Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guni chaahuinu ca guendanagana stinu né guendarannaxhii

Guni chaahuinu ca guendanagana stinu né guendarannaxhii

«Laibani sin enda ridinde» (MARCOS 9:50).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 39 NE 35

1, 2. a) Bizeeteʼ caadxi guendanagana ni zeeda lu libru de Génesis. b) Xiñee ruzeeteʼ Biblia ca guendanagana riʼ.

BIBLIA ruzeeteʼ chupa chonna guendanagana ni gupa caadxi binni. Ñee huaníʼ íqueluʼ de laacani la? Lu ca primé capítulo stiʼ libru de Génesis rieeteʼ chupa chonna de ca guendanagana riʼ. Casi Caín, laa biiti Abel (Génesis 4:3-8). Lamec biiti ti hombrehuiiniʼ ni bidii ti golpe laabe (Génesis 4:23). Ca pastor stiʼ Abrahán gudindediidxacaʼ né ca pastor stiʼ Lot (Génesis 13:5-7). Agar guníʼ ique jma risaca que Sara, ne Sara bidxiichiné Abrahán (Génesis 16:3-6). Ismael bicaalú binni, ne laaca bicaalú ca binni que laa (Génesis 16:12).

2 Xiñee ruzeeteʼ Biblia ca guendanagana riʼ yaʼ. Purtiʼ zanda guizíʼdinu de ca guendanagana gupa ca binni imperfectu riʼ. Laanu laaca binni imperfectu laanu ne zanda gápanu guendanagana cásica gúpacabe. Xi gúninu pa guizaacanu zacá yaʼ. Naquiiñeʼ chinándanu ca ejemplu galán ruzeeteʼ Biblia ne cadi chinándanu ca ejemplu malu bisaanaʼ xcaadxi binni (Romanos 15:4). Zacá zánnanu xi naquiiñeʼ gúninu para chuʼnu tobi si né xcaadxi binni.

3. Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.

3 Lu tema riʼ zadúʼyanu xiñee caquiiñeʼ guni chaahuinu ca guendanagana ni gapanenu stobi ne ximodo zanda gúninu ni. Laaca zadúʼyanu chupa chonna principiu ni zeeda lu Biblia ni zacané laanu guni chaahuinu ca guendanagana riʼ. Ne laaca zacané ca principiu riʼ laanu para cadi gusaana de gaca xhamígunu Jiobá ne xcaadxi binni.

XIÑEE CAQUIIÑEʼ GUNI CHAAHUINU CA GUENDANAGANA STINU

4. a) Ximodo riníʼ ique stale binni yanna. b) Xi huabeendú binni.

4 Binidxabaʼ nga ni jma napa donda pur qué ganda chuʼ binni tobi si ne pur nuu stale guendanagana ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Guidúʼyanu xiñee rininu zacá. Ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén que, guníʼ Binidxabaʼ binni si zanda guiníʼ xii nga jneza ne xii nga ni cadi jneza, ne cadi caquiiñeʼ diʼ gabi Dios laa xi guni (Génesis 3:1-5). Peru, xi huabeendú binni yaʼ. Yanna ridúʼyanu nuu stale guendanagana purtiʼ zacá riníʼ ique binni. Stale binni riníʼ ique napa derechu para guiníʼ xii nga jneza ne xii nga ni cadi jneza. Ruyúbicabe puru si para laacabe ne riuuláʼdxicabe gácacabe tuuxa ni jma risaca lade guiráʼ binni. Ne qué riníʼ íquecabe pa zuninácabe binni ora riguixhe íquecabe gúnicabe xiixa. Ca cosa riʼ nga cani nabé rutinde binni ne redané cani stale guendanagana. Peru Biblia rusiidiʼ laanu cadi guidxiichinu nagueenda, pacaa zápanu guendanagana né xcaadxi binni ne zándaca dede zucheʼnu (Proverbios 29:22).

