Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Bireecabe lade religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ

Bireecabe lade religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ

«Lairee de ndaani guidxi ca, xpinne caʼ» (APOCALIPSIS 18:4).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 10 NE 45

1. a) Xiñee nánnanu zaree xquidxi Dios de Babilonia guidxi roʼ. b) Xi zacábinu lu tema riʼ.

LU TEMA gudiʼdiʼ ca bizíʼdinu guyuu ca xpinni Cristu ni qué niná nucheené Dios de esclavu ndaaniʼ Babilonia guidxi roʼ. Yanna, ñee ziuu dxi guireecabe de ndaaniʼ ni la? Zareecabe, purtiʼ Biblia ruzeeteʼ cayuni mandar Dios xquidxi guiree de Babilonia guidxi roʼ (biindaʼ Apocalipsis 18:4). Nga rusihuinni zaree ca xpinni Cristu de religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Peru padxí yaʼ. Para gánnanu ni la? naquiiñeʼ guicábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ primeru: Xi maca naguixhe ique ca Binni Ruundaʼ Biblia gúnicaʼ para cadi gácacaʼ de Babilonia guidxi roʼ ante de iza 1914. Ñee biʼniʼ predicar ca hermanu que né stale gana tiempu guca Primera Guerra Mundial que la? Ñee gúcacabe esclavu stiʼ Babilonia guidxi roʼ purtiʼ caquiiñeʼ cuʼ jneza tuuxa laacabe la?

«ZIABA BABILONIA»

2. Xi maca naguixhe ique ca Binni Ruundaʼ Biblia gúnicaʼ ante gaca Primera Guerra Mundial.

2 Guca Primera Guerra Mundial que lu iza 1914 hasta lu iza 1918. Stale iza ante maca biiyaʼ Charles Taze Russell ne xcaadxi Binni Ruundaʼ Biblia qué rusiidiʼ ca religión ni ná zinanda Cristu que cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Ngue runi bixélecabe de ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ que. Lu iza 1879 maca bizeeteʼ revista riʼ lu diidxaʼ inglés, guiráʼ yuʼduʼ ni ná naca xnovia Cristu, ni qué zusaana laabe, peru rúnicaʼ ni ná gobiernu la? nácacaʼ de Babilonia guidxi roʼ, ni ruzeeteʼ Biblia casi ti gunaa dxabaʼ (biindaʼ Apocalipsis 17:1, 2).

3. Xi biʼniʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia para gusihuínnicaʼ maʼ cadi nuudicaʼ lade religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

3 Ca xpinni Cristu de dxiqué ni bizuubaʼ diidxaʼ nánnacaʼ qué zápacaʼ ndaayaʼ stiʼ Dios pa gúnirucaʼ cani runi religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Ngue runi stale tu biseendaʼ carta ra yuʼduʼ stiʼ para guiníʼ maʼ qué ziérucaʼ ndaaniʼ cani. Nuu tu laa dede biindaʼ carta stiʼ nezalú guiráʼ binni nuu ra yuʼduʼ stiʼ. Ne ca lugar ra qué ñanda ñúnicabe zacá, biseendacabe ti carta ra nuu cada tobi de cani rié ra yuʼduʼ stícabe. Ca Binni Ruundaʼ Biblia que bisiene chaahuicaʼ maʼ qué racaláʼdxicaʼ gastiʼ né religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Caadxi iza ante la? ñáticabe pa ñúnicabe nga. Peru biaʼ lu iza 1870, ndaaniʼ stale guidxi maʼ qué niná ca gobiernu ñúnicaʼ ni ná ca yuʼduʼ que casi bíʼnicaʼ ni ante. Ngue runi maʼ libre binni guiníʼ de Biblia dede guiníʼ cadi cayuulaʼdxiʼ modo cayaca xiixa ndaaniʼ yuʼduʼ ra rié.

