Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gusisácanu binni ni caquiiñeʼ gusisácanu

Gusisácanu binni ni caquiiñeʼ gusisácanu

«Cadi guiaana dxí nu de udxiʼba nu ne usisaca nu ni zuba lu trono ca, ne Dendxu huiiniʼ. Stícabe irá enda risaca ne irá enda nandxóʼ» (APOCALIPSIS 5:13).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: NE 14

1. a) Xiñee nuu binni naquiiñeʼ gusisácanu laacaʼ. b) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.

XIMODO nga rusisácacabe ti binni. Ra gudiicabe laa ti tratu especial ne gusihuínnicabe nápacabe respetu laa. Stale biaje la? rusisácanu tuuxa ni maʼ biʼniʼ xiixa para guni ganar ni o tuuxa napa autoridad. Lu tema riʼ zadúʼyanu tuu nga naquiiñeʼ gusisácanu ne xiñee.

2, 3. a) Xiñee naquiiñeʼ gusisácanu Jiobá de ti modo especial. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) Tuu nga Dendxuhuiiniʼ ni ruzeeteʼ Apocalipsis 5:13, ne xiñee naquiiñeʼ gusisácanu laa.

2 Apocalipsis 5:13 ná naquiiñeʼ gusisácanu «ni zuba lu trono» ne Dendxuhuiiniʼ. «Ni zuba lu trono» ca nga Jiobá. Lu capítulo 4 stiʼ Apocalipsis rieeteʼ de ti grupu de ángel caniʼcaʼ xiñee naquiiñeʼ gusisácanu Jiobá, Dios «ni qué ziuu dxi gatiʼ». Ca ángel ca nacaʼ: «[Jiobá] Dios stidu, lii siouʼ nga naquiiñe udxiʼba du ne usisaca du ne iní du nandxóʼ loʼ. Purti lii bizáʼ lu irá xixé ni nuu. Uyáʼ ni ne nuu ru ni purti nga ni na luʼ» (Apocalipsis 4:9, 11).

3 Jesucristu nga dendxuhuiiniʼ ni cuzeeteʼ Apocalipsis 5:13. Xiñee nánnanu zacá ni yaʼ. Purtiʼ dxi guyuu Jesucristu lu Guidxilayú gúdxicabe laa «Dendxu huiini sti Dios ni ribee xpecadu binni guidxilayú» (Juan 1:29). Jesús nga tobi lucha rey ni guná bidii xquendanabani para gulá ca xpinni. Ne nga nga razón nuu para gusisácanu laabe. Laaca naquiiñeʼ gusisácanu laabe purtiʼ laabe nga «Xaíque sti irá rey ne irá xixé ni runi mandar» (1 Timoteo 6:14-16). Dxandipeʼ runi sentirnu casi runi sentir ca ángel ni ruundaʼ sicaríʼ: «Risaca Dendxu huiini biiti cabe que. Naquiiñe udxiʼba nu laa purti nandxóʼ ne risaca ne riene ne napa stipa» (Apocalipsis 5:12).

4. Xiñee naquiiñeʼ gusisácanu Jiobá ne Cristu.

4 Juan 5:22, 23 ná biʼniʼ nombrar Jiobá Cristu para gaca juez stiʼ guiráʼ binni guidxilayú. Nga nga ti razón risaca nuu para gusisácanu Jesús. Ora rusisácanu Jesús laaca rusisácanu Jiobá. Pa gusisácanu Jesús ne Bixhoze la? zanda guibáninu sin gátinu. Biblia ná: «Laguidxibi Jiobá ora gúnitu ni ná, lachuu nayecheʼ