5. Xi conseju bidii Jesús ca discípulo stiʼ para cadi gápacaʼ guendanagana.

5 Lu libana ni bidii Jesús lu dani que bisiidiʼ ca discípulo stiʼ guyúbicaʼ modo chuʼcaʼ tobi si né binni neca ruluíʼ zaree guníticaʼ pur laani. Ne bidiibe caadxi conseju laacaʼ para cadi gápacaʼ guendanagana. Guzéʼtenu caadxi ejemplu: gúdxibe laacaʼ gácacaʼ nachaʼhuiʼ, guyúbicaʼ chuʼcaʼ tobi si né binni, gúnicaʼ stipa pur cadi guidxiichicaʼ, guni chaahuiʼ guendanagana sticaʼ nagueendaca ne gannaxhiicaʼ enemigu sticaʼ (Mateo 5:5, 9, 22, 25, 44).

6, 7. a) Xiñee risaca guni chaahuinu ca guendanagana stinu nagueendaca. b) Xi naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ guiráʼ ca xpinni Jiobá.

6 Yanna riʼ runi adorarnu Jiobá ora runi orarnu, ora rucheechenu diidxaʼ ne ora riuunu reunión. Peru pa chuʼdíndenu né ca hermanu stinu la? qué ziuulaʼdxiʼ Dios modo runi adorarnu laa (Marcos 11:25). Pa racaláʼdxinu gaca xhamigu Jiobá laanu la? naquiiñeʼ guni perdonarnu binni ora gucheenecaʼ laanu (biindaʼ Lucas 11:4 ne Efesios 4:32).

7 Cumu xpinni Jiobá laanu la? ribézabe guni perdonarnu xcaadxi binni ne cadi chuʼdíndenu né laacaʼ. Nga runi galán guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee nagueendaca runeʼ perdonar ca hermanu stinneʼ la? Ñee riuuladxeʼ chuaaniáʼ laacabe la?». Pa gudiʼnu cuenta raca nagana para laanu guni perdonarnu la? de guidubi ladxidoʼno naquiiñeʼ guinábanu gacané Jiobá laanu, ne laabe zacábibe ca oración stinu (1 Juan 5:14, 15).

ÑEE ZANDA GUNI PERDONARNU NE GUSIÁʼNDANU NI BÍʼNICABE LAANU LA?

8, 9. Xi zanda gúninu ora chuʼ tu guniná laanu. Bizeeteʼ ti ejemplu.

8 Cumu binni imperfectu guiranu la? ziuu ora zaníʼ tuuxa ti cosa o zuni xiixa ni guniná laanu (Eclesiastés 7:20; Mateo 18:7). Xi gúninu óraca yaʼ. Guidúʼyanu ti ejemplu ni rusiidiʼ laanu ti cosa nabé risaca. Nuu chupa hermanu riʼ ra cayaca ti reunión social ora beeda ugapadiuxi ti hermana laacaʼ. Peru tobi de laacabe qué ñuulaʼdxiʼ modo bigapadiuxi hermana que laa. Zeʼ si hermana que, bizulú guníʼ hermanu ni gucaná que laabe. Óraque bisietenalaʼdxiʼ sti hermanu que laabe maʼ ziné hermana que jma de 40 iza de cayuni xhiiñaʼ Jiobá neca napa stale guendanagana. Ne gudxi hermanu que laabe nanna qué racalaʼdxiʼ diʼ hermana que guni xiixa para guniná laabe. Xi biʼniʼ hermanu ni gucaná que yaʼ. Bidiibe cuenta dxandíʼ ni guníʼ hermanu que ne bisiaandabe ni guca raqué.

9 Xi rusiidiʼ ejemplu riʼ laanu yaʼ. Ora guni tuuxa xiixa ni guniná laanu la? laanu nga naquiiñeʼ guidúʼyanu xi gúninu óraca. Pa nadxiinu stobi la? zuni perdonarnu laa. Biblia na: «Rutinde guendaraca nanalaʼdxiʼ binni, peru guendarannaxhii ruchii guiráʼ ni rucheenécabe laanu» (Proverbios 10:12; biindaʼ 1 Pedro 4:8). Nabé riuulaʼdxiʼ Jiobá gusiáʼndanu guiráʼ ni gucheené stobi laanu (Proverbios 19:11; Eclesiastés 7:9). Nga runi, sti biaje gabi tuuxa laanu xiixa o guni xiixa ni qué riuuláʼdxinu, guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee zanda guneʼ perdonar ne gusiaandaʼ ni guca riʼ la? Ñee caquiiñepeʼ guizaalaʼdxeʼ ni bizaaca riʼ la?».