4. Xi biene ca Binni Ruundaʼ Biblia para cadi gácacaʼ de Babilonia guidxi roʼ, ne xi bíʼnicabe.

4 Ca Binni Ruundaʼ Biblia que biénecaʼ cadi naquiiñeʼ si gábicaʼ ca binnilídxicaʼ, ca xhamígucaʼ ne ca binni rinecaʼ yuʼduʼ maʼ qué zúnicaʼ ni runi religión qué rusiidiʼ ni dxandíʼ que. Racaláʼdxicabe gábicabe guiráʼ binni naca Babilonia guidxi roʼ casi ti gunaa dxabaʼ. Ngue runi lu diciembre de iza 1917 ne ra bizulú iza 1918 chupa chonna mil de ca Binni Ruundaʼ Biblia ni nuu que, né stale gana gudiizicaʼ

chii millón tratadu ra beeda ti tema ni láʼ «Ziaba Babilonia». Lu tratadu riʼ bisihuínnicabe guiráʼ ni cadi jneza runi ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne bíʼnicabe ni sin nidxíbicabe. Nabé bichiichi ngue ca xaíque stiʼ ca religión que. Peru qué nucueeza ngue ca Binni Ruundaʼ Biblia. Maʼ gudixhe íquecaʼ cadi gusaana de gucheechecaʼ diidxaʼ ne para laacaʼ jma galán guzuubacaʼ «stiidxa Dios que stiidxa binni» (Hechos 5:29). Guiráʼ ndiʼ rusihuinni cadi lu Primera Guerra Mundial diʼ que nga guyuu ca xpinni Cristu que de esclavu Babilonia. Dxandipeʼ la? ni cayaca ca dxi que nga careecabe de lu náʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne cayacanécabe xcaadxi guni zaqueca.

BICHEECHECABE DIIDXAʼ NÉ STALE GANA TIEMPU CAYACA GUERRA

5. Xiñee nánnanu bicheeche ca hermanu diidxaʼ né stale gana tiempu guca Primera Guerra Mundial.

5 Dxiqué biénenu qué ñuulaʼdxiʼ Dios ni cayuni ca xpinni tiempu guca Primera Guerra Mundial purtiʼ qué nucheechecaʼ diidxaʼ né stale gana. Ne pur laani biʼniʼ crenu bidii Jiobá lugar chúʼcabe de esclavu ti tiempu lu náʼ Babilonia guidxi roʼ. Peru despué bisiene ca hermanu ne ca hermana ni qué nusaana de ñuni xhiiñaʼ Jiobá lu ca iza 1914 ne 1918, bíʼnicaʼ biaʼ gúndatiʼ para gucheechecaʼ diidxaʼ pur grupu. Ora guiene chaahuinu guiráʼ ni bizaaca ca Binni Ruundaʼ Biblia lu ca iza ca, jma ziénenu caadxi de ca cosa ni ruzeeteʼ Biblia zazaaca.

6, 7. a) Xi guendanagana gupa ca Binni Ruundaʼ Biblia tiempu guca Primera Guerra Mundial. b) Xi rusihuinni biʼniʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia que dxiiñaʼ né stale gana.

6 Stale ni biʼniʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia para gunda bicheechecaʼ diidxaʼ tiempu cayaca guerra que. Peru laaca gúpacabe caadxi guendanagana. Guidúʼyanu chupa de laacani. Tobi de laacani nga qué gánnacabe iquiiñecabe Biblia si para gucheechecabe diidxaʼ. Maʼ biaacabe quiʼzisícabe publicación ne maʼ laacani gusiene cani guiráʼ cani dxandíʼ zeeda lu Biblia. Tobi de ca publicación ca nga libru The Finished Mystery (El misterio terminado). Ngue runi, guca nagana para stale hermanu nucheechecaʼ diidxaʼ dxi bicueeza gobiernu laacaʼ de niquiiñecaʼ libru riʼ ra bizulú iza 1918. Guiropa guendanagana gúpacabe nga laaca lu iza que bizulú epidemia ni láʼ gripe española. Cumu nabé ricá guendahuará malu que la? guca nagana para ca hermanu que checaʼ sti guidxi para chigucheechecaʼ diidxaʼ. Neca zaqué ca Binni Ruundaʼ Biblia que bíʼnicaʼ biaʼ gúndatiʼ para cadi gusaana de gucheechecaʼ diidxaʼ.

