Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gupa lii ti cadi guixéleluʼ de Dios pa cayacaneluʼ ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ

Gupa lii ti cadi guixéleluʼ de Dios pa cayacaneluʼ ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ

«Ndaaniʼ ladxiduáʼ naguaaʼ chaahueʼ stiidxaluʼ» (SALMO 119:11).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 142 NE 47

1-3. a) Xii nga ni jma naquiiñeʼ guisaca para guiráʼ ca xpinni Dios. b) Xi xcaadxi guendanagana ridxaagalú ca hermanu ni caziidiʼ sti diidxaʼ. c) Xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu lu tema riʼ. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

CA DXI nabáninu riʼ, stale testigu stiʼ Jiobá cayacanecaʼ para gaca ni na profecía ni zeeda lu Apocalipsis 14:6. Profecía riʼ na zareeche stiidxaʼ Reinu ra nuu binni «de irá guidxi, ni riníʼ adxé adxé idioma». Stale de ca Testigu riʼ caziidicaʼ sti diidxaʼ. Nuu de laacaʼ nácacaʼ misioneru o riecaʼ sti guidxi ra jma caquiiñeʼ tu gucheecheʼ diidxaʼ. Xcaadxi maʼ riecaʼ guendaridagulisaa ndaaniʼ xiixa congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ nuu ndaaniʼ xquídxicaʼ.

2 Ni jma risaca para ca xpinni Dios nga gúʼyacaʼ cadi guixélecaʼ de Dios ne zaqueca familia sticaʼ (Mateo 5:3). Nuu biaje zaca nagana para laanu cueenu tiempu para guidúʼndanu Biblia stúbinu purtiʼ nabé riuu xhiiñanu. Peru ca hermanu ni cayacané ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ ridxaagalucaʼ xcaadxi guendanagana.

3 Aparte de guiziidicabe sti diidxaʼ nacubi, gatigá ruundaʼ ca hermanu riʼ ca cosa nagana rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios para cadi guixélecaʼ de laabe (1 Corintios 2:10). Xi guni ca xpinni Cristu riʼ para guiziidicaʼ ca cosa nagana rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios pa qué riene chaahuicaʼ ni rieeteʼ lu ca guendaridagulisaa ca yaʼ. Xiñee naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuiʼ ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ ne cayacanecaʼ ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ pa rindá cani rusiidiʼ Biblia ndaaniʼ ladxidóʼ ca xiiñicaʼ yaʼ. Guidúʼyanu.

NI ZANDA GUXHELEʼ LAANU DE JIOBÁ

4. Xi zándaca guxheleʼ laanu de Jiobá. Bizeeteʼ ti ejemplu.

4 Zándaca guixélenu de Jiobá pa qué guiénenu cani rusiidiʼ Biblia ora guidúʼndanu cani lu sti diidxaʼ. Guidúʼyanu ti ejemplu de dxiqué. Dxi biguetaʼ Nehemías Jerusalén, biiyabe qué ganna caadxi xcuidi judíu diidxaʼ riníʼ ca judíu que. Biblia na: «Ca dxi que laaca biiyaʼ bichaganáʼ ca judíu ca gunaa asdodita, ammonita, ne moabita. Ne galaa de ca xiiñicabe riniʼcaʼ asdodeu ne diidxaʼ ni riníʼ xcaadxi guidxi, peru nin tobi de laacaʼ qué gánnacaʼ guiniʼcaʼ stiidxaʼ ca judíu» (Nehemías 13:23, 24). Pur ngue qué riene ca xcuidi que Stiidxaʼ Dios. Ngue runi bizulú bixélecaʼ de Jiobá (Nehemías 8:2, 8).

5, 6. Xi huayuuyaʼ caadxi de cani napa xiiñiʼ ni cayacané ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ, ne xiñee rizaaca ni.