10. a) Ximodo biʼniʼ sentir ti precursora ora guníʼcabe cadi jneza modo rucheeche diidxaʼ. b) Xi conseju zeeda lu Biblia gucané hermana riʼ para gatadxí ladxidóʼ.

10 Pa guiníʼ tuuxa xiixa ni cadi galán de laanu, zándaca gaca nagana para laanu guni perdonarnu ne gusiáʼndanu ni gúnibe laanu. Ngapeʼ nga ni guca ti precursora. Nabé biuubaʼ ladxidoʼbe ora guníʼ caadxi hermanu de congregación stibe cadi jneza modo rucheechebe diidxaʼ ne cadi galán modo riquiiñebe tiempu stibe. Ngue runi guníʼnebe caadxi hermanu de experiencia ne gunábabe conseju laacaʼ. Biquiiñeʼ ca hermanu riʼ Biblia para gacanecaʼ laabe cadi guizaaláʼdxibe ni caníʼ ca hermanu que, ni jma galán gúnibe nga gucaa íquebe xhiiñaʼ Jiobá. Tobi de ca cosa ni nabé gucané hermana riʼ nga ni na Mateo 6:1-4 (biindaʼ ni). Bisietenalaʼdxiʼ ca versículo riʼ laabe jma risaca gusiéchebe Jiobá. Ngue runi gudixhe ique hermana riʼ cadi guizaalaʼdxiʼ ni caníʼ ca hermanu que de laa. Yanna riʼ, ora chuʼ tu guiníʼ cadi jneza modo rucheechebe diidxaʼ, qué rulábibe ni, purtiʼ nánnabe cayúnibe biaʼ gándatiʼ para gusiéchebe ladxidóʼ Jiobá.

ORA QUÉ GANDA GUNI PERDONARNU NE ORA QUÉ GANDA GUSIÁʼNDANU NI BÍʼNICABE LAANU

11, 12. a) Xi naquiiñeʼ gúninu pa rábinu bichéʼnenu tuuxa hermanu. b) Xi rizíʼdinu de Abrahán pur modo biʼniʼ chaahuiʼ ti guendanagana. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

11 Santiago 3:2 na: «Irá nu ruchéʼ nu». Bixuiʼlú gúnnaluʼ cadxiichi ti hermanu pur xiixa ni guniʼluʼ. Xi naquiiñeʼ gúniluʼ óraca yaʼ. Jesús guníʼ: «Pa zeda saanu ti ofrenda lu altar para Dios ne guietenalaʼdxu bichee neu tuuxa la? bisaana gá ofrenda stiuʼ raqué, uyé biene né ni bichee neu que, ne óraque bigueta yetixhe ofrenda stiuʼ lu altar» (Mateo 5:23, 24). Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ. Pa gápanu ti guendanagana né tuuxa hermanu la? naquiiñeʼ guinínenu laabe. Peru cadi chuunu ra nuube para gusihuínninu nápanu razón o para guihuinni laabe nga nápabe donda. Ni naquiiñeʼ guicá íquenu nga guni chaahuinu guendanagana napanenu laabe. Ni jma risaca nga cadi chuʼdindenenu ca hermanu stinu.

12 Biblia rusiidiʼ laanu ximodo zanda guni chaahuinu xiixa guendanagana gapanenu ti hermanu sin tindediidxanu. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Abrahán ne Lot, sobrínube. Napa guirópacabe stale maniʼ, casi yuze ne dendxuʼ, ngue runi bizulú gudinde diidxaʼ ca pastor stícabe purtiʼ maʼ gastiʼ lugar para guyaanacaʼ guiráʼ ca maniʼ que. Cumu qué racalaʼdxiʼ Abrahán chuʼdindené Lot la? bidii lugar cuíʼ sobrinu ca layú jma galán que primeru (Génesis 13:1, 2, 5-9). Guizáʼ galán ejemplu bisaana Abrahán para laanu. Peru, ñee biree gunítibe purtiʼ bidiibe lugar guicaa sobrínube ca layú jma galán que la? Coʼ, purtiʼ cadi xadxí de ngue gudxi Jiobá laabe zudii laabe jma que cani binítibe (Génesis 13:14-17). Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Abrahán laanu yaʼ. Pa guni chaahuinu ca guendanagana stinu né guendarannaxhii, neca ruluíʼ zaree gunítinu la? zaguu Jiobá ndaayaʼ laanu. [1]

13. a) Xi biʼniʼ ti superintendente ora bicabi ti hermanu laa naduxhuʼ. b) Xi rusiidiʼ ejemplu riʼ laanu.

