Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Jiobá cayabi xquidxi xi guni

Jiobá cayabi xquidxi xi guni

«Qué zusaana Jiobá de sániruʼ nezaluluʼ» (ISAÍAS 58:11).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 152 NE 22

1, 2. a) Xiñee gadxé laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, de xcaadxi religión. b) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ ne lu stobi ca.

LAANU ca testigu stiʼ Jiobá gatigá rinabadiidxaʼ binni laanu, tuu nga xaíque stinu. Xiñee rinabadiidxacabe ni yaʼ. Purtiʼ stale religión nápacaʼ ti xaíque, zándaca ti hombre o ti gunaa. Peru laanu dede ridxá tipa ladxidoʼno ora rininu cadi ti binni ruchee nga xaíque stinu. Xaíque stinu nga Jesucristu. Ne laabe rúnibe ni ná Bixhózebe ne Xaíque stibe, Jiobá (Mateo 23:10).

2 Peru laaca nuu ti grupu de hombre tiempu riʼ ni culuíʼ xquidxi Dios xi guni, ne Biblia ribee lá laacabe «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» (Mateo 24:45). Yanna, ximodo nánnanu dxandíʼ Jiobá nga culuíʼ laanu xi gúninu ne caquiiñebe Xiiñibe para gúnibe ni yaʼ. Lu tema riʼ ne lu stobi ca, zadúʼyanu chonna razón ni zucaa laanu chuʼnu seguru zacá ni. Laaca zadúʼyanu neca huaquiiñeʼ Jiobá caadxi hombre para guluíʼ xquidxi xi guni, laapebe nga gúcabe Xaíque sticaʼ ne de yanna nácarube ni (Isaías 58:11).

BIDII ESPÍRITU SANTU STIPA LAACABE

3. Xi gucané Moisés para gunda guca xaíque stiʼ ca israelita.

3 Bidii espíritu santu stipa ca representante stiʼ Dios. Gulí Dios Moisés para gaca xaíque lade ca israelita. Xi gucané Moisés para gunda biʼniʼ dxiiñaʼ nagana riʼ yaʼ. Bidii Jiobá laabe espíritu santu stiʼ (Isaías 63:11-14). Cumu biquiiñeʼ Jiobá espíritu santu stiʼ para gacané Moisés la? ngue runi laapebe guzanírube nezalú xquídxibe.

4. Xi bisihuinni gupa Moisés espíritu stiʼ Dios. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

4 Ñee gunda biiyaʼ binni napa Moisés espíritu stiʼ Dios la? Gunda pue. Pur espíritu santu stiʼ Jiobá biʼniʼ Moisés milagru ne zaqué gunna rey stiʼ Egipto tu láʼ Dios (Éxodo 7:1-3). Laaca gucané espíritu santu Moisés gaca ti xaíque nachaʼhuiʼ ne gapa paciencia. Gadxepeʼ gúcabe de ca xaíque stiʼ xcaadxi guidxi, purtiʼ laacaʼ nabé malu gúcacaʼ ne biyúbicaʼ puru para laasicaʼ (Éxodo 5:2, 6-9). Rihuinni dxíchica Jiobá ngue gulí Moisés para gaca xaíque stiʼ xquidxi.

5. Turuʼ bidii Jiobá espíritu santu para sániru nezalú xquidxi.

5 Turuʼ bidii Jiobá espíritu santu para sániru nezalú xquidxi. Biblia ná bidii espíritu santu guendabiaaniʼ Josué, xiiñiʼ Nun (Deuteronomio 34:9). Laaca ruzeeteʼ ni bitaaguʼ espíritu stiʼ Jiobá Gedeón ne bizulú espíritu stiʼ Jiobá biʼniʼ dxiiñaʼ luguiáʼ David (Jueces 6:34; 1 Samuel 16:13). Guiráʼ ca hombre riʼ gúpacabe confianza zacané espíritu santu laacabe para gúnicabe ni qué ñanda ñúnicabe né stipa si stícabe (Josué 11:16, 17; Jueces 7:7, 22; 1 Samuel 17:37, 50). Nánnanu Jiobá bidii laacabe poder para gúnicabe cosa ni bidxagayaa binni. Ngue runi, laasibe naquiiñeʼ gusisácacabe.

