Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Cadi guidxíbiluʼ. Naa zacaniáʼ lii»

«Cadi guidxíbiluʼ. Naa zacaniáʼ lii»

MAʼ HUAXHINNI zeluʼ ndaaniʼ ti calle. Málasi bidiiluʼ cuenta zedananda tuuxa lii. Ora guzuhuaadxiluʼ la? laaca ruzuhuaadxibe; peru ora rizaluʼ nagueenda la? laaca rizabe nagueenda. Óraque bixooñeluʼ yendaluʼ ra lidxi ti xhamíguluʼ. Ora bixheleʼ xhamíguluʼ ra puertaʼ ne guluu lii ra lidxi la? dede gutadxí ladxidoʼloʼ.

Zándaca qué huayuu dxi guizaacaluʼ ni guninu ca, peru zándaca cadiidiluʼ lu xiixa guendanagana ni naguu lii xizaa. Guzéʼtenu ti ejemplu, ñee cayúniluʼ stipa pur gusaanaluʼ ti viciu, peru gatigá riábaluʼ luni la? Ñee maʼ napa tiempu de cuyúbiluʼ dxiiñaʼ ne qué ganda guidxélaluʼ ni la? Ñee riuuluʼ xizaa igolaluʼ ne gaca huaraluʼ la? Ñee nuuruʼ sti guendanagana ni ribee bacaandaʼ stiluʼ la?

Intiica guendanagana gápaluʼ, zándaca ñuuláʼdxiluʼ ñápaluʼ ti xhamíguluʼ para ñábiluʼ laa ni naguu xizaa lii, ne tuuxa ni gacané lii ora maʼ caquiiñeluʼ ni. Ñee nánnaluʼ napuʼ ti amigu zacá la? Laabe nga Jiobá. Laabe nga xhamíguluʼ cásica guca xhamígube Abrahán casi na Isaías 41:8-13. Lu versículo 10, na Jiobá rabi ca xpinni: «Cadi guidxíbiluʼ, purtiʼ nuaaniáʼ lii. Cadi chuʼluʼ xizaa, purtiʼ naa nga Dios stiluʼ. Zudieeʼ stipa lii, ya, zacaniáʼ lii; dxandipeʼ naazeʼ dxiicheʼ lii né nayaʼ derechu, ni runeniáʼ ni jneza». Ne lu versículo 13, na: «Purtiʼ naa, Jiobá Dios stiluʼ, naazeʼ dxiicheʼ naluʼ ladu derechu, Ni cayabi lii: “Cadi guidxíbiluʼ. Naa zacaniáʼ lii”».

«DXANDIPEʼ ZANAAZEʼ DXIICHEʼ LII»

¡Pabiáʼ riguixhedxí ca diidxaʼ riʼ ladxidoʼno! Guiníʼ íquenu laanu nga cayábibe ca diidxaʼ ni zeeda lu ca versículo ca. Cadi nádibe zizané Jiobá laanu ne nagapi nanu, ne pa ñaca ni zacá la? guizáʼ galán para laanu. Ne pa zacá ñaca ni la? náʼ Jiobá ladu derechu nigápibe nanu ladu bigaʼ. Peru cadi zacá diʼ ni, né náʼ Jiobá ladu derechu, ni runinebe ni jneza nga naazeʼ dxiichebe nanu ladu derechu, casi ora nibeebe laanu ndaaniʼ ti lugar ra nagana guireʼnu. Laga cayúnibe ni, riguixhedxibe ladxidoʼno né ca diidxaʼ riʼ: «“Cadi guidxíbiluʼ. Naa zacaniáʼ lii”».

Ñee ruuyaluʼ Jiobá casi bixhózeluʼ ni nadxii lii ne ti xhamíguluʼ ni zacané lii ora gápaluʼ guendanagana la? Laabe riuube xizaa pur lii ne maʼ naguixhe íquebe gacanebe lii. Laabe racaláʼdxibe guni sentirluʼ seguru ora gudxiiluluʼ xiixa guendanagana. Xiñee yaʼ. Purtiʼ dxandíʼ nadxiibe lii. Dxandipeʼ «zanda gacanebe laanu nagueendaca ora cadídinu lu xiixa guendanagana» (Salmo 46:1).