13 Yanna guzéʼtenu ni bizaaca ti superintendente cubi stiʼ ti departamentu ra ti asamblea. Guníʼnebe ti hermanu para guinabadiidxabe laa pa zanda guni dxiiñaʼ lu departamentu que. Peru cadi galán diʼ modo bicabi hermanu que laabe ne bigaanda teléfono que. Tihua cadxiichineruʼ hermanu riʼ sti superintendente ni guyuu ra departamentu que. Qué nidxiichi diʼ superintendente cubi riʼ, peru laaca guníʼ ique cadi jneza diʼ guni casi ora qué ñaca gastiʼ. Gudiʼdiʼ si ti hora guníʼnebe hermanu que sti biaje ne gunabadiidxabe laa pa zanda gúʼyacabe para güícabe diidxaʼ. Bidagulisaacabe ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu sti semana que. Biʼniʼ orárcabe ne byuíʼcabe diidxaʼ biaʼ ti hora. Bisiene hermanu ni cadxiichi que laabe xi guendanagana gupané superintendente ni biree que. Guca superintendente cubi riʼ nachaʼhuiʼ, bicaadiaga laabe ne biluíʼ laabe caadxi textu zeeda lu Biblia ni zanda gacané laabe. Xi guleendúcabe yaʼ. Guca chaahuiʼ guendanagana que ne bíʼnicabe dxiiñaʼ juntu ra asamblea que. Rudii hermanu ni bidxiichi riʼ xquíxepeʼ sti hermanu que pur guca nachaʼhuiʼ ne pur guniʼné laabe né diidxaʼ nadóʼ.

ÑEE CAQUIIÑEPEʼ GUININENU CA ANCIANU LA?

14, 15. a) Pora nga naquiiñeʼ chinándanu conseju bidii Jesús lu Mateo 18:15-17. b) Xi chonna cosa bizeeteʼ Jesús. c) Xii nga naquiiñeʼ guicá íquenu ora gúninu guionnaʼ cosa ni bizéʼtenu riʼ.

14 Stale de ca guendanagana rapa ca xpinni Cristu randa runi chaahuicabe ni laasicabe. Peru nuu biaje qué randa diʼ raca ni zacá. Óraca nga na Jesús caquiiñeʼ gacané xcaadxi binni laanu (biindaʼ Mateo 18:15-17). Pora nga zanda chinándanu conseju stiʼ Jesús riʼ yaʼ. Laabe cadi caníʼdibe ora chuʼ intiica si guendanagana. Ximodo nánnanu ni yaʼ. Purtiʼ pa qué gaca arrepentir hombre riʼ despué de guiniʼné hermanu riʼ laa, despué de guiniʼné xcaadxi testigu laa ne despué de guiniʼné ca ancianu de congregación laa la? na Jesús naquiiñeʼ guni tratárcabe laabe «casi tobi ni qué runi cre Dios» o casi tobi ni «ruquixe impuestu». Laani nga ni rininu gaca expulsar tuuxa de ndaaniʼ congregación yanna riʼ. Nga runi, ora guníʼ Jesús: «Uchee né ti hermanu lii», caniʼbe de pecadu naroʼbaʼ casi ora rusiguii tuuxa para guni ganar xiixa o para guicaa xiixa ni risaca ne laaca caniʼbe de cani rindisaʼ falsu luguiáʼ stobi para guniná binni. Peru cadi caníʼ diʼ Jesús de pecadu ni jma naroʼbaʼ casi chuʼné binni ni cadi xheelaʼ, gaca muxeʼ, gaca apóstata o guni adorar bidóʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ guiráʼ biaje guihuinni tobi de ca pecadu riʼ puru ancianu si nga naquiiñeʼ guni tender cani.

Para guni chaahuinu ti guendanagana napanenu tuuxa hermanu la? zándaca naquiiñeʼ guinínenu laabe chupa chonna biaje. (Biiyaʼ párrafo 15).

