Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guyúbinu Reinu ne cadi ca cosa risaca

Guyúbinu Reinu ne cadi ca cosa risaca

«Cadi gusaanatu de guyúbitu Reinu stibe, ne zacaatu ca cosa riʼ» (LUCAS 12:31TNM).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 40 NE 44

1. Xiñee gadxé nga gápanu ca cosa ni caquiiñenu ne gadxé nga gápanu ni racaláʼdxinu.

GADXÉ nga gápanu ca cosa ni caquiiñenu ne gadxé nga gápanu cani racaláʼdxinu. Xiñee yaʼ. Purtiʼ caadxi si cosa nga ni caquiiñenu para guibáninu, casi guendaró, lari ne ti lugar ra cuézanu. Peru zándaca jma stale cosa nga ni racaláʼdxinu gápanu. Ne stale binni qué rudii cuenta de ti cosa: cadi guirá diʼ ni racaláʼdxicaʼ gápacaʼ nga ni dxandíʼ caquiiñecaʼ para guibánicaʼ.

2. Xii nga ca cosa ni jma racalaʼdxiʼ binni gapa.

2 Ca binni ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi pobre la? zándaca qué racaláʼdxicaʼ gápacaʼ guiráʼ ni napa ca binni ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi ricu. Nuu lugar racalaʼdxiʼ binni gapa ti teléfono celular, ti motocicleta, ti sitiu, o solar. Ne xcaadxi lugar racalaʼdxiʼ binni gapa stale lari risaca, ti yoo jma naroʼbaʼ o ti carru jma caru. Peru ra tiica nabézanu o biaʼ tiica bueltu nápanu, zándaca guzulú gacaláʼdxinu gápanu jma cosa ni cadi caquiiñenu o ni qué zanda sinu.

XI ZAZAACA PA GÁCANU TI BINNI MATERIALISTA

3. Ximodo nga ti binni materialista.

3 Ximodo nga ti binni materialista. Ti binni materialista la? nabé riuulaʼdxiʼ gapa stale cosa que guyubi chuʼ galán né Jiobá. Ne qué riuu binni riʼ nayecheʼ né ni caquiiñeʼ si, sínuque racalaʼdxiʼ gapa jma. Tutiica de laanu zanda gueeda gaca ti binni materialista, neca qué gápanu bueltu o neca qué rizinu cosa ni risaca. Ne zándaca dede gueeda gusaana de gúninu ni na Reinu primé lu xquendanabáninu (Hebreos 13:5).

4. Xi para riquiiñeʼ Binidxabaʼ guidxilayú stiʼ.

4 Binidxabaʼ racalaʼdxiʼ guiníʼ íquenu caquiiñeʼ gápanu stale cosa para guibáninu jma nayecheʼ. Nga runi, riquiiñebe guidxilayú stibe para gucaabe binni «gapa irá ni guʼyaʼ» (1 Juan 2:15-17; Génesis 3:6; Proverbios 27:20). Guiráʼ ora ridúʼyanu ne runadiáganu anunciu ni racalaʼdxiʼ gucaa laanu sinu ca cosa nacubi caree. Ñee huazinu xiixa purtiʼ si bidúʼyanu galán rihuinni ni ndaaniʼ ti tienda o purtiʼ bidúʼyanu anunciu stini la? Pa bíninu zacá, zándaca despué bidiʼnu cuenta cadi dxandíʼ diʼ caquiiñenu ni. Pa qué gusaana de sinu guiráʼ ni cadi caquiiñenu la? zaguʼnu doo yánninu. Zabeechú cani laanu de gúninu xhiiñaʼ Jiobá. Zándaca pur laacani maʼ qué zápanu tiempu para guni estudiarnu Biblia, guidúʼndanu para ca reunión ne chuunu cani, ne laaca qué zápanu tiempu para chigucheechenu diidxaʼ gatigá. Guietenaláʼdxinu guníʼ apóstol Juan zanitilú guidxilayú riʼ ne guiráʼ ni nuu ndaaniʼ ni.