6. Xiñee gucalaʼdxiʼ Jiobá ñuni respetar ca israelita que cani guca xaíque sticaʼ.

6 Xi naquiiñeʼ ñuni ca israelita que ora bíʼyacaʼ napa Moisés, Josué, Gedeón ne David espíritu stiʼ Dios. Naquiiñeʼ ñuni respetárcabe laacaʼ. Ti biaje, dxi cayaca quejar guidxi que de Moisés, gunabadiidxaʼ Jiobá: «Dede padxí nga maʼ gapa guidxi riʼ respetu naa pue» (Números 14:2, 11). Bihuinni dxíchica gulí Jiobá ca hombre que para sanírucaʼ nezalú xquidxi. Ora ruzuubaʼ ca binni que stiidxacabe la? cuzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá, Xaíque sticaʼ.

GUCANÉ CA ÁNGEL LAACABE

7. Ximodo gucané ca ángel Moisés.

7 Gucané ca ángel ca representante stiʼ Dios (biindaʼ Hebreos 1:7, 14). Biquiiñeʼ Jiobá ca ángel para guluiʼcaʼ Moisés xi guni. Guidúʼyanu ximodo bíʼnibe ni. Primeru la? biseendaʼ Jiobá ti ángel ra nuube para «uníʼ né laabe lu [ti] yaga» ne bidii laabe ti dxiiñaʼ: chindeebe ca israelita ra nuucaʼ de esclavu ne guluiʼbe laacaʼ xi gúnicaʼ (Hechos 7:35). Guiropa, biquiiñeʼ Dios ca ángel stiʼ para gudii Moisés Ley ni chiguiquiiñeʼ para gusiidiʼ ca israelita (Gálatas 3:19). Ne guionna, gudxi Jiobá Moisés: «Yené guidxi riʼ ra maca gudxeʼ lii. ¡Biaa! Zazániru ángel stinneʼ nezaluluʼ» (Éxodo 32:34). Qué ruzeeteʼ diʼ Biblia pa biiyaʼ ca israelita que tuuxa ángel cayuni ca cosa riʼ. Peru pur modo bisiidiʼ Moisés guidxi que ne pur modo biluiʼbe laa xi guni bihuinni cayacané ca ángel laabe.

8. Ximodo gucané ca ángel Josué ne Ezequías.

8 Turuʼ gucané ca ángel yaʼ. Biblia ruzeeteʼ de ti ángel ni naca príncipe stiʼ ejércitu stiʼ Jiobá, ángel riʼ gucané Josué guni ganar ora yetindené ca cananeu (Josué 5:13-15; 6:2, 21). Laaca ruzeeteʼ Biblia ni bizaaca gudiʼdiʼ si ti tiempu, dxi naca Ezequías xaíque stiʼ xquidxi Dios. Nuu ejércitu ngola stiʼ Asiria gunitilú Jerusalén. Ti gueelaʼ si «biree ti ángel stiʼ Jiobá ne biiti ti gayuaa ochenta y cinco mil hombre» (2 Reyes 19:35).

9. Xi naquiiñeʼ ñuni ca israelita neca imperfectu ca representante stiʼ Dios.

9 Ca ángel ca nácacaʼ perfectu. Peru ca hombre ni gucanécabe cadi perfectu laacaʼ. Casi ti biaje la? qué nusisaca Moisés Jiobá (Números 20:12). Josué qué ninabaʼ Dios nuluíʼ laa xi ñuni ora gunabaʼ ca gabaonita laa gúnicaʼ ti pactu (Josué 9:14, 15). Ne ti biaje, biʼniʼ rey Ezequías xiixa ni bisihuinni bichá bi yanni (2 Crónicas 32:25, 26). Neca imperfectu ca hombre riʼ, peru naquiiñeʼ nuzuubaʼ ca israelita que stiidxacabe. Ñanda nudii ca israelita que cuenta caquiiñeʼ Jiobá ca ángel stiʼ para gacané cani guca xaíque sticaʼ. Bihuinni dxíchica Jiobá nga culuíʼ xquidxi xi guni.

BILUÍʼ STIIDXAʼ DIOS LAACABE XI GÚNICABE

10. Ximodo gucané Ley stiʼ Dios Moisés para ganna xi guni.

10 Stiidxaʼ Dios nga biluíʼ ca representante stiʼ Jiobá xi guni. Biblia ribee lá Ley ni gucuaa ca israelita que, Ley stiʼ Moisés (1 Reyes 2:3). Peru laaca Biblia rusiene Jiobá nga bidii Ley que guidxi Israel. Nga runi laaca naquiiñeʼ chinanda Moisés ni ná ni (2 Crónicas 34:14). Casi dxi gudxi Jiobá Moisés ximodo cuí tabernáculo que, «biʼniʼ Moisés guiráʼ ni biʼniʼ mandar Jiobá laa guni. Bíʼnibe cásipeʼ gudxi laabe» (Éxodo 40:1-16).