Bicheeche ca Binni Ruundaʼ Biblia diidxaʼ né stale gana. (Biiyaʼ párrafo 6 ne 7).

7 Lu iza 1914 que huaxieʼruʼ hermanu nuu, neca zaqué bitiidicabe «Foto-Drama de la Creación». Programa riʼ nápani diapositiva, película ne ridxi, ngue runi nabé bidxayaa binni ni ca dxi que. Bisiene ni historia stiʼ binni guidxilayú dede dxi guyáʼ Adán hasta ra guiluxe tiempu guni mandar Cristu. Jma de gaʼ millón binni biiyaʼ ni lu primé iza bitiidicabe ni. Biaʼ binni biiyaʼ ni iza riʼ, jma stálecaʼ que biaʼ ca testigu stiʼ Jiobá nuu lu guidxilayú yanna riʼ. Xcaadxi informe rusihuinni jma de 809,000 binni guyé reunión ndaaniʼ guidxi Estados Unidos lu iza 1916. Ne lu iza 1918 guyé jma de 950,000 binni. Nga cusihuinni biʼniʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia que dxiiñaʼ né stale gana.

8. Xi biʼniʼ ca hermanu ni zaniruʼ lu dxiiñaʼ stiʼ Dios dxiqué para biquídxicaʼ fe stiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia tiempu guca Primera Guerra Mundial.

8 Tiempu cayaca Primera Guerra Mundial que biʼniʼ ca hermanu ni zaniruʼ lu dxiiñaʼ riʼ stale stipa para gudiicaʼ Publicación ni iquiiñeʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia ne cuʼcaʼ gana laacabe. Pur guendarannaxhii ni gúpacabe ca hermanu que ne modo gucanécabe laacaʼ gúpacaʼ stipa para cadi nusaana de nucheechecaʼ diidxaʼ. Tobi de ca hermanu ni bicheeche diidxaʼ né stale gana lu ca iza que nga Richard Barber. Laa guníʼ: «Gunda gucanedu caadxi superintendente viajante para cadi nusaanacaʼ xhiiñacaʼ, ne zaqueca qué ñaanadxí de ñaaziʼ revista The Watch Tower. Dede biséʼndadu ni Canadá, raqué ndaʼ bicueeza gobiernu ni». Ne laaca guniʼbe: «Gupaʼ ti dxiiñaʼ sicarú de guseendaʼ caadxi libru de bolsillu ni láʼ The Finished Mystery pur correu ra nuu caadxi hermanu ni gúxhacabe laacaʼ sticaʼ. Gunaba hermanu Rutherford laadu quixhechaahuidu modo gaca caadxi asamblea ndaaniʼ caadxi guidxi ni riaana ladu oeste stiʼ Estados Unidos ne guseendadu tu chigudii libana lúcani para cuʼ gana ca hermanu que».

BICHAACABE MODO BIÉNECABE CAADXI COSA

9. a) Xiñee caquiiñeruʼ guiene chaahuiʼ ca xpinni Dios caadxi cosa lu iza 1914 hasta 1919. b) Xi cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu neca bichaa ca xpinni Dios modo biénecaʼ caadxi cosa.

9 Gupa xidé bichaa ca Binni Ruundaʼ Biblia que modo biénecaʼ caadxi cosa. Qué riene chaahuicabe xipeʼ nga ná Biblia ora runi mandar laanu guzúʼbanu stiidxaʼ ca gobiernu (Romanos 13:1). Ngue runi cadi guiráʼ ora gúcacabe neutral tiempu guca guerra que. Ti ejemplu de laani nga dxi gunabaʼ presidente stiʼ Estados Unidos guiráʼ binni guni orarcaʼ para chuʼ guendariuudxi 30 de mayo iza 1918. Revista riʼ, ni biree lu diidxaʼ inglés, laaca bicaa ni ca Binni Ruundaʼ Biblia gúnicaʼ zaqueca. Guyuu hermanu bidii bueltu para guerra que, ne guyuu xcaadxi dede gúcacaʼ soldadu ne guyecaʼ lu guerra. Nga rusihuinni caquiiñeruʼ guiene chaahuicabe caadxi cosa. Peru cadi pur nga guiníʼ íquenu guyuucabe de esclavu Babilonia. Ni dxandíʼ nga maʼ casi bixélecabe de guiráʼ ni runi religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ tiempu guca Primera Guerra Mundial que (biindaʼ Lucas 12:47, 48).

