Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CANI NAGUU CHAAHUIʼ XQUIDXI DIOS

«Cani rucheeche stiidxaʼ Reinu de Gran Bretaña, ¡laguibani!»

«Cani rucheeche stiidxaʼ Reinu de Gran Bretaña, ¡laguibani!»

CA DIIDXAʼ riʼ biree cani lu Informador de diciembre iza 1937 (ni guca para Londres). * Subtítulo que bicaa laacabe guiníʼ íquecabe: «Maʼ chii iza de cadi caroobapeʼ dxiiñaʼ cayúnicabe». Ne ti informe ni biree lu primé yaza ni caníʼ de guireeche diidxaʼ lu iza 1928 hasta 1937, caníʼ zaqué guca ni.

NABÉ STALE PRECURSOR GUYUU

Xiñee maʼ qué nucheechecabe diidxaʼ né stale gana ndaaniʼ guidxi Gran Bretaña yaʼ. Ruluíʼ si bianacá ca congregación que, stale iza bíʼnicaʼ dxiiñaʼ modo maca biaacaʼ gúnicaʼ. Laaca biiyaʼ Betel zanda gucheeche biaʼ chupa gayuaa precursor si ni nuu raqué diidxaʼ guidubi territorio que. Ne lugar de nucheechené ca precursor riʼ ca congregación diidxaʼ la? biʼniʼ asignárcabe laacaʼ checaʼ sti territorio. Cani racalaʼdxiʼ gaca precursor, rabi Betel laacaʼ maʼ gástipeʼ territorio Gran Bretaña ne riguu Betel gana laacabe chécabe xcaadxi guidxi ni nuu Europa. Galán guzéʼtenu gatigá riree precursor maʼ zindeza sti guidxi casi Francia, neca qué gánnacaʼ diidxaʼ riníʼcabe raqué o qué lica runibiaʼcaʼ ni.

GÚDXICABE LAACAʼ GÚNICAʼ JMA DXIIÑAʼ

Lu tema ni beeda lu Informador iza 1937 biete chigaca ti dxiiñaʼ lu iza 1938 ni ruluíʼ qué zanda ugaandacabe: gúnicabe ti millón hora lu predicación. Cadi nagana ugaandacabe ni pa gucheeche ca publicador que quince hora ti beeu ne ca precursor ti gayuaa chii hora. Gúdxicabe laacaʼ quixhe chaahuicaʼ ni pur grupu para gucheechecaʼ diidxaʼ gaayuʼ hora ti dxi ne guicá íquecaʼ gúnicaʼ jma revisita, ndaaniʼ semana ne huadxí.

Ca precursor ni bicheeche diidxaʼ né stale gana.

Stale tu guyuulaʼdxiʼ modo bizeetecabe guireeche diidxaʼ que. Hilda Padgett * guníʼ: «Cayuni invitar Betel laadu gúnidu jma, cosa ni stale de laadu cabézadu. Ne guleendudu stale cosa galán». Ne ti hermana ni napa apellido Wallis guníʼ: «Guizáʼ galán ngue guníʼcabe guireeche diidxaʼ gaayuʼ hora ti dxi. Nabé nayecheʼ guyuʼdu gúnidu xhiiñaʼ Señor guidubi dxi. [...] Zándaca maʼ bidxágadu ora guibiguétadu. Peru laaca nuudu nayecheʼ; ¡ne dxandíʼ ni!». Joven Stephen Miller bidii cuenta caquiiñeʼ gaca dxiiñaʼ que nagueendaca. Ne cumu ngue si cabézabe la? bizulube nagueenda. Rietenaláʼdxibe guyuu grupu de hermanu ni maʼ ziné bicicleta stiʼ para gucheechecaʼ diidxaʼ guidubi dxi, ne ca huadxí tiempu nandáʼ riguucabe libana ni maca guca grabar. Laaca rucheechecabe diidxaʼ né stale gana ne rireecabe lu calle né pancarta ne ruluíʼcabe revista ni zinécabe.

