Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Huabeendúaʼ stale purtiʼ guzayaniáʼ binni nuu xpiaaniʼ

Huabeendúaʼ stale purtiʼ guzayaniáʼ binni nuu xpiaaniʼ

TI DXI siadoʼroʼ ndaaniʼ guidxi Brookings, ti guidxihuiiniʼ stiʼ Dakota del Sur (Estados Unidos). Bineʼ sentir ti nanda guidubi ladeʼ ne ngue bisietenalaʼdxiʼ naa maʼ zeeda ca dxi nagaʼndaʼ stiʼ invierno. Zadxagayaaluʼ gánnaluʼ chupa chonna binni nuudu ndaaniʼ ti currá ra rieguyoo yuze ne gastiʼ ni guchaa laadu, dede cayacadítidu zuhuaʼdu ruaa ti tanque ra reʼ yuze nisa, nagaʼndaʼ nisa daʼ ndaaniʼ ni. Chigüeniáʼ laatu caadxi de xquendanabaneʼ para guiénetu xiñee zuhuaʼdu lugar que.

FAMILIA STINNEʼ

Xtiuaʼ Alfred ne bixhozeʼ

Guleʼ 7 de marzo lu iza 1936, ne naa nga ni jma nahuiiniʼ lade tapa xiiñiʼ jñaaʼ. Guleza familia stinneʼ ndaaniʼ ti granjahuiiniʼ ladu rindani Gubidxa stiʼ Dakota del Sur. Nabé bínidu dxiiñaʼ raqué, peru cadi laani nga ni jma bisaca lu xquendanabánidu. Xiñee yaʼ. Bixhozeʼ ne jñaaʼ nácacaʼ testigu stiʼ Jiobá. Guyuunísacabe lu iza 1934. Cumu maʼ bidiicabe xquendanabánicabe Dios la? ni jma bisaca para laacabe nga gúnicabe ni ná Dios. Bidagulisaadu ndaaniʼ ti congregación nahuiiniʼ ni nuu ndaaniʼ guidxi Conde (Dakota del Sur). Bixhozeʼ, Clarence, ne xtiuaʼ Alfred, gúcacaʼ siervu de compañía (ni runibiaʼnu casi coordinador del cuerpo de ancianos yanna).

De lade guiráʼ cani rúnidu laaca riuudu ca reunión ne riuudu de yoo pur yoo rigüínedu binni de esperanza sicarú nápanu. Ni bisiidiʼ bixhózedu ne jñaadu laadu pur cani guniʼcaʼ ne cani bíʼnicaʼ, yendá cani ndaaniʼ ladxidoʼdo ne bicaa cani laadu gúnidu xiixa. Naa ne bizanaʼ Dorothy, gúcadu publicador dxi nápadu xhoopaʼ iza. Lu iza 1943 gucuá ladu lu Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ, ti scuela nacubi cayaca lu ca reunión dxiqué.

Dxi nacaʼ precursor lu iza 1952

Nabé risaca ca asamblea que para laadu. Rietenalaʼdxeʼ ti asamblea ni guca lu iza 1949, ndaaniʼ guidxi Sioux Falls (Dakota del Sur). Raqué bidii hermanu Grant Suiter discursu ni láʼ «¡Jma maʼ gaxha nuu fin ca qué biaʼ riníʼ íqueluʼ!». Lu discursu riʼ jma bisiénebe galán iquiiñeʼ ca xpinni Cristu ni maʼ bidii laa Dios xquendanabánicaʼ para guiniʼcaʼ de ca noticia galán stiʼ Reinu, ni maʼ bizulú cayuni mandar. Ngue bicaa naa gudieeʼ naa Jiobá. Ngue runi lu sti asamblea de circuito ni guca ndaaniʼ guidxi Brookings, ti lugar nabé nananda, né naa nuaaʼ lade cani cabeza chúʼnisa ndaaniʼ currá ni maca bizeeteʼ ante que. Tanque de guiibaʼ que biquiiñeʼ ni casi alberca ra guyuunisa tapa de laadu 12 de noviembre iza 1949.