ORA RUCHIIÑAʼ XQUENDABIAANIʼ BINNI LAA PUR CANI BIʼNIʼ DXIQUÉ

Nuu tu ruchiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa pur cani biʼniʼ dxiqué, ne riníʼ íquecaʼ pa maʼ biʼniʼ perdonar Dios laacaʼ. Pa laaca riníʼ íqueluʼ zacá, ni zacané lii nga ejemplu stiʼ Job purtiʼ laa guníʼ neca bizuubaʼ stiidxaʼ Dios guyuu ora bichee dxi guca nahuiiniʼ (Job 13:26). David laaca biʼniʼ sentir mal ngue runi gúdxibe Jiobá ca diidxaʼ riʼ: «Cani bicheeniáʼ lii dxi nahuiineʼ ne ca cosa malu ni bineʼ, cadi guietenaláʼdxiluʼ» cani (Salmo 25:7). Guiráʼ binni guidxilayú nácacaʼ binni ruchee, «ne qué zanda gusihuínnicaʼ ca guenda sicarú stiʼ Dios» (Romanos 3:23). Laanu laaca nácanu binni ruchee.

Ca diidxaʼ ni zeeda lu capítulo 41 stiʼ Isaías gucuá cani para xquidxi Dios ni guyuu dxiqué. Cumu nabé bicheenécabe Jiobá la? biʼniʼ castigar laacabe ne bidii lugar ziné ca babilonio laacabe de esclavu (Isaías 39:6, 7). Peru dxi gucuá ca diidxaʼ riʼ, mápeca caníʼ ique Dios xi chiguizaaca, ora cueebe cani gaca arrepentir ne guibiguétacaʼ ra nuube (Isaías 41:8, 9; 49:8). Ca dxi stinu riʼ, laaca riá Jiobá cani dxandíʼ racalaʼdxiʼ guni ni nabe (Salmo 51:1).

Guidúʼyanu ni bizaaca Takuya, * guca nagana para laabe gusaanabe de gúʼyabe pornografía ne de gaca masturbarbe. Ximodo biʼniʼ sentirbe yaʼ. Laabe guniʼbe: «Guníʼ iqueʼ qué risacaʼ, peru ora gunabaʼ Jiobá gutiidilaʼdxiʼ donda stinneʼ la? guleebe naa de lu viciu ni nundiibi naa que». Ximodo gucané Jiobá laabe yaʼ. Ca ancianu de congregación stibe gúdxicaʼ laabe guiníʼnebe laacaʼ pa guibiguetaʼ gúnibe ni. Laabe nabe: «Guca nagana para naa guinieniáʼ laacabe peru ca biaje bineʼ ni gucané cani naa». Despué, gunabaʼ ca ancianu cheʼ superintendente de circuito ra nuube chiguni ti visita de pastoreu laabe. Hermanu que gudxi Takuya: «Cadi málasi beeda guiree ra lídxiluʼ. Beeda gannaʼ lii purtiʼ ca ancianu stiluʼ biseendacaʼ naa. Gulícabe lii para gueeda gúnidu ti visita de pastoreu lii». Takuya bietenalaʼdxiʼ: «Naa nga cuchee, neca zacá biquiiñeʼ Jiobá ca ancianu para gucanecaʼ naa». Cásica gucané Jiobá hermanu riʼ, laaca zanda gacanebe lii pa cucheeluʼ.

ORA NUU BINNI XIZAA PUR QUÉ GUIDXELA DXIIÑAʼ

Nuu tu laa riuu xizaa purtiʼ biniti xhiiñaʼ ne qué guidxela stobi. Guníʼ ique ximodo ñuni sentirluʼ pa maʼ chupa chonna biaje yeyúbiluʼ dxiiñaʼ ne qué ganda guidxélaluʼ ni. Nuu tu riníʼ ique pur gana si saʼ guyubi dxiiñaʼ. Peru Jiobá zanda gacané lii. Ximodo yaʼ. Zándaca cadi oraqueca zudiibe lii dxiiñaʼ peʼ ni racaláʼdxiluʼ, peru zanda gacanebe lii ra guietenaláʼdxiluʼ ca diidxaʼ guníʼ David: «Dxiqué nahuiineʼ, ne yanna maʼ biooxhuaʼ, peru qué huayuuyaʼ guirutiʼ ni runi ni jneza guiaana zacasi, ne nin qué huayuuyaʼ ca xiiñibe cananabaʼ pan» (Salmo 37:25). Pa zacá ni, cadi guiaandaʼ lii nabé risácaluʼ para Jiobá. Ne laabe nabe «naazeʼ dxiicheʼ naluʼ ladu derechu». Nga runi zanda gacanebe lii gápaluʼ ni iquiiñeluʼ ti zacá ganda gúniluʼ ni nabe.

Ximodo zanda gacané Jiobá lii pa guiaanaluʼ sin dxiiñaʼ yaʼ.