5 Nuu de ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ ne cayacanecaʼ ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ, huayuuyacaʼ rixeleʼ xiiñicaʼ de Jiobá. Xiñee yaʼ. Purtiʼ qué riene chaahuiʼ ca xiiñicabe ni rieeteʼ lu ca reunión ca. Nga runi qué rindá diʼ cani ndaaniʼ ladxidóʼcabe ne qué rucaa ni laacabe gúnicabe ni caziidicabe. Guidúʼyanu ni guníʼ Pedru, ti xpinni Cristu de Sudamérica ni napa xiiñiʼ ne yendezané familia stiʼ Australia: «Ora maʼ cayuinu de Dios naquiiñeʼ chindá ca diidxaʼ ca de ndaaniʼ ladxidoʼno ne guni sentirnu cani» [1] (Lucas 24:32).

6 Sti guendanagana rápanu ora ridúʼndanu lu sti diidxaʼ nga zándaca cadi ngueca guni sentirnu ora guidúʼndanu ni lu stiidxanu. Ne laaca raca nagana para laanu guinínenu sti binni lu sti diidxaʼ. Zanda gusidxaga ndiʼ laanu ne maʼ qué zápanu stipa para gúninu xhiiñaʼ Jiobá. Nga runi, cadi naquiiñeʼ chuuláʼdxisinu gacanenu ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ, sínuque naquiiñeʼ gúʼyanu cadi guixélenu de Jiobá (Mateo 4:4).

CA XPINNI DIOS NI GÚPACAʼ LAACAʼ TI CADI NIXÉLECAʼ DE DIOS

7. Xi biʼniʼ ca babilonio que para nucaacaʼ Daniel ninanda cultura ne religión sticaʼ.

7 Dxi yenécabe Daniel ne ca xhamigu de esclavu guidxi Babilonia, gucalaʼdxiʼ ca babilonio que nucaacaʼ laacabe ninándacabe cultura ne religión sticaʼ. Ximodo yaʼ. Bisiidicaʼ laacabe stiidxacaʼ ne gulee lacaʼ laacabe cásica láʼ ca binni de Babilonia (Daniel 1:3-7). Lá nacubi bidiicabe Daniel que zeeda gácani casi lá dios jma risaca stiʼ ca babilonio, Bel. Zándaca gucalaʼdxiʼ rey stiʼ Babilonia ñuni cré Daniel jma nadipaʼ dios stiʼ que Jiobá, Dios stiʼ Daniel (Daniel 4:8).

8. Xi biʼniʼ Daniel para qué nixeleʼ de Jiobá.

8 Ndaaniʼ guidxi Babilonia, bidiicabe Daniel ca guendaró ni ró rey. Peru laabe gudixhe íquebe gúnibe ni na ley stiʼ Dios (Daniel 1:8). Qué nixeleʼ Daniel de Jiobá neca guyuu xquidxi binni. Ximodo bíʼnibe ni yaʼ. Biindabe ca libru risaca guyuu lu diidxaʼ hebreu (Daniel 9:2). Biaʼ 70 iza despué de yendabe Babilonia binibiaʼrúcabe laabe ne lá hebreu ni nápabe que, Daniel (Daniel 5:13).

9. Ximodo gucané Stiidxaʼ Dios hombre bicaa Salmo 119.

9 Laaca nápanu ejemplu stiʼ hombre bicaa Salmo 119. Gupa xidé biʼniʼ huantarbe ora guníʼ caadxi de ca binnilidxi rey que mal de laabe. Peru biindabe Stiidxaʼ Dios para gucané laabe ne ngue bidii stipa laabe para gácabe gadxé de xcaadxi (Salmo 119:23, 61). Bidiibe lugar chindá cani rusiidiʼ Dios ndaaniʼ ladxidoʼbe. Biblia na: «Ndaaniʼ ladxiduáʼ naguaaʼ chaahueʼ ca stiidxaluʼ, para cadi gucheeniáʼ lii. Zaniéʼ de cani rusietenaláʼdxiluʼ naa nezalú ca rey, ne qué zatuiluáʼ» (Salmo 119:11, 46).