De raqué gudixheʼ iqueʼ gacaʼ precursor, ne gucaʼ ni 1 de enero stiʼ iza 1952, dxi napaʼ 15 iza. Proverbios 13:20 ná: «Tu canazané binni nuu xpiaaniʼ la? zaca binni nuu xpiaaniʼ», ne ndaaniʼ familia stinneʼ nuu stale binni nuu xpiaaniʼ ne guluucaʼ gana naa pur decisión ni gucuaaʼ de gacaʼ precursor. Casi xtiuaʼ Julius, ni napa 60 iza dxiqué, guca compañeru stinneʼ dxi gucaʼ precursor. Neca jma huaniisibe que naa, bizaacadu stale cosa galán ra bicheechedu diidxaʼ. Cumu nabé maʼ nápabe experiencia la? gunda biziideʼ stale de laabe ne gucané cani naa. Qué nindaa de ngue laaca guca bizanaʼ Dorothy precursora.

GUCANÉ CA SUPERINTENDENTE DE CIRCUITO NAA

Dxi nahuiineʼ stale biaje biʼniʼ invitar bixhozeʼ ne jñaaʼ ca superintendente de circuito ne xheelacaʼ para guiaanacaʼ ra lídxidu. Tobi de ca guendaxheelaʼ ca nga Jesse ne Lynn Cantwell. Ra guluucabe gana naa que nga gucuá iqueʼ gacaʼ precursor. Tiempu guleecabe para naa ne modo bisihuínnicabe bizaaláʼdxicabe naa, bicaa cani naa quixheʼ iqueʼ ugaandaʼ xiixa meta ndaaniʼ xquidxi Dios. Nuu biaje ora chigánnacabe xiixa congregación gaxha, runi invitárcabe naa chiniáʼ laacabe predicación raqué. Guizáʼ galán runeʼ sentir ora maʼ nuaaniáʼ laacabe ne nabé riguu ni gana naa.

Despué de laacabe beeda ganna Bud Miller ne xheelaʼ, Joan, laadu. Tiempu que maʼ napaʼ 18 iza ne maʼ raca caber naa guneʼ serviciu militar stinneʼ. Ora biʼyaʼ cani runi dxiiñaʼ raqué casu stinneʼ, gucaláʼdxicaʼ ñuneʼ ti dxiiñaʼ ni zucaa naa gucheeniáʼ mandatu stiʼ Jesús de gácanu neutral lu ca asuntu políticu. Ne naa nuaaʼ guneʼ predicar ca noticia galán stiʼ Reinu (Juan 15:19). Ngue runi gunabaʼ guchaa cani runi dxiiñaʼ raqué ni, gunabaʼ laacabe cúʼcabe naa lu lista ra zeeda lá ca ministru religioso.

¡Guizáʼ biecheʼ ora guníʼ hermanu Miller ziné naa nezalú ca binni que! Gúcabe ti hermanu ni guniʼné tutiica si ne cadi intiica si cosa ruchibi laabe. Cumu nannaʼ guizáʼ espiritual laabe ne nápabe ca cualidad que la? bidii ngue confianza naa. Ra guyaa nezalú ca binni ni runi dxiiñaʼ raqué, ra ziluxe verano stiʼ iza 1954, gunácabe bicaacabe laʼyaʼ lade ca ministru religioso. Ne ngue bixheleʼ ti neza ni zacané naa ugaandaʼ stobi de ca meta ni gudixheʼ iqueʼ ndaaniʼ xquidxi Dios.

Dxi nacubi yendayaʼ Betel, zuhuaaʼ cueʼ tobi de ca camión ni nuu ra hacienda.

