Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA | TE MAU MELAHI, MEA MAU ANEI RATOU? MEA FAUFAA ANEI IA ITE?

Te parau mau no nia i te mau melahi

Te parau mau no nia i te mau melahi

E hinaaro anei oe e ite i te parau mau no nia i te mau melahi? O vai ratou, mea nafea i te poieteraahia e eaha ta ratou ohipa? I roto anaˈe i te Parau a te Atua e itehia ˈi te pahonoraa o tera mau uiraa. (Timoteo 2, 3:16) Eaha ïa ta te Bibilia e parau ra?

  • Mai te Atua, e varua atoa te mau melahi o te ore e itehia i te mata taata, “aita hoi to te hoê varua e iˈo e e ivi.” Tei te raˈi te nohoraa o te mau melahi haapao maitai e e nehenehe ta ratou e faafatata tia roa ˈtu i mua i te aro o te Atua.—Luka 24:39; Mataio 18:10; Ioane 4:24.

  • I te tahi taime, ua rave te mau melahi i te hoê tino taata no te haapao i te mau hopoia ta te Atua i horoa ˈtu i nia i te fenua. I te otiraa iho â te reira, e vaiiho ratou i tera tino taata.—Te mau tavana 6:11-23; 13:15-20.

  • Noa ˈtu te faaite ra te Bibilia ua rave noa te mau melahi i te tino taata o te hoê tane, aita e melahi tane e aita e melahi vahine. Eita ratou e faaipoipo e e fanau mai i ta ratou iho huaai. Hau atu â, aita ratou i poietehia mai te taata, e aiû na mua, e tamarii a riro atu ai ei taata paari i muri aˈe. Na Iehova i poiete i te mau melahi, no reira ratou e piihia ˈi “te mau tamarii a te Atua.”—Ioba 1:6; Salamo 148:2, 5.

  • Te faahiti ra te Bibilia i “te mau reo o te taata e to te melahi atoa.” Te auraa, e reo taa maitai iho â ta te mau varua e paraparau ra. Noa ˈtu ua faaohipa te Atua i te mau melahi no te paraparau i te taata na mua ˈˈe, aita oia i farii ia haamorihia aore ra ia purehia ratou.—Korinetia 1, 13:1; Apokalupo 22:8, 9.

  • To ratou rahiraa, ua ahuru tausani ïa i te ahuru tausaniraa. Peneiaˈe, e rave rahi miria ratou. aDaniela 7:10; Apokalupo 5:11.

  • Mea puai roa te mau melahi, ua hau atu to ratou puai e maramarama i to te taata. Te faaite-atoa-hia ra e nehenehe ratou e tere vitiviti roa ino, i te hoê faito eita e noaa i te taata.—Salamo 103:20; Daniela 9:20-23.

  • Noa ˈtu mea maramarama e mea puai aˈe ratou, e otia to te mau melahi. Te vai ra atoa te tahi mau mea o ta ratou i ore i ite.—Mataio 24:36; Petero 1, 1:12.

  • E iˈoa to te mau melahi atoa, e nehenehe ratou e faaite i te mau huru maitatai o te Atua e e tiamâraa atoa to ratou ia maiti. Mai te mau taata, e nehenehe ratou e maiti i te rave i te mea maitai e aore ra i te mea ino. Mea peapea ia ite ua orure hau te tahi mau melahi i te Atua.—Iuda 6.

a I roto i te huriraa Te Bibilia Moˈa ra, te taiohia ra i roto i te Apokalupo 5:11: “To ratou rahiraa ia taio ra, ua muriadi i te muriadiraa.” Hoê muriadi, 10 000 ïa. Hoê muriadi ia tatai i te hoê muriadi, 100 mirioni ïa. Te parau ra râ te Apokalupo, “ua muriadi i te muriadiraa” te numera o te mau melahi. E rave rahi ïa hanere mirioni ratou e peneiaˈe e rave rahi miria!