GÁPANU LAANU TI CADI GUIXÉLENU DE JIOBÁ

10, 11. a) Xi naquiiñeʼ quixhe íquenu ora guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios. b) Xi gúninu para ugaandanu ni. Bisiene ni né ti ejemplu.

10 Neca nuu stale ni rúninu ndaaniʼ congregación ne ra dxiiñaʼ, guiranu naquiiñeʼ cueenu tiempu para guidúʼndanu stúbinu ne gápanu adoración en familia (Efesios 5:15, 16). Ora guidúʼndanu la? cadi quixhe íquesinu gúʼndanu stale yaza stiʼ Biblia o stiʼ ca publicación ca, o guyúbisinu xi guicábinu lu ca guendaridagulisaa. Ni quixhe íquenu ora guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios nga chindá ni ndaaniʼ ladxidoʼno ne guquidxi ni fe stinu.

11 Para ugaandanu ni naguixhe íquenu ora guidúʼndanu, naquiiñeʼ guiníʼ íquenu de cani caquiiñenu cadi ni caquiiñeʼ si sti binni (Filipenses 1:9, 10). Ora maʼ cadúʼndanu para chigucheechenu diidxaʼ, para ca reunión, para gudiʼnu ti libana o ti demostración, nuu biaje qué riníʼ íquenu ximodo zanda gacané cani laanu. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti cocineru. Neca laabe nga naquiiñeʼ guni pruébabe guendaró gúnibe ante gudiibe ni gó binni, qué zanda guidxá ndaanibe né ni guni pruébasibe. Pa racaláʼdxibe chuʼbe nazaaca la? gatigá naquiiñeʼ gúnibe guendaró ni gudii stipa laabe. Zacaca nga laanu, pa racaláʼdxinu chuʼnu gaxha de Jiobá la? naquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi ne quixhe íquenu guidxélanu ni gacané laanu ora gúninu ni.

12, 13. Xiñee stale xpinni Cristu na galán nga gúʼndacaʼ Biblia lu stiidxacaʼ.

12 Stale xpinni Cristu ni cayacané ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ, maʼ bidiicaʼ cuenta galán nga gúʼndacaʼ Biblia lu stiidxacaʼ (Hechos 2:8). Dede ca misioneru ca nánnacaʼ ni: para cadi gusaanacaʼ dxiiñaʼ ni cayúnicaʼ la? qué zanda chuʼcaʼ conforme né cani gunadiágasicaʼ lu ca guendaridagulisaa.

13 Alain nga ti hermanu ni maʼ ziné xhono iza de caziidiʼ diidxaʼ persa. Laabe guniʼbe: «Ora maʼ cayacaʼ preparar para ca guendaridagulisaa ca lu diidxaʼ persa la? riníʼ iqueʼ puru si lu diidxaʼ ca. Cumu reeda gaca ni casi ti ejerciciu para xquendabiaaneʼ la? cadi guiráʼ ora rindá cani ruundaʼ ca ndaaniʼ ladxiduáʼ. Nga runi napaʼ costumbre de guundaʼ Biblia ne xcaadxi publicación lu stiidxaʼ».

LACHINDÁ NDAANIʼ LADXIDÓʼ CA XIIÑITU

14. Xii nga naquiiñeʼ guʼyaʼ ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ, ne xiñee.

14 Ca xpinni Cristu naquiiñeʼ gúʼyacaʼ guiene xiiñicaʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ne gannaxhiicaʼ ni. Xiñee yaʼ. Guidúʼyanu ni bizaaca Serge ne xheelaʼ, Muriel. Jma de chonna iza guyuucabe ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ. Peru málasi bidiicabe cuenta maʼ qué riuulaʼdxiʼ hombrehuiiniʼ stícabe de 17 iza chigucheeche diidxaʼ nin cheʼ ca guendaridagulisaa. Muriel na: «Ridxiichibe chigucheechebe diidxaʼ lu sti idioma, peru ante riuuláʼdxibe gucheechebe diidxaʼ lu diidxaʼ francés, diidxaʼ gulenebe». Serge guníʼ qué ñanda niniisi xiiñiʼ lu Stiidxaʼ Dios purtiʼ guyuucaʼ ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ. Ngue runi, gudixhe íquecabe guibiguétacabe congregación ra bireecabe.