11, 12. a) Xi naquiiñeʼ guni Josías ne ca rey ni guzániru nezalú xquidxi Dios. b) Ximodo gucané Stiidxaʼ Dios cani guca xaíque ndaaniʼ xquidxi Dios.

11 Napa Josué ti ndaa de Stiidxaʼ Dios dxi guca xaíque stiʼ guidxi Israel. Ngue runi gudxi Jiobá laabe gúʼndabe ni chaahuidugá «dxi ne gueelaʼ» para gúnibe ni cá luni (Josué 1:8). Ne ca rey ni biʼniʼ mandar xquidxi Dios despué laaca naquiiñeʼ gúʼndacaʼ Ley que guiráʼ dxi. Ne naquiiñeʼ gúnicabe ti copia stiʼ Ley que ne chinándacabe guiráʼ ni ná ca mandamientu stini. Biblia ná: «Ora cuibe lu trono ra chiguni mandarbe lu reinu stibe, naquiiñeʼ gúnibe ti copia stiʼ Ley lu ti libru para laabe, ne guicaabe ni naguu chaahuiʼ ca sacerdote levita para gúnibe ni. Ne guiaananebe ni ne naquiiñeʼ gúʼndabe ni guiráʼ dxi, biaʼ dxi guibánibe, ti guiziidibe guidxíbibe Jiobá, Dios stibe ne gápabe ni ná ca diidxaʼ zeeda lu Ley riʼ ne ni ná ca mandamientu riʼ ra gúnibe ni ná cani» (Deuteronomio 17:18, 19).

12 Ximodo gucané Stiidxaʼ Dios cani guca xaíque ndaaniʼ xquidxi Dios. Guiníʼ íquenu ejemplu stiʼ rey Josías. Despué de bidxélacabe libru ra cá Ley stiʼ Moisés que, gucuaa secretariu stiʼ Josías que biindaʼ ni para gucaadiágabe ni. * Xi biʼniʼ Josías yaʼ. «Cásipeʼ binadiaga rey que ca diidxaʼ ni cá lu libru ra zeeda ca ley que, óraqueca gucheza xhaba». Bicaa Stiidxaʼ Dios laabe gunitilube guiráʼ bidóʼ ni nuu ndaaniʼ guidxi que ne guni celebrarbe ti pascua ni qué huayuu dxi guni celebrárcabe tiempu que (2 Reyes 22:11; 23:1-23). Josías ne xcaadxi ni guca xaíque, ni bizuubaʼ diidxaʼ, bidiicaʼ lugar gabi Stiidxaʼ Dios laacaʼ xi gúnicaʼ. Ngue runi gunácabe bichaacabe modo maca rúnicabe para guluíʼcabe xquidxi Dios xi guni. Ne guiráʼ ni bidxaa que gucané ni guidxi que guni ni ná Jiobá.

13. Xiñee maʼ gadxepeʼ guca ca xaíque stiʼ xquidxi Dios de ca xaíque stiʼ xcaadxi guidxi.

13 Cani runi mandar ndaaniʼ xcaadxi guidxi que la? rinándacaʼ ni ná ique binni guidxilayú neca huaxiéʼ nánnacaʼ. Casi ca binni ne ca rey stiʼ guidxi Canaán que la? nabé feu ca guendaquéiquiiñeʼ bíʼnicaʼ. Gúpacaʼ relación sexual né maniʼ, gunaa né gunaa, hombre né hombre o né familia sticaʼ. Ne biʼniʼ adorárcabe bidóʼ ne biiticabe baʼduhuiiniʼ para laacaʼ (Levítico 18:6, 21-25). Ne ca binni ni biʼniʼ mandar guidxi Babilonia ne Egipto qué ñápacaʼ ley ni ñacané laacaʼ ñuucaʼ nayá casi nuu xquidxi Dios (Números 19:13). ¡Maʼ gadxepeʼ guca ca xaíque stiʼ xquidxi Dios ni bizuubaʼ diidxaʼ! Laacaʼ guluucaʼ gana binni guni adorar Jiobá jneza, gácacaʼ nayá ne cadi gatanecaʼ tutiisi ne guni laani gucheecaʼ. Rihuinni dxíchica Jiobá ngue culuíʼ laacaʼ ximodo guibánicaʼ.