Informador que laaca biʼniʼ invitación riʼ: «Caquiiñeʼ ti batallón de ti mil precursor». Cumu maʼ gadxé modo gudixhe chaahuicabe ca territorio que la? ca precursor que maʼ qué zucheechecaʼ diidxaʼ laasicaʼ, sínuque maʼ zareenécabe congregación ne zacá gacanécabe chuʼ ni jma naguidxi. Joyce Ellis (Barber nga apellidu stibe ante guichaganabe), laa guníʼ: «Stale hermanu bidiicaʼ cuenta caquiiñeʼ gácacaʼ precursor. Naa laaca racalaʼdxeʼ gacaʼ precursora neca napaʼ 13 iza». Bigaandabe ni gudixhe íquebe que lu beeu julio 1940, dxi maʼ nápabe 15 iza. Ti hermanu láʼ Peter, bichaganáʼ Joyce despué, laa nga guca tobi de cani gucuaa invitación que. Dede dxi que guníʼ ique gaca precursor. Lu beeu junio iza 1940, nápabe 17 iza, guyebe lu bicicleta guidxi Scarborough, biaʼsi guzabe 105 kilómetru ne raqué bizulube de precursor.

Cyril ne Kitty Johnson nácacaʼ ti ejemplu purtiʼ bicaanacaʼ ni riuuláʼdxicaʼ casi biʼniʼ xcaadxi precursor ni nacubi bizulú tiempu que. Gudixhe íquecabe gutoocabe lídxicabe ne xcaadxi cosa ni nápacabe para ganda gácacabe precursor. Cyril guníʼ: «Nabé guyuʼdu seguru né ni gudixhe íquedu riʼ. Bínidu ni né guendanayecheʼ ne stale gana».

YOO RA CUEZA CA PRECURSOR

Cumu nagueenda zidale ca precursor que la? ca hermanu ni cayuuyaʼ gaca dxiiñaʼ que guníʼ íquecaʼ ximodo zanda gacanecaʼ laacabe. Guníʼcabe gúnicabe yoo para ca precursor ni nuu ndaaniʼ guidxi que. Gúdxicabe ca precursor que cuézacaʼ juntu ne chuʼcaʼ ndaaniʼ ti yoo si para cadi gúnicaʼ stale gastu. Jim Carr, naca siervu de zona lu iza 1938 (yanna riʼ runibiaʼnu laacabe casi superintendente de circuito), laa biʼniʼ ni guníʼ ca hermanu que. Ndaaniʼ guidxi Sheffield gudíxecabe ti yoo naroʼbaʼ, ne ti hermanu ni nanna stale nga biʼyaʼ modo chuʼ ni. Congregación ni nuu raqué bisigáʼdecaʼ mueble ne bidiicaʼ bueltu. Jim guníʼ: «Guirácabe bidiicabe de ni nápacabe para guiree guiráʼ ni jneza». Yendeza chii precursor ni nabé runi dxiiñaʼ raqué ne nápacaʼ ti rutina espiritual. Jim na: «Ruundacabe textu (guiráʼ dxi) guiráʼ siadóʼ ora maʼ cayéʼcabe». Ne laaca guníʼ: «Guiráʼ dxi maʼ zécabe lu territorio stícabe ni riaana gadxé gadxé lugar ndaaniʼ guidxi que».

Bidale ca precursor ni bicheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Gran Bretaña.

Cásica ca publicador ne zaqueca ca precursor gucuaacaʼ invitación que ne bigaanda bíʼnicabe ti millón hora lu iza 1938. Ne zaqué ni, lu guiráʼ informe gudiicabe bihuinni bíʼnicabe stale hora lu serviciu. Lu gaayuʼ iza, bidale cani rucheeche diidxaʼ biaʼ chonna biaje jma ndaaniʼ guidxi Gran Bretaña. Ra bíʼnicabe dxiiñaʼ riʼ sti biaje gucané ni ca hermanu lu ca iza nagana ni zeeda que, purtiʼ guyuu guerra raqué.

Ca dxi riʼ, maʼ gaxha nuu guerra stiʼ Armagedón ne ca precursor ni nuu Gran Bretaña biguetaʼ bidálecaʼ. Chii iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca jmaruʼ si maʼ stálecaʼ ne lu beeu octubre iza 2015 yendacaʼ 13,224 precursor. Ca hermanu riʼ nánnacaʼ guni binni ni ná Jiobá de tiempu completu nga ni jma galán gúninu lu xquendanabáninu.

^ párrafo 3 Boletín riʼ biree lani Nuestro Ministerio del Reino.

^ párrafo 8 Zadxélaluʼ historia stiʼ hermana Hilda Padgett lu revista La Atalaya 1 de octubre 1995, yaza 19 dede 24.