Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ti diidxaʼ ni riníʼ stale cosa

Ti diidxaʼ ni riníʼ stale cosa

«GUNAA». Zacá nga guyuu biaje gudxi Jesús ca gunaa de dxiqué. Casi dxi bisiándabe ti gunaa ni maʼ ziné dieciocho iza de natigu deche, gúdxibe laa: «Gunaa, maʼ biree ni cuchiiñaʼ lii» (Lucas 13:10-13TNM). Dede ora guníʼnebe jñaabe biquiiñebe diidxaʼ ca, tiempu gucuá Biblia nabé biquiiñecabe ni ne biáʼsipeʼ diidxaʼ guníʼcabe que (Juan 19:26TNM; 20:13). Peru guyuu sti diidxaʼ ni biquiiñecabe cadi para gusihuinnisícabe nápacabe respetu: xiiñeʼ.

Ora ruzeeteʼ Biblia de chupa chonna gunaa, riquiiñeʼ ni diidxaʼ xiiñeʼ. Biquiiñeʼ Jesús diidxaʼ ca ora guniʼné ti gunaa ni maʼ ziné doce iza de caxii rini. Ora bidxiña gunaa riʼ laabe qué ñuni cásipeʼ ná Ley stiʼ Dios, purtiʼ Ley que ná ti binni ni caxii rini cadi nayá diʼ nuu. Ngue runi, zanda guininu naquiiñeʼ ñuube zitu de xcaadxi binni (Levítico 15:19-27). Peru maʼ qué guidxélabe xi gúnibe. Biblia rusiene «ma birá doctor uyé be ra nuu, ne ma biniti be irá ni napa be. Ne lugar de ñanda be, laga jma rusi zirooba enda huará que» (Marcos 5:25, 26).

Guirutiʼ nudii cuenta guyuu gunaa que lade ca binni que, bidxíñabe neza deche Jesús ne gudáʼnabe ñee xhaba. Oraqueca bisaana de nixiibe rini. Zácaxabe guirutiʼ nudii cuenta, peru gunabadiidxaʼ Jesús ne ná: «Tu gudaʼna naa» (Lucas 8:45-47). Óraque, dede cadxíbibe ne cayacadítibe, bizuxíbibe nezalú Jesús ne gúdxibe laa «irá ni ucaʼ» (Marcos 5:33).

Para quixhedxí Jesús ladxidóʼ gunaa que, gúdxibe laa né guendarannaxhii: «Cadi idxibi lu, xiiñeʼ» (Mateo 9:22). Caadxi hombre ni nanna stale de Biblia nacaʼ diidxaʼ hebreu ne griegu ni riquiiñecabe para gutiixhicabe «xiiñeʼ» zanda iquiiñeʼ ni casi ejemplu para guiníʼcabe «guendanachaʼhuiʼ ne guendarannaxhii». Despué, jmaruʼ si gudixhedxí Jesús ladxidoʼbe né ca diidxaʼ riʼ: «Bianda lu, xiiñeʼ, purti bini cre luʼ. Yanna, sicarú uyé, ma bianda lu ne ma qué zabigueta ru ni» (Marcos 5:34).

Boaz, ti israelita ni napa stale bueltu, laaca biquiiñeʼ diidxaʼ riʼ ora guniʼné Rut, ti gunaa de guidxi Moab. Napa Rut razón para chuʼ nadxiibi, purtiʼ cabagu espiga de cebada lu layú stiʼ ti binni ni qué runibiáʼ. Despué de gudxi Boaz laabe «xiiñeʼ», guluu gana laabe chindágurube lu ca layú stiʼ. Óraque bizuxíbibe nezalú, gundete íquebe ne gunabadiidxabe laa xiñee cayaca nachaʼhuiʼ né ti gunaa ni cadi naca de xquidxi. Gudixhedxí Boaz ladxidoʼbe ora guníʼ: «Gúdxicabe naa guiráʼ ni huayúniluʼ pur suégraluʼ [viuda Noemí]». Ne laaca guníʼ: «Jiobá uguu ndaayaʼ lii pur cani cayúniluʼ» (Rut 2:8-12).

¡Nabé galán ejemplu ni bisaana Jesús ne Boaz para ca binnigola ni nuu ndaaniʼ guiráʼ congregación! Nuu biaje ridagulisaané chupa binnigola ti hermana ni caquiiñeʼ uguucabe gana laa ne gudiicabe laa caadxi conseju ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios. Despué de guni orárcabe ne gucaadiaga chaahuicabe ni gabi hermana ca laacabe, jma zánnacabe ximodo uguucabe gana laa ne quixhedxícabe ladxidóʼ né cani zeeda lu Biblia (Romanos 15:4).