10. Ximodo bisihuinni ca Binni Ruundaʼ Biblia runi respetarcaʼ guendanabani.

10 Dxandíʼ, qué ñene chaahuiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia xipeʼ nga gaca tobi neutral. Peru biénecabe cadi jneza diʼ nga guuticabe tuuxa. Ngue runi, chupa chonna de cani guca soldadu que, qué niquiiñecaʼ guiibaʼ sticaʼ para ñuuticaʼ tuuxa. Ngue runi nuu de laacaʼ bisanírucabe lu guerra que para guuticabe laacaʼ.

11. Xi biʼniʼ ca xaíque guidxi ora biiyacaʼ qué niná ca Binni Ruundaʼ Biblia ñecaʼ lu guerra.

11 Nánnanu nabé bidxiichi Binidxabaʼ purtiʼ qué nucheené ca hermanu que Dios. Ngue runi biquiiñebe ca ley ni riguixhe binni para guninabe laacaʼ (Salmo 94:20). Ti general stiʼ ejércitu stiʼ Estados Unidos, gúdxibe hermanu Rutherford ne Van Amburgh maʼ gucalaʼdxiʼ gobiernu que nibee ti ley nacubi ra cayuni mandar gatiʼ guiráʼ tu qué náʼ cheʼ lu guerra. De ca binni Ruundaʼ Biblia ngue caníʼ general que. Guizáʼ cadxiichibe gúdxibe hermanu Rutherford qué ñaca aprobar ley que purtiʼ qué niná presidente stiʼ guidxi que ñuni ni. Ne laaca guniʼbe: «Peru maʼ nánnadu ximodo guináʼzedu laatu, ¡ne zúnidu ni!».

12, 13. a) Xiñee guníʼcabe guieguyoo xhono hermanu stale iza. b) Ñee bicueeza cárcel que ca hermanu que de nuzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá la? Bisiene ni.

12 Bidxela ca autoridad que ti modo guni castigarcaʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia. Biseguyoocabe hermanu Rutherford ne Van Amburgh ne xi xhoopaʼ hermanu ni naca representante stiʼ Sociedad Watch Tower. Juez ni ziné casu que guníʼ jma malu ca hermanu riʼ que ca grupu de soldadu alemán. Guniʼbe ruchiichicaʼ gobiernu, ejércitu ne guiráʼ yuʼduʼ, ne pur ngue naná modo caquiiñeʼ gaca castigarcaʼ. Ngue runi guníʼcabe guieguyoo xhono hermanu riʼ stale iza ndaaniʼ ti cárcel ni nuu guidxi Atlanta (Georgia, Estados Unidos). Peru ora biluxe guerra que, gulee ca autoridad que laacabe ne guniʼcaʼ qué gápacabe donda.

13 Neca nuu ca hermanu riʼ ndaaniʼ cárcel, qué ñaandaʼ laacabe gúnicabe ni ná ca ley stiʼ Dios. Xiñee nánnanu ni yaʼ. Purtiʼ bicaacabe ra nuu presidente stiʼ Estados Unidos ra gunábacabe laa cuee laacabe. Lu carta que bisiénecabe qué zanda guuticabe ti binni ne qué ziuu dxi gúnicabe ni purtiʼ Biblia ná cadi naquiiñeʼ guutinu binni. Laaca bisiénecabe tutiica binni gudii xquendanabani Dios ne laapeʼ guni pur qué guzuubaʼ stiidxabe la? maʼ qué ziuuláʼdxibe ni guni ne zanitilú. ¡Gúcacabe nadxibalú! Rihuinni dxíchica nuu ca hermanu que guzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá.

