaʼ ni gunabadiidxanu riʼ.

Ti profesor láʼ Donald Carson na diidxaʼ griegu (hierón) ni riníʼ «yuʼduʼ» lu guiropaʼ evangeliu «ruluíʼ si cuzeeteʼ ni de guidubi yuʼduʼ que, ne cadi santuariu que si». Ngue runi zanda guininu qué niguiʼbaʼ Jesús ique santuariu que. Zándaca bizuhuaabe ti squina ladu gueteʼ stiʼ yuʼduʼ que. Ne riaanani neza ra nuu valle stiʼ Cedrón, raqué nasoo yuʼduʼ que biaʼ 137 metru. Edificiu ni nuu raqué planu ique ne napa ni ti pretil nachucu ladu jma nasoo yuʼduʼ que. Josefo, ti historiador de dxiqué guníʼ pa ti binni dxiʼbaʼ luguiáʼ que ne guyadxí xagueteʼ la? zadxé lú purtiʼ nabé nasoo ni. Qué nidxiichi binni pa nuzuhuaabe raqué, purtiʼ cadi ca levita si nga zanda guzuhuaa raqué.

Peru, ximodo guyé Jesús ra yuʼduʼ que pa lu desiertu que nga nuube yaʼ. Ni dxandíʼ nga qué zanda gánnanu ni. Huaxiéʼ ni caníʼ Biblia de dxi guca tentar Jesús ne qué riníʼ diʼ ni pabiáʼ tiempu bindaa cani ne paraapeʼ nuube lu desiertu que. Nga runi zándaca guzá Jesús para yendá Jerusalén, neca bindaabe para yendabe. Ne laaca qué rieeteʼ lu ca relatu ca pa biaana Jesús lu desiertu guidubi tiempu biʼniʼ tentar Binidxabaʼ laa. Ni cuzeeteʼ si ni nga yené laabe Jerusalén.

Yanna, xi zanda guininu ora biluíʼ Binidxabaʼ Jesús «irá xixé guidxi de idubi naca guidxilayú» que yaʼ. Gastiʼ nin ti dani ra zanda guʼyaʼ binni guiráʼ reinu ni nuu lu Guidxilayú. Zándaca biluíʼ Binidxabaʼ ni Jesús lu ti visión. Casi ora riquiiñenu ti proyector ne ti pantalla para guluinu tuuxa caadxi imagen de gadxé gadxé lugar nuu lu Guidxilayú. Qué gánnanu ximódopeʼ biʼniʼ Binidxabaʼ, ni nánnanu nga ora gúdxibe Jesús «guzuxibi lu xañeeʼ usisaca lu naa» dxandíʼ guca ni, cadi guníʼ iquesícabe ni (Mateo 4:8, 9). Zacaca nga zanda guininu, ora gudxi Binidxabaʼ Jesús guiree yaande dede ique yuʼduʼ que, zándaca guleza dxandíʼ ñúnibe ni ti nusaba laabe lu trampa stiʼ. Purtiʼ zacatiʼ nga ñuniná laabe, jma que pa nizaaca ni lu ti visión si.

Casi bizéʼtenu primé que, qué zanda guininu xipeʼ nga guca. Peru laaca qué zanda guininu qué ñé Jesús Jerusalén ne qué niguiʼbaʼ ique yuʼduʼ ra jma nasoo. Ni nánnanu nga dxandíʼ biʼniʼ tentar Binidxabaʼ Jesús ne bicaanáʼ Jesús cani.

^ párrafo 1 Ezequiel 37:1-14 ne Apocalipsis 11:7-12 caníʼcani de dxi bibiguetaʼ guyuu xquidxi Dios galán ne laa lu iza 1919. Ezequiel guníʼ zaree guidubi xquidxi Dios ne zabiguetaʼ xquidxi tiidiʼ si stale iza de nácacaʼ esclavu, peru Apocalipsis caníʼ de dxi guibiguetaʼ chuʼ ca xpinni Cristu ni bibí galán né Dios sti biaje ne gusiidicabe ca xpinni, despué de bicueezacabe laacaʼ de gúnicaʼ ni ti tiempu huiiniʼ.