14. Xiñee guluu jneza Jiobá caadxi de cani guca xaíque stiʼ xquidxi.

14 Cadi guiráʼ diʼ ca rey biʼniʼ mandar xquidxi Dios yenanda ca instrucción ni bidiibe laacaʼ. Qué niná ca rey ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ que niquiiñeʼ Dios espíritu santu stiʼ, ca ángel ne Stiidxaʼ para nuluíʼ laacaʼ xi ñúnicaʼ. Guyuu biaje guluu jneza Jiobá laacabe o biʼniʼ nombrar stobi lugar stícabe (1 Samuel 13:13, 14). Peru despué biʼniʼ nombrar Jiobá tuuxa biáʼsipeʼ para gaca xaíque stiʼ xquidxi.

BIʼNIʼ NOMBRAR JIOBÁ TUUXA BIÁʼSIPEʼ PARA GACA XAÍQUE

15. a) Ximodo bisihuinni ca profeta que zeeda ti binni biáʼsipeʼ para gaca xaíque. b) Tuu nga binni biáʼsipeʼ para gaca xaíque, ni bidii stiidxaʼ Jiobá que.

15 Gayuaa iza nga bidii stiidxaʼ Jiobá zuni nombrar ti binni biáʼsipeʼ para gaca xaíque stiʼ xquidxi. Casi Moisés la? gúdxibe ca israelita zuseendaʼ Jiobá ti profeta casi laabe ne naquiiñeʼ gucaadiágacaʼ laa (Deuteronomio 18:15). Guníʼ Isaías zeeda gaca profeta riʼ «xaíque ne comandante» (Isaías 55:4). Bicaa Daniel de dxi gueeda «Mesías Xaíque que» (Daniel 9:25). Ne Jesús peʼ guníʼ laa nga «xaíque» stiʼ xquidxi Dios (biindaʼ Mateo 23:10). Né stale gana yenanda ca discípulo stibe laabe ne guyuucabe seguru Jiobá ngue gulí laabe para sanírube nezalú xquidxi (Juan 6:68, 69). Xiñee guyuucabe seguru yaʼ.

16. Xi bisihuinni gucuaa Jesús poder stiʼ espíritu santu.

16 Gucuaa Jesús poder stiʼ espíritu santu. Dxi guyuunisa Jesús biiyaʼ Juan ni Riguunisa «bixele ibáʼ ne zeda yete Espíritu Santu luguiá be casi ti paloma». Qué nindaa de ngue bicaa espíritu santu laabe chebe lu desiertu (Marcos 1:10-12). Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú bidii espíritu santu poder laabe para gusiidibe ne para gúnibe milagru (Hechos 10:38). Laaca gucané ni laabe gusihuínnibe cualidad casi guendarannaxhii, guendanayecheʼ ne fe (Juan 15:9; Hebreos 12:2). Ninruʼ sti binni guca xaíque qué nusihuinni napa espíritu santu stiʼ Dios casi Jesús. Bihuinni dxíchica Jiobá ngue gulí laabe para gácabe Xaíque.

Ximodo gucané ca ángel Jesús despué de guyuunisa. (Biiyaʼ párrafo 17).

17. Xi biʼniʼ ca ángel para gucanecaʼ Jesús.

17 Gucané ca ángel Jesús. Qué nindaa de guyuunisa Jesús guyé caadxi ángel ra nuu para gudii ni caquiiñeʼ (Mateo 4:11). Ne chupa chonna hora ante gátibe «bidxiña ti ángel de ibáʼ ra nuu be, bidii stipa laabe» (Lucas 22:43). Nanna Jesús zuseendaʼ Jiobá ca ángel stiʼ para gacané laa ora maʼ caquiiñeʼ ni (Mateo 26:53).

18, 19. Ximodo bidii Jesús lugar guluíʼ Stiidxaʼ Dios laa xi guni lu xquendanabani ne ora bisiidiʼ.

18 Bidii Jesús lugar guluíʼ Stiidxaʼ Dios laa xi guni. Dede dxi bizulú Jesús bicheeche diidxaʼ hasta dxi gutiʼ lu ti yaga bidii lugar guluíʼ Stiidxaʼ Dios laa xi guni. Ne dede ora maʼ chigátibe que bizeetebe profecía ni caníʼ de Mesías (Mateo 4:4; 27:46; Lucas 23:46). ¡Gadxepeʼ guca ca xaíque yuʼduʼ bibani tiempu stiʼ Jesús que de laa! Laacaʼ qué ninándacaʼ ni ná Stiidxaʼ Dios ora bíʼyacaʼ qué rusiidiʼ ni cani rusiidicaʼ. Sicaríʼ guníʼ Jesús de laacabe lu Stiidxaʼ Dios: «Ca binni riʼ, nanaxhi ruaa ca ne naa, peru ladxidóʼ ca nuu zitu de naa. Pur gana si rusisaca cabe naa, purti de laasi cabe riale ni rusiidi cabe» (Mateo 15:7-9). Qué ziuu dxi cuí Jiobá hombre ni qué ruzuubaʼ stiidxaʼ para sániru nezalú xquidxi.