Biiyaʼ chindá cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ndaaniʼ ladxidóʼ ca xiiñiluʼ. (Biiyaʼ párrafo 14 ne 15).

15. a) Xii nga cani naquiiñeʼ guʼyaʼ cani napa xiiñiʼ pa caníʼ íquecaʼ guidxaacaʼ de congregación. b) Xi conseju rudii Deuteronomio 6:5-7 cani napa xiiñiʼ.

15 Nuu de cani napa xiiñiʼ zándaca caníʼ íquecaʼ guibiguétacaʼ ti congregación ra riníʼcabe diidxaʼ ni jma riene xiiñicaʼ. Xi naquiiñeʼ gúʼyacabe ante quixhe íquecabe xi gúnicabe yaʼ. Primé, naquiiñeʼ gúʼyacabe pa nápacabe tiempu ne stipa para gusiidicabe ca xiiñicabe gannaxhiicaʼ Jiobá ne zaqueca gusiidicabe laacaʼ sti diidxaʼ. Guiropa, naquiiñeʼ gúʼyacabe pa racalaʼdxiʼ ca xiiñicabe gucheechecaʼ diidxaʼ, checaʼ ca guendaridagulisaa o pa racaláʼdxicaʼ gacanecaʼ ndaaniʼ ti congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ. Zándaca ra guʼyaʼ chaahuiʼ caadxi de cani napa xiiñiʼ cani maʼ bizéʼtenu riʼ guiníʼ íquecaʼ guibiguétacaʼ congregación ra riníʼcabe diidxaʼ ni jma riene xiiñicaʼ. Ne ora gúʼyacaʼ maʼ rihuinni nuu xiiñicaʼ gaxha de Jiobá, zándaca maʼ guiníʼ íquecaʼ guibiguétacaʼ congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ. Biblia na: «Gunnaxhii Jiobá Dios stiluʼ de guidubi ladxidoʼloʼ né guidubi xhiálmaluʼ né guiráʼ stipa stiluʼ. Ca diidxaʼ cayabeʼ lii yannadxí riʼ naquiiñeʼ gapuʼ cani ndaaniʼ ladxidoʼloʼ, ne naquiiñeʼ gusiidiluʼ cani xiiñiluʼ gatigá, ne gábiluʼ cani laabe ora maʼ nuutu ra lídxitu ne ora maʼ zetu paxaraa ne ora gátatu ne ora guiásatu» (Deuteronomio 6:5-7).

16, 17. Xi huayuni caadxi de cani napa xiiñiʼ para gusiidicaʼ laacabe de Jiobá.

16 Nuu de cani napa xiiñiʼ maʼ bidxélacaʼ modo gusiidicaʼ ca xiiñicaʼ de Jiobá lu stiidxacaʼ, neca nuucaʼ ndaaniʼ ti congregación o ti grupu ra riníʼcabe sti diidxaʼ. Guidúʼyanu xi biʼniʼ ti hermanu láʼ Charles. Laabe nápabe chonna xiiñibe dxaapahuiiniʼ de 9, 12 ne 13 iza. Guidubi familia riʼ nuucaʼ lu ti grupu ra riníʼcabe diidxaʼ lingala. Charles na: «Gudixhe íquedu guidúʼndanedu ca xiiñidu Biblia ne gúnidu adoración en familia lu stiidxadu. Peru laaca rúnidu ensayu lu diidxaʼ lingala ne rúnidu xiixa juegu para chuuláʼdxicabe guiziidicabe ni».