Lu ca beeu que, gucuaaʼ invitación para chaaʼ Betel. Chaaʼ ra rábicabe Hacienda Watchtower ni nuu Staten Island (Nueva York). Gupaʼ ti ndaayaʼ naroʼbaʼ bineʼ dxiiñaʼ raqué chonna iza. Biaʼ tiempu que guyuaaʼ gaxha de stale hermanu ni nuu xpiaaniʼ ne gudídidu stale cosa galán.

BINEʼ DXIIÑAʼ BETEL

Zuhuáʼnedu hermanu Franz ra nuu WBBR

Laaca ra hacienda ni nuu Staten Island que nga nuu estación de radiu WBBR, ni biquiiñenu, laanu ca testigu stiʼ Jiobá lu iza 1924 hasta iza 1957. Biaʼ quince o gande si betelita nga bínidu dxiiñaʼ raqué, ne stale de laadu nahuíʼnirudu ne huaxieʼruʼ nánnadu. Peru guyuu hermanu Eldon Woodworth para guluíʼ laadu xi gúnidu, hermanu riʼ maʼ huaniisi ne ungidu laa ne guca casi ti bizé ra daʼ guendanuuxpiaaniʼ. Beeda gácabe casi bixhózedu ne bisiidibe laadu stale cosa. Nuu biaje ora chuʼ tu guni xiixa ni cadi jneza pur naca binni ruchee, laabe riniʼbe: «Guizáʼ sicarú guiráʼ ni maʼ biʼniʼ Jiobá neca binni ruchee cani caquiiñebe para guni cani».

Harry Peterson bicheeche diidxaʼ né stale gana.

Laaca nabé nayecheʼ biʼniʼ sentirdu purtiʼ bininedu hermanu Frederick Franz dxiiñaʼ, laabe nabé bizaaláʼdxibe cada tobi de laadu. Guiradu guleendudu stale de guiráʼ cosa sicarú ni nánnabe de lu Biblia ne de guendanuuxpiaaniʼ stibe. Sti hermanu ni biʼniʼ dxiiñaʼ raqué nga Harry Peterson, ni guca cocineru raqué. Apellidupeʼ stibe nga Papargyropoulos, peru jma cadi nagana raca para laadu guinidu Peterson. Laabe laaca ungidu laabe ne nabé riuuláʼdxibe gucheechebe diidxaʼ. Neca guizáʼ galán rúnibe xhiiñabe Betel, qué ñuu dxi nusaanabe de nucheechebe diidxaʼ. Cada beeu rusaananebe binni gayuaa revista stinu. Ne cásica hermanu Franz que, laaca nabé gúnnabe de Biblia ne bicábibe stale pregunta stidu.

BIZIIDEʼ DE CAADXI HERMANA GUIZÁʼ NUU XPIAANIʼ

Laaca ra hacienda que runi procesárcabe ca cuananaxhi ne ca verdura ni rudxiibacabe lu ca layú que ne raqueca ruchácabe cani lata para iquiiñeʼ familia Betel. Cada iza ridxá 45,000 lata de casi ti litru cada tobi. Gupaʼ privilegiu de guneniáʼ Etta Huth dxiiñaʼ, ti hermana nabé nuu xpiaaniʼ. Lu nabe bisaanacabe gúʼyabe xi guiráʼ riquiiñeʼ cheʼ ndaaniʼ ca lata que para cadi gaca feu cani nuu ndaaniʼ cani. Ora ganda ca tiempu riuu stale dxiiñaʼ, reeda ca hermana de nezaqué reeda gacanecaʼ laadu ne Etta ruuyaʼ dxiiñaʼ rúnicabe. Neca bíʼnibe ti dxiiñaʼ nabé risaca, bidiibe ejemplu galán para xcaadxi ne qué nusaanabe de ñápabe respetu ca hermanu ni ruuyaʼ gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ hacienda que. Guizáʼ galán ejemplu que para naa purtiʼ biʼniʼ respetarbe modo naguixhe Jiobá gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi.