Sara, ti hermana de Colombia, biiyaʼ ximodo biquiiñeʼ Jiobá poder stiʼ para gucané laa dxi gupa guendanagana. Rúnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ ti compañía nabé risaca, neca nadipaʼ dxiiñaʼ bíʼnibe que galán riguíxecabe laabe. Peru ni racaláʼdxibe nga gúnibe jma lu xhiiñaʼ Jiobá, ngue runi bisaanabe dxiiñaʼ que ne gúcabe precursora. Despué guca nagana para laabe guidxélabe ti dxiiñaʼ de galaa dxi si. Ngue runi, gudíxhebe ti negocio ra bitoobe ñebe, peru chaahuiʼ chaahuiʼ birá xpúeltube ne biseegube ni. Laabe nabe: «Xquíxepeʼ Jiobá neca gudiʼdiʼ chonna iza, qué nusaana de ñacaʼ precursora». Biziidibe cadi caquiiñepeʼ gapa binni luju, sínuque gapa ni dxandíʼ caquiiñeʼ, ne cadi chuʼ xizaa de ni gaca sti dxi (Mateo 6:33, 34). Despué guniʼnécabe laabe ra bíʼnibe dxiiñaʼ que ne cudiicabe laabe puestu ni gúpabe dxiqué. Laabe guniʼbe ziebe peru gúnibe dxiiñaʼ galaa dxi si ne pa zanda chigucheechebe diidxaʼ ne chebe ca reunión ca. Dxandíʼ maʼ qué runi ganar Sara biaʼ biʼniʼ ganar dxiqué, peru dede yanna nácabe precursora. Ora rietenaláʼdxibe ca dxi nagana gudíʼdibe que la? nabe: «Bineʼ sentir guizáʼ gucané Jiobá naa ne nabé nadxiibe naa».

RIUU BINNI XIZAA PURTIʼ MAʼ ZIGOLA

Stale binni riníʼ ique xi guni ora maʼ igola. Zándaca maʼ chigaca jubilárcabe ne riníʼ íquecabe pa zápacabe biaʼ caquiiñecabe para guibaninécabe galán. Laaca riuucabe xizaa pa gaca huarácabe. Zándaca David nga gudxi Jiobá ca diidxaʼ riʼ: «Cadi gusáʼbiluʼ naa ora maʼ nagolaʼ; cadi gusaanaluʼ naa órapeʼ maʼ qué gapaʼ stipa» (Salmo 71:9, 18).

Xi zanda guni ca xpinni Dios para cadi chuʼcaʼ xizaa de ca dxi ni zeeda ca yaʼ. Naquiiñeʼ iguidxi fe ni nápacabe Jiobá, ne gápacabe confianza zudiibe ni iquiiñecaʼ. Nga runi, pa maʼ biaacabe guibánicabe né luju la? yanna naquiiñeʼ guiaacabe gápacabe ne ni guibaniné sícabe. Zándaca gudiicabe cuenta laaca zanda guibani binni nayecheʼ ne «ti bladu verdura» que gó «beela yuze», ne zándaca jma nazaaca ziuucabe (Proverbios 15:17). Pa gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá primeru lu xquendanabániluʼ la? guyuu seguru zudii Jiobá lii guiráʼ ni iquiiñeluʼ ora maʼ nagólaluʼ.

José ne Rose né Tony ne Wendy

Guzéʼtenu de José ne Rose, laacaʼ nuucaʼ lu servicio de tiempu completu maʼ raca jma de sesenta y cinco iza. Gúpacabe bixhoze Rose ti tiempu, purtiʼ caquiiñeʼ chuʼ tu gapa laa. Laaca gupa José cáncer ne bidiicabe laa quimioterapia ne biʼniʼ operárcabe laa. Ñee gupa Jiobá ca hermanu riʼ la? Gupa pue. Jiobá biquiiñeʼ Tony ne Wendy, ti guendaxheelaʼ de congregación stícabe para bidii laacabe ti cuartu ra cuézacabe. Tony ne Wendy cuyúbicaʼ chupa precursor para cueza ndaaniʼ cuartu que sin guni cobrarcabe laacaʼ. Dxi canazá Tony scuela secundaria nabé biiyabe José ne Rose maʼ canagucheechecaʼ diidxaʼ. Guyuuláʼdxibe modo runi ca hermanu riʼ xhiiñaʼ Jiobá. Ndiʼ gucané laabe. Cumu guidubi xquendanabani José ne Rose bíʼnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá la? ngue bicaa Tony ne Wendy gudii laacabe cuartu que. Maʼ raca quince iza de cayacanécabe José ne Rose, laacaʼ maʼ nápacaʼ biaʼ 85 iza. Ne ruuyacabe Tony ne Wendy casi ti regalu stiʼ Jiobá.

Jiobá laaca naazeʼ dxiichiʼ lii né naʼ ladu derechu. Ñee zagápiluʼ nabe la? Ñee zanaazeluʼ naʼ ni cayabi lii: «Cadi guidxíbiluʼ. Naa zacaniáʼ lii» la?

^ párrafo 11 Bidxaa lá chupa chonna de laacabe.