5. Xi zazaaca pa jma iquiiñeʼ binni stipa stiʼ para gapa stale cosa.

5 Binidxabaʼ racalaʼdxiʼ iquiiñenu stipa stinu para guni ganarnu jma bueltu ne xcaadxi cosa risaca. Qué racaláʼdxibe iquiiñenu stipa stinu para gúninu xhiiñaʼ Jiobá (Mateo 6:24). Peru, pa jma gucáʼ íquenu guyúbinu puru si ni racaláʼdxinu la? qué zabáninu nayecheʼ. Zándaca zuni sentirnu triste purtiʼ cadi careendú ni gucaláʼdxinu o dede guiree guzaabinu. Peru ndiʼ nga ni jma triste: zándaca gueeda gusaana de gápanu fe Jiobá ne Reinu stiʼ (1 Timoteo 6:9, 10; Apocalipsis 3:17). Jesús guníʼ: ora «riulaʼdxi» binni gapa «stale cosa» la? reeda gaca cani casi guichi ni qué rudii lugar igaa xiixa biidxiʼ ne guicá luni (Marcos 4:14, 18, 19).

6. Xi rusiidiʼ ni bizaaca Baruc que laanu.

6 Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Baruc, hombre guca secretariu stiʼ profeta Jeremías. Dxi bizulú biyubi Baruc «cosa risaca» para laa, bisietenalaʼdxiʼ Jiobá laa maʼ cadi candaa zanitilú Jerusalén. Peru gudxi laabe zulá xquendanabánibe (Jeremías 45:1-5). Ne ngasi nga ni naquiiñeʼ guʼyaʼ Baruc jma risaca. Purtiʼ qué zulá diʼ Jiobá ca cosa ni napa binni (Jeremías 20:5). Xi rusiidiʼ ni bizaaca Baruc riʼ laanu yaʼ. Yanna riʼ, laaca maʼ cadxiña dxi guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Nga runi, cadi galán diʼ iquiiñenu tiempu riʼ para guyúbinu gápanu jma cosa. Cadi guiníʼ íquenu záparunu ca cosa ni nápanu yanna riʼ tiidiʼ si gran tribulación, neca nabé risaca cani para laanu (Proverbios 11:4; Mateo 24:21, 22; Lucas 12:15).

7. Xiruʼ zadúʼndanu lu tema riʼ, ne xiñee.

7 Yanna, ximodo zanda gápanu laanu ne familia stinu sin gusaana de gúninu cani jma risaca lu xquendanabáninu yaʼ. Xi zanda gúninu para cadi gácanu binni materialista. Xi zacané laanu para cadi chúʼpenu xizaa pur gápanu cani caquiiñenu yaʼ. Jesús bidii laanu ca conseju ni jma zacané laanu lu discursu ni bidiibe lu ti dani (Mateo 6:19-21). Yanna, guidúʼndanu ni cá lu Mateo 6:25-34 ne guiénenu xiná cani. Zacané ndiʼ laanu gudiʼnu cuenta jma risaca guyúbinu Reinu, lugar de guyúbinu gápanu stale cosa material (Lucas 12:31).

RUDII JIOBÁ LAANU NI CAQUIIÑENU

8, 9. a) Xiñee cadi jneza nga chúʼpenu xizaa pur ca cosa ni caquiiñenu. b) Xi nanna Jesús de ni caquiiñenu.

8 (Biindaʼ Mateo 6:25). Nanna Jesús riuu ca discípulo stiʼ xizaa pur gápacaʼ ni gocaʼ ne ni gácucaʼ. Ngue runi, gúdxibe laacaʼ lu discursu ni bidiibe lu dani que: «Cadi cuʼ xa ique tu ximodo ibani tu». Racaláʼdxibe gacanebe laacaʼ guiénecaʼ xiñee cadi naquiiñeʼ chuʼcaʼ xizaa pur gápacaʼ ca cosa que. Dxandíʼ caquiiñeʼ cani, peru nanna dxichi Jesús zándaca guiaandaʼ ca discípulo xii nga ni jma risaca lu xquendanabánicaʼ, pa chúʼpecaʼ xizaa pur ca cosa ni caquiiñecaʼ. Ne cumu nabé rizaaláʼdxibe laacaʼ la? gudixhenabe laacaʼ xtapa biaje xi guendanagana zápacaʼ pa qué gusaana de chuʼcaʼ xizaa (Mateo 6:27, 28, 31, 34).