BIREE XQUIDXI DIOS DE BABILONIA

14. Biquiiñeʼ Biblia para gusiéneluʼ ni bizaaca dede iza 1914 hasta iza 1919.

14 Stiidxaʼ Dios cusiene ni bizaaca ca Binni Ruundaʼ Biblia dede lu iza 1914 hasta ra bizulú iza 1919. Biblia ná: «“¡Laguuyaʼ! Cuseendaʼ mensajeru stinneʼ, ne laa napa xidé guxheleʼ ti neza para naa. Ne málasi zeeda Señor ni dxandíʼ ndaaniʼ templu stiʼ, Señor ni cuyúbitu, ne laaca zeeda mensajeru stiʼ pactu ni riechenetu. ¡Laguuyaʼ! Dxandipeʼ zeedabe”, na Jiobá xaíque stiʼ guiráʼ ángel. Peru, tuu nga guni huantar dxi gueedabe, ne tuu nga guzuhuaa dxiichiʼ ora maʼ guihuínnibe yaʼ. Purtiʼ laabe zeeda gácabe casi gui ni riquiiñeʼ ti refinador ne casi xabú ni riguiibiné binni lari. Ne napa xidé cuibe para gusiabe ca xiiñiʼ Leví casi rusiácabe plata; ne napa xidé gusiabe laacaʼ casi riá oro ne plata ne laacabe zeeda gácacabe para Jiobá binni ni cayuni ni jneza, zacá nga casi ñaca nudiicabe laabe ti ofrenda» (Malaquías 3:1-3). Lu ca versículo riʼ «Señor ni dxandíʼ» ca nga Jiobá ne «mensajeru stiʼ pactu» ca nga Jesucristu. Laacaʼ beedaguuyacaʼ ximodo nuu «ca xiiñiʼ Leví», cani zeeda gaca cani bibí né espíritu santu. Gulee si Jiobá cani bibí de ra nuucaʼ ne bisiásibe laacaʼ guyuucaʼ listu para gúnicaʼ ti dxiiñaʼ nacubi. Lu iza 1919, gulí Jesús ti «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» para gusiidiʼ ne guluíʼ xquidxi Dios xi guni (Mateo 24:45). Zaqué nga biree ca xpinni Dios de Babilonia guidxi roʼ. Dede dxiqué caziidicabe xipeʼ nga racalaʼdxiʼ Dios gúnicabe, ne jma ziyannaxhiicabe laa. ¡Nabé riéchecabe purtiʼ nápacabe ndaayaʼ stiʼ Jiobá! [1]

15. Ximodo zanda gusihuínninu rudiʼnu xquíxepeʼ pur maʼ bireʼnu de Babilonia guidxi roʼ.

15 Rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur gulee laanu de Babilonia guidxi roʼ. Gastiʼ qué huabeendú Binidxabaʼ né cani huayuni pur gunitilú modo naquiiñeʼ gaca adorar Jiobá. Peru naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu xiñee gulee Jiobá laanu. Laabe racaláʼdxibe guilá guiráʼ binni (2 Corintios 6:1). Peru millón binni ni nayá ladxidóʼ nuurucaʼ lu náʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne caquiiñecaʼ gacanenu laacaʼ. Gúninu biaʼ gándatiʼ pur chinándanu ejemplu stiʼ ca xpinni Cristu ni bibani lu ca iza ca ne gacanenu ca binni ca guireecaʼ de religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ.

^ [1] (párrafo 14): Ni bizaaca ca judíu ni guyuu de esclavu Babilonia ruluíʼ laca laacani bizaaca ca xpinni Cristu despué de guyuu apostasía ládecaʼ. Peru qué zanda guininu nuu xi runi representar ni bizaaca ca judíu que dxi guyuucaʼ de esclavu né ni bizaaca ca xpinni Cristu ni bibí. Nga runi, cadi galán diʼ guyúbinu significadu stiʼ guiráʼ xixé ni bizaaca ca judíu que. Nuu caadxi ni ruchaa. Casi ca judíu que la? 70 iza nga biuucabe de esclavu, peru ca xpinni Cristu jma bindaacaʼ.