Biʼniʼ stipa pur guiziidiluʼ diidxaʼ riníʼcabe ndaaniʼ congregación ra nuuluʼ ne biʼniʼ stipa guicábiluʼ lúcani. (Biiyaʼ párrafo 16 ne 17).

17 Yanna guidúʼyanu ejemplu stiʼ Kevin. Laa napa chupa dxaapahuiiniʼ de gaayuʼ ne de xhono iza. Runi Kevin stipa para gusiidiʼ ca dxaapahuiiniʼ stiʼ cani dxandíʼ zeeda lu Biblia, purtiʼ caʼruʼ diʼ guiene chaahuicabe diidxaʼ riníʼcabe ndaaniʼ congregación nuucabe. Laabe nabe: «Naa ne xheelaʼ gudixhe íquedu guidúʼndanedu ca xiiñidu lu diidxaʼ francés, diidxaʼ gulenecaʼ. Laaca gudixhe íquedu chuudu ti reunión lu diidxaʼ francés cada beeu. Ne ora gápadu vacación la? riuudu ti asamblea regional lu stiidxadu».

18. a) Ximodo zanda gacané Romanos 15:1, 2 cani napa xiiñiʼ para gánnacaʼ xii nga ni jma galán para laacabe. b) Xi bizeeteʼ caadxi de cani napa xiiñiʼ zanda gúninu. (Biiyaʼ nota zeeda ra riluxe tema riʼ).

18 Cada familia naquiiñeʼ guiníʼ ique xii nga ni jma galán para chuʼ ca xiiñicaʼ gaxha de Jiobá [2] (Gálatas 6:5). Lu párrafo 14 bizéʼtenu de Muriel ne Serge. Gucalaʼdxiʼ Muriel ne xheelaʼ ñaanarucaʼ ndaaniʼ congregación ra riníʼcabe sti diidxaʼ. Neca zacá, gudixhe íquecabe chécabe ti congregación para gacanécabe xiiñicabe ti gannaxhii Jiobá jma (biindaʼ Romanos 15:1, 2). Yanna riʼ riníʼ Serge biaʼsi ni gudixhe íquecaʼ gúnicaʼ. Nabe, dxi bibiguétacabe ti congregación ra riníʼcabe diidxaʼ francés jma gunnaxhii xiiñicabe Jiobá ne guyuunisa. Yanna maʼ precursor regular xiiñicabe ne caníʼ ique chigacané lu ti grupu ra riníʼcabe sti diidxaʼ.

GUDIʼNU LUGAR CHINDÁ STIIDXAʼ DIOS NDAANIʼ LADXIDOʼNO

19, 20. Ximodo rusihuínninu dxandíʼ nadxiinu Stiidxaʼ Dios.

19 Nadxii Jiobá guiráʼ binni. Nga runi, cudiibe lugar chuʼ Stiidxabe lu gayuaa diidxaʼ para ganna binni de guiráʼ ladu ni dxandíʼ de Dios (1 Timoteo 2:3-4). Nanna Jiobá riuʼnu jma gaxha de laa ora ridúʼndanu Biblia lu diidxaʼ ni jma riénenu.

20 Guiranu naquiiñeʼ gúninu stipa para chuʼnu jma gaxha de Jiobá. Para gúninu ni la? naquiiñeʼ gápanu costumbre de guidúʼndanu Biblia lu diidxaʼ ni jma riénenu. Zacá zacanenu familia stinu chuʼcaʼ jma gaxha de Jiobá ne zusihuínninu dxandíʼ nadxiinu Stiidxaʼ Dios (Salmo 119:11).

^ [1] (párrafo 5): Bidxaa lácabe lu tema riʼ.

^ [2] (párrafo 18): Biiyaʼ tema ni láʼ «La crianza de los hijos en un país extranjero: desafíos y galardones», ni zeeda lu revista La Atalaya 15 de octubre 2002. Luni zadxélaluʼ caadxi conseju stiʼ Biblia ni zanda gacané familia stiluʼ.