9 Peru, xiñee guníʼ Jesús cadi chúʼpenu xizaa pur gápanu ni guidoʼno o ni gácunu yaʼ. Ñee cadi caquiiñenu cani la? Caquiiñenu cani pue. Ne dxandíʼ riuʼnu xizaa ora qué gápanu bueltu para sinu cani. Nanna Jesús zacá ni, ne nanna caquiiñeʼ binni cani. Laaca nánnabe jma nagana modo zabani ca discípulo stibe lu ca últimu dxi riʼ (2 Timoteo 3:1). Ca dxi riʼ, raca nagana para stale binni guidxela dxiiñaʼ, ne jma caru ziyaca guiráʼ cosa cada dxi. Ndaaniʼ stale guidxi, nabé pobre binni ne huaxiéʼ guendaró napa o nuu tiru qué lica gapa gastiʼ. Peru laaca nanna Jesús jma risaca xquendanabani binni que ni gó, ne xcuerpu que lari gacuʼ.

10. Casi bisiidiʼ Jesús, xii nga ni jma naquiiñeʼ guisaca lu xquendanabáninu.

10 Cadi xadxí de bisiidiʼ Jesús ca discípulo stiʼ naquiiñeʼ guinábacaʼ Bixhózecaʼ ni nuu guibáʼ lu oración ca cosa ni caquiiñecaʼ. Gúdxibe laacaʼ guni orarcaʼ sicaríʼ: «Dané laadu endaró tidi né du dxi» (Mateo 6:11; Lucas 11:3). Peru qué riníʼ diʼ ni naquiiñeʼ gucáʼ íquenu gápanu puru si ca cosa ni caquiiñenu. Bisiidiʼ Jesús ca discípulo stiʼ jma risaca guinábacaʼ gueeda Reinu, que guinábacaʼ ni caquiiñecaʼ (Mateo 6:10; Lucas 11:2). Ne para gacanebe ca discípulo stibe cadi chúʼpecaʼ xizaa la? bisietenaláʼdxibe laacaʼ rapa Jiobá guiráʼ ni bizáʼ.

11, 12. Xi rizíʼdinu de modo rapa Jiobá ca manihuiiniʼ ni ripapa. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

11 (Biindaʼ Mateo 6:26). Guiníʼ íquenu de «ca mani huiini ni ripapa». Neca nahuiinicame, guizáʼ stale rócame. Pa ñaca ti pajaruhuiiniʼ biaʼ ti binni la? jma stale ñome que laanu. Laacame rócame cuananaxhi, biidxiʼ, maniʼ chuga ne bicutiʼ. Peru cadi caquiiñeʼ gúnicame dxiiñaʼ lu layú, purtiʼ rudii Jiobá guiráʼ ni caquiiñecame (Salmo 147:9). Peru que riguu diʼ Jiobá guendaró ruaacame. Laacame nga naquiiñeʼ chiyúbicame ni gócame. Ne zadxélacame ni purtiʼ nuu ni para laacame.

12 Nanna dxichi Jesús laaca zanda gapa Jiobá binni, cásica rapa Jiobá ca manihuiiniʼ ni ripapa (1 Pedro 5:6, 7). [1] Peru cásica laacame, laanu laaca naquiiñeʼ gúninu dxiiñaʼ. Naquiiñeʼ gudxíʼbanu ni guidoʼno o guni ganarnu bueltu para ganda sinu ni. Zaguu Jiobá ndaayaʼ stipa ni gúninu. Ne pa qué gápanu bueltu o guendaró la? zanda gudiibe laanu ni caquiiñepenu. Zándaca ziuu tu gudii laanu de ni napa. Jiobá laaca rudii ti lugar ra zanda cueza ca manihuiiniʼ ni ripapa riʼ. Bizaʼbe ca manihuiiniʼ riʼ modo ganda guzaʼcaʼ lídxicaʼ. Laaca bíʼnibe ca cosa ni caquiiñecame para gúnicame nidu stícame. Zacaca nga zuni Jiobá né laanu, zacanebe laanu guidxélanu ti lugar ra zanda guibaninenu familia stinu.

13. Xi rusihuinni jma risácanu que ca manihuiiniʼ ni ripapa.

13 Lu Mateo 6:26, bisietenalaʼdxiʼ Jesús ca discípulo stiʼ ruyaanaʼ Jiobá ca manihuiiniʼ ripapa, de raqué gunabadiidxabe laacaʼ: «Ñee cadi jma risaca tu que laacame la?» (zanda gúʼyaluʼ xiná Lucas 12:6, 7). Zándaca guniʼbe ca diidxaʼ riʼ ora caníʼ íquebe maʼ cadi candaa diʼ para gudiibe xquendanabánibe pur guiráʼ binni. Ne zacapeʼ nga laani, qué ñati diʼ Jesús pur ca manihuiiniʼ ripapa o pur sti clase maniʼ. Laabe gútibe pur laanu ti ganda guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu (Mateo 20:28). Cadi dxandíʼ rusihuinni ndiʼ jma risácanu que ca manihuiiniʼ ni ripapa ca la?