15 Yanna, ximodo zanda chinándanu conseju stiʼ Jesús yaʼ. Primeca ni naquiiñeʼ gúninu nga guyúbinu modo gaca chaahuiʼ guendanagana napanenu ti hermanu sin guzéʼtenu ni lú sti binni. Zándaca naquiiñeʼ guinínenu laabe stale biaje. Peru, pa qué ganda gaca chaahuiʼ ni yaʼ. Guiropa ni naquiiñeʼ gúninu nga chinenu sti hermanu ni nanna xi guca o chinenu tobi ni zanda guʼyaʼ pa guca xiixa cosa malu. Pa gaca chaahuiʼ guendanagana riʼ la? «ma guca neu laabe ngue», casi guníʼ Jesús. Yanna, laga pa qué ganda gaca chaahuiʼ ni neca maʼ guninenu hermanu ca stale biaje yaʼ. Oracaruʼ nga maʼ zanda gúninu guionna cosa ni bizeeteʼ Jesús que, chuunu ra nuu ca ancianu para gábinu ni laacaʼ. Xii nga naquiiñeʼ guicá íquenu ora gúninu guionnaʼ cosa ni bizéʼtenu riʼ yaʼ. Jesús bisiidiʼ naquiiñeʼ gacanenu hermanu stinu purtiʼ nadxiinu laa (Mateo 18:12-14).

16. Xiñee rininu ribeendunu stale cosa ne rusihuínninu nadxiisaanu ora rúninu cani guníʼ Jesús.

16 Stale biaje cadi caquiiñeʼ diʼ gúninu guionnaʼ cosa ni ruzeeteʼ Mateo 18:15-17. Xiñee yaʼ. Purtiʼ stale biaje rudii ti hermanu cuenta dxandíʼ bichee, nga runi cadi caquiiñeʼ diʼ gaca expulsar. Óraca nga zanda guni perdonar xpinni Cristu ni gucaná riʼ hermanu stiʼ ne zacá maʼ ziuucabe galán sti biaje. Guizáʼ riguu ndiʼ gana laanu. Racá ridúʼyanu ribeendunu stale cosa ne rusihuínninu nadxiisaanu ora qué riuunu ra nuu ca ancianu nagueendaca pur intiica si cosa. Naquiiñeʼ guinábanu gacanécabe laanu pa maʼ bíninu guiropaʼ cosa ni bizeeteʼ Jesús que ne pa nápanu prueba ni gusihuinni dxandíʼ biʼniʼ ti hermanu stinu xiixa cosa malu.

17. Xi zabeendunu pa gúninu stipa para cadi chuʼdíndenu né ca hermanu stinu.

17 Discípulo Santiagu bisiene: «lrá nu ruchéʼ nu. Peru pa nuu tuuxa qué riuu ora iníʼ ni cadi jneza la? laa huaxa ma biziidi guni ni na Dios, ne ma zanda ucueeza laca laa de guni intiica ni cadi jneza» (Santiago 3:2). Nga runi, laga nácanu binni imperfectu la? guiranu zúninu o zaninu xiixa ni guniná stobi. Pa racaláʼdxinu guni chaahuinu ca guendanagana stinu la? naquiiñeʼ gúninu ni nagueendaca ne guyúbinu modo chuʼnu galán né guiráʼ hermanu stinu (Salmo 34:14). Pa gúninu stipa para cadi chuʼdíndenu né ca hermanu stinu la? zaca xhamígunu laacabe ne ziuʼnu tobi si (Salmo 133:1-3). Ne ni jma risaca nga zaca xhamígunu Jiobá, Dios ni «riguixhe dxí ladxidóʼ binni» (Romanos 15:33). Zacaanu guiráʼ ca ndaayaʼ riʼ pa guni chaahuinu ca guendanagana stinu né guendarannaxhii guiráʼ biaje.

^ [1] (párrafo 12): Biblia ruzeeteʼ de xcaadxi xpinni Dios ni biʼniʼ chaahuicaʼ guendanagana sticaʼ. Casi Jacob, laa biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana gupané Esaú, biʼchiʼ, José laaca biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana gupané ca biʼchiʼ, ne zaqueca biʼniʼ Gedeón né ca binni nuu lu tribu stiʼ Efraín (Génesis 27:41-45; 33:1-11; 45:1-15; Jueces 8:1-3). Laaca ñanda niníʼ íquenu xcaadxi ejemplu casi laacani ni ruzeeteʼ Biblia.