Naa ne Angela ne Etta Huth

Tobi de ca hermana ni reeda gacané raqué nga Angela Romano. Dxi biziidibe de Jiobá nabé gucané Etta laabe. Betel binebiaʼyaʼ baʼdudxaapaʼ nuu xpiaaniʼ riʼ, ne maʼ ziniáʼ cincuenta y ocho iza né laabe. Bichaganadu lu beeu abril stiʼ iza 1958 ne dede dxiqué huayápadu stale privilegiu ra cayúnidu xhiiñaʼ Jiobá. Pur stale iza, maʼ hualuíʼ Angie pabiáʼ nadxii Jiobá ne qué zusaana laabe ne nga nabé huayacané ni gaca xquendaxheeladu naguidxi. Intiica si guendanagana guidxaagaludu, nannaʼ dxicheʼ zacanebe naa.

DXI NUAAʼ DE MISIONERU NE DE CIRCUITO

Lu iza 1957, dxi bidoo estación de WBBR ni nuu Staten Island, bineʼ dxiiñaʼ Betel ni nuu Brooklyn ti tiempuhuiiniʼ dede dxi bichaganayaʼ Angie. De raqué gúcadu precursor biaʼ chonna iza ndaaniʼ guidxi Staten Island. Bineniáʼ ca binni ni guzíʼ estación que dxiiñaʼ ti tiempu, dxi maʼ lani WPOW.

Naa ne Angie gudixhe íquedu cadi guibaninedu stale cosa para chuʼdu listu chigacanedu ra tiica caquiiñecabe laadu. Pur nga, gunda gucuaadu invitación ni cudiicabe laadu casi bizulú iza 1961, para gácadu precursor especial ndaaniʼ guidxi Falls City (Nebraska, Estados Unidos). Nin cadi xadxí de yendadu raqué, biʼniʼ invitárcabe laadu chuudu Scuela stiʼ xhiiñaʼ Reinu, dxiqué rindaa ni ti beeu ne raca ni South Lansing (Nueva York). Guizáʼ guyuuláʼdxidu ni ne maʼ cabézasidu dxi guibiguétadu Nebraska para gúnidu cani bizíʼdidu. Ngue runi, guizáʼ bidxagayaadu ora gucuaadu sti asignación nacubi ¡chuudu de misioneru Camboya! Nabé sicarú guidxi ni riaana ladu gueteʼ de Asia riʼ purtiʼ nápani stale yaga ne guixi gáʼ, ca ridxi ne ca xhoʼ stiʼ lugar que nacubi cani para laadu. Guizáʼ maʼ racaláʼdxidu chigüínedu ca binni nabeza lugar que de stiidxaʼ Dios.

Peru nabé triste ni bizaaca, purtiʼ bichaa modo biʼniʼ gobiernu stiʼ guidxi Camboya dxiiñaʼ, ne gupa xidé guyuudu Vietnam del Sur. Chupa iza de nuudu raqué gucahuaraʼyaʼ ne guyuaaʼ malu, pur ngue gúdxicabe laadu guibiguétadu ra lídxidu. Bindaahuiiniʼ para biandaʼ, peru guyuaasiáʼ galán que bínidu xhiiñaʼ Jiobá de tiempu completu sti biaje.

Naa ne Angela lu iza 1975, ante tiididu ti entrevista lu televisión.

Lu beeu marzo stiʼ iza 1965, maʼ yegannaʼ congregación casi superintendente de circuito. Treinta y tres iza bineniáʼ Angie dxiiñaʼ nabé sicarú riʼ ne guizáʼ nayecheʼ bínidu ni. Tiempu que laaca bisaanacabe caadxi distrito lu nayaʼ ne gupa xidé biiyaʼ modo gaca stale asamblea. Cumu nabé guyuuladxeʼ ca asamblea ca la? laaca nabé guyuuladxeʼ gacaniáʼ ra cayaca organizar cani. Biʼniʼ asignárcabe laadu ndaaniʼ guidxi Nueva York ne ca guidxi nuu gaxha de laani chupa chonna iza, ne stale de ca asamblea ra gucaniáʼ que guca cani ndaaniʼ Estadio de los Yankees.