14. Xi qué zanda guni binni neca chuʼ xizaa pur cani caquiiñeʼ.

14 (Biindaʼ Mateo 6:27). Jesús guníʼ qué zanda guibani binni jma xadxí pa chuʼ xizaa pur ni caquiiñeʼ. Ne zándaca gaca huará o dede gatiʼ.

15, 16. a) Xi rizíʼdinu pur modo rapa Jiobá ca liriu ni nuu ndaaniʼ guiʼxhiʼ. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu, ne xiñee.

15 (Biindaʼ Mateo 6:28-30). Guiranu riuuláʼdxinu gácunu lari galán, jmaruʼ si ora chigucheechenu diidxaʼ, ora chuunu ca reunión ne ca asamblea stinu. Yanna, ñee naquiiñepeʼ chuʼnu xizaa pur gápanu lari gácunu la? Laaca bisietenalaʼdxiʼ Jesús ca discípulo stiʼ modo rapa Jiobá cani bizáʼ. Bidii Jesús ejemplu stiʼ «ca liriu ni nuu ndaani guiʼxhiʼ». Zándaca caniʼbe de ca guieʼ casi gladiola, jacinto ne tulipán. Nin tobi de ca guieʼ ca cadi caquiiñeʼ diʼ guni xhaba. Peru guizáʼ sicarú cani dede guníʼ Jesús «nin rey Salomón qué ñanda nuzuchaahui casi laacani neca nabé bisaca».

16 Gudxi si Jesús ca discípulo stiʼ modo «ruzuchuahui Dios ca guieʼ guiʼxhi» ca, gunabadiidxaʼ laacabe: «Ñee qué runi cre tu pa zudii be ni cuaqui tu la?». Zudii Jiobá laacabe ni gácucabe pue. Peru caquiiñeruʼ gapa ca discípulo stiʼ Jesús que jma fe (Mateo 8:26; 14:31; 16:8; 17:20). Caquiiñeʼ gápacabe confianza racalaʼdxiʼ Jiobá gapa laacabe ne zanda guni ni. Naquiiñeʼ guiníʼ íquenu nga ne guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee dxandíʼ runeʼ cré zapa Jiobá naa la?».

17. Xi zanda guxheleʼ laanu de Jiobá.

17 (Biindaʼ Mateo 6:31, 32). Stale binni ni qué runibiáʼ Dios nisi cá íquecaʼ guni ganarcaʼ bueltu ne gápacaʼ cosa risaca. Peru, pa gúninu casi cayúnicabe la? zaxélenu de Jiobá. Nánnanu laabe nga Bixhózenu ne nadxiibe laanu. Nga runi, nápanu confianza zudiibe ni caquiiñenu ne zudiirube laanu xcaadxi cosa, pa gúninu ni canábabe laanu ne gúninu ni na Reinu stibe primé lu xquendanabáninu. Laaca nánnanu dxandíʼ zabáninu nayecheʼ pa gaca xhamígunu Jiobá. Ne zadxátipa ladxidoʼno de guendanayecheʼ purtiʼ zápanu lari ne guendaró ni caquiiñenu (1 Timoteo 6:6-8).

ÑEE RÚNINU NI NA REINU STIʼ DIOS PRIMÉ LU XQUENDANABÁNINU LA?

18. Xi guiráʼ nanna Jiobá caquiiñenu, ne xi zúnibe para gápanu cani.

18 (Biindaʼ Mateo 6:33). Pa gúninu ni na Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabáninu la? Jiobá maʼ bidii stiidxaʼ zudii laanu guiráʼ ni iquiiñenu. Xiñee nuunu seguru zacá zúnibe ni yaʼ. Guidúʼyanu xi bisiene Jesús lu Mateo 6:32: «Nanna Bixhoze tu ni nuu ibáʼ xi irá cayaadxa laatu». Ante gánnanu xi caquiiñenu, mápeca nanna Jiobá ni (Filipenses 4:19). Nánnabe xi lari stinu mayaca guiuxe. Ne nánnabe xi caquiiñenu para guidoʼno. Laaca nánnabe caquiiñenu ti lugar ra cuezanenu familia stinu. Zuyubi Jiobá modo gápanu guiráʼ ni dxandíʼ caquiiñenu.