19 Laaca biquiiñeʼ Jesús Stiidxaʼ Dios para bisiidiʼ xcaadxi binni. Ora gunabadiidxaʼ ca xaíque yuʼduʼ que laabe xiixa para gúʼyasicaʼ xi guicábibe, qué niquiiñebe guendabiaaniʼ si stibe o ni nánnasibe para nicábibe laacaʼ. Ni bíʼnibe nga biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para bicábibe laacaʼ guiráʼ biaje (Mateo 22:33-40). Ñanda ñuiʼné Jesús binni stale cosa de modo bibani guibáʼ o modo guyáʼ universu para nidxagayaacaʼ. Peru cumu nadxiibe Stiidxaʼ Dios la? de guidubi ladxidoʼbe guníʼnebe binni de laani. Laabe «bixhele be xquenda biaani ca para guiene ca ni cá lu Xquiʼchi Dios» (Lucas 24:32, 45).

20. a) Ximodo bisisaca Jesús Jiobá. b) Xiñee maʼ gadxé guca xpiaʼ Jesús de xpiaʼ Herodes Agripa I.

20 Ora guiníʼ Jesús dxiqué nabé bidxagayaa ca binni ni bicaadiaga laabe (Lucas 4:22). Peru laabe guiráʼ ora bisisácabe Jiobá, Maestru stibe. Ti biaje gucalaʼdxiʼ ti hombre ricu nusisaca laabe ora gudxi laabe «Maistru chaʼhuiʼ». Peru qué nudxiibaʼ Jesús laa ne gudxi laabe: «Xiñee raʼbu naa maistru chaʼhuiʼ. Iruti ru nachaʼhui jma que tobi lucha Dios» (Marcos 10:17, 18). Biaʼ xhono iza despué de guti Jesús bizulú biʼniʼ mandar rey Herodes Agripa I, guidxi Judea. Peru gadxepeʼ guca xpiaʼbe de xpiaʼ Jesús. Ti dxi raca ti reunión especial, gucu Herodes lari nabé caru para guidxagayaa binni laa. Ora biʼyaʼ binni laabe ne binadiágacaʼ caniʼbe, bizulú bicaacaʼ ridxi: «Dios nga ni caníʼ ca, cadi binni». Nabé guyuulaʼdxiʼ Herodes gusisácacabe laa. Xi bizaacabe despué yaʼ. Biblia ná «nin caʼru iluxe iníʼ be, bini huará ti ángel laabe purti qué nusisaca be Dios. Biguidxi be bicutiʼ dede ra guti be» (Hechos 12:21-23). Rihuinni dxíchica cadi Jiobá gulí laabe para gácabe xaíque. Gadxepeʼ modo guca Jesús, purtiʼ laa bisihuinni Dios gulí laa ne guiráʼ ora bisisaca Jiobá casi Xaíque ni jma dxiʼbaʼ stiʼ xquidxi.

21. Xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu lu sti tema ca.

21 Qué racalaʼdxiʼ Jiobá gaca Jesús Xaíque stiʼ xquidxi chupa chonna iza si. Biasa si Jesús de lade gueʼtuʼ gúdxibe ca discípulo stibe: «Irá xixé ni nuu ibáʼ ne ni nuu guidxilayú ma nexhe ladxi nayaʼ». Laaca guniʼbe: «Ne laganna qué zaxeleʼ de laatu guiráʼ dxi dede ora guiluxe modo nabani binni guidxilayú» (Mateo 28:18-20). Peru pa Jesús nuu guibáʼ, ximodo nga sanírube nezalú xquidxi Dios ni napa lu Guidxilayú riʼ yaʼ. Tuu nga cani zabí Jiobá para gácacaʼ representante stiʼ Jesús lu Guidxilayú riʼ yaʼ. Ne, ximodo zanda gunibiáʼ ca xpinni Cristu ca representante stiʼ Dios yaʼ. Lu sti tema ca zacábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ.

^ párrafo 12 Zándaca laani nga documentu original ni bicaa Moisés.