BIBIGUETAʼ BETEL NE BINEʼ DXIIÑAʼ PARA CA SCUELA NAPA XQUIDXI JIOBÁ

Nabé sicarú ca asignación ricaa tobi lu serviciu especial de tiempu completu stiʼ. Zacá nga bizaacaniáʼ Angie. Casi lu iza 1995 la? gunábacabe naa gacaʼ instructor lu Escuela de Entrenamiento Ministerial. Chonna iza despué biʼniʼ invitárcabe laadu Betel. Guizáʼ biecheʼ purtiʼ bibiguetaʼ lugar ra bizuluáʼ serviciu especial de tiempu completu stinneʼ, raca jma de cuarenta iza. Guyuaaʼ ti tiempu ndaaniʼ Departamentu de Serviciu ne gucaʼ instructor stiʼ stale scuela. Lu iza 2007, guyáʼ ti departamentu nacubi ni láʼ Departamento de Escuelas Teocráticas, ne gudixhe Grupu ni Zaniruʼ guni supervisar ni guiráʼ scuela ni raca Betel. Gupaʼ privilegiu gacaʼ superintendente stiʼ departamentu riʼ chupa chonna iza.

Lu ca últimu iza riʼ, guiranu maʼ bidúʼyanu pabiáʼ maʼ bichaa ca scuela napa xquidxi Jiobá. Lu iza 2008 que nga primé biaje guca Scuela para ca binnigola de congregación. Lu xhupa iza despué, guyé jma de 12,000 ancianu cursu riʼ Betel ni nuu Patterson ne ni nuu Brooklyn, ne yanna maʼ riquiiñecabe caadxi instructor ni maʼ gucuaa capacitación para gudii cursu riʼ ne raca ni gadxé gadxé lugar. Lu iza 2010, bidxaa lá Escuela de Entrenamiento Ministerial ne biree lá ni Scuela ra riziidiʼ ca hombre ni caʼruʼ guichaganáʼ gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios ne guca stobi ni láʼ Scuela para ca Guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu.

Ra bizulú iza de serviciu 2015, guca guiropaʼ scuela riʼ tobi si ne biree lá ni Scuela para cani rucheeche stiidxaʼ Reinu ra zanda cheʼ ca hermana ne hermanu ni caʼruʼ guichaganáʼ ne ca guendaxheelaʼ. Guizáʼ biecheʼ ca hermanu ni nabeza lu guidubi Guidxilayú ora gúnnacaʼ zaca scuela riʼ ndaaniʼ stale sucursal. Nabé galán runeʼ sentir ora guuyaʼ modo bidale oportunidad para gusiidiʼ xquidxi Dios stale hermanu, ne nabé riecheʼ purtiʼ binebiaʼyaʼ stale hermanu ni rapa gana cheʼ scuela riʼ.

Ora riníʼ iqueʼ ximodo huabaneʼ dede dxi guyuaaniʼsaʼ ndaaniʼ xa tanque de guiibaʼ que, rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur ca binni nuu xpiaaniʼ ni huayacané naa ne ni huazané naa lu neza ra caziideʼ ni dxandíʼ. Neca gadxé gadxé iza nápacabe ne gadxé gadxé costumbre stícabe peru ni jma risaca nga guirácabe nácacabe binni espiritual. Pur modo laacabe ne xpiáʼcabe bidieeʼ cuenta nabé nadxiicabe Dios. Ndaaniʼ organización stiʼ Jiobá nuu stale binni nuu xpiaaniʼ ni zanda sánenu. Zacá huayuneʼ ne huabeenduáʼ stale cosa galán.

Riuuladxeʼ gunebiaʼyaʼ ca estudiante de guiráʼ ladu ni reeda raríʼ.