19. Xiñee cadi jneza chuʼnu xizaa pur xiixa ni zándaca guizaaca despué.

19 (Biindaʼ Mateo 6:34). Sti biaje ca, gudxi Jesús ca discípulo stiʼ: «Cadi chuʼ tu xizaa». Jiobá zudii laanu ni iquiiñenu guiráʼ dxi. Nga runi, cadi jneza diʼ nga chúʼpenu xizaa pur xiixa ni zándaca guizaaca despué. Pa chúʼpenu xizaa la? zándaca maʼ guzulú gápanu confianza laca laanu lugar de gápanu confianza Jiobá. Pa gúninu zacá la? maʼ qué ziuʼnu galán né Jiobá. Nga runi, naquiiñeʼ gápanu confianza laabe de guidubi ladxidoʼno (Proverbios 3:5, 6; Filipenses 4:6, 7).

ZAPA JIOBÁ LAANU PA GUYÚBINU REINU STIʼ PRIMÉ

Ñee zanda guibáninu né ni iquiiñesinu para gúninu jma lu xhiiñaʼ Reinu la? (Biiyaʼ párrafo 20).

20. a) Xi zanda quixhe íquenu gúninu lu xhiiñaʼ Jiobá. b) Xi zanda guʼnuʼ para guibanineluʼ ca cosa si ni caquiiñeluʼ.

20 Nabé triste gusaana de gúninu ni na Jiobá né guiráʼ stipa stinu pur guyúbinu gápanu stale cosa material. Ni jma jneza gúninu nga iquiiñenu stipa stinu para gúninu xhiiñaʼ Jiobá dede biaʼ gándatiʼ. Zanda quixhe íquenu gúninu caadxi dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá. Casi chuunu sti congregación ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ. Zanda gácanu precursor. Ne pa maʼ precursor laanu, ñee zanda quixhe íquenu chuunu Scuela para cani rucheeche stiidxaʼ Reinu la? Ñee zanda gacanenu chupa chonna gubidxa lu ti semana Betel o ra ti Oficina de Traducción la? Ñee zanda gácanu voluntariu para gacanenu ra departameto local de diseño ne construción, ne iquiiñenu caadxi tiempu stinu para gacanenu cuíʼ Yoo stiʼ Reinu la? Guiníʼ íquenu xi zanda guchaʼnu para guibaninenu ni caquiiñesinu. Zacá jma zápanu tiempu ne stipa para gúninu xhiiñaʼ Reinu. Recuadru ni láʼ « Ximodo zanda guibáninu né ni caquiiñesinu» cusiene xi zanda gúninu. Guinábanu Jiobá gacané laanu guidúʼyanu xi naquiiñeʼ gúninu. De racá la? guchaʼnu caadxi cosa lu xquendanabáninu.

21. Xi zacané laanu chuʼnu jma gaxha de Jiobá.

21 Jesús bisiidiʼ laanu naquiiñeʼ gúninu ni na Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabáninu. Pa gúninu zacá la? maʼ qué ziúʼpenu xizaa pur ca cosa ni caquiiñenu. Jma zápanu confianza zapa Jiobá laanu. Laaca zazíʼdinu gucueezanu laca laanu ne maʼ qué zazinu guiráʼ ni racaláʼdxinu o guiráʼ ni culuíʼ guidxilayú riʼ laanu, neca ñanda nizinu cani. zacané guiráʼ ndiʼ laanu chuʼnu jma gaxha de Jiobá. Pa guibaninenu ni iquiiñesinu la? zacané ni laanu para cadi gusaananu Jiobá ne zacaanu guendanabani ni qué zaluxe ni cayuni prometerbe laanu guicaanu (1 Timoteo 6:19).

^ [1] (párrafo 12): Nuu biaje qué rapa caadxi xpinni Jiobá biaʼ caquiiñecaʼ para gocaʼ. Para guiénenu xiñee rudii Jiobá lugar guizaaca ni bizéʼtenu riʼ la? biindaʼ ra na «Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ» ni biree lu Torre stiʼ ni rapa 15 de septiembre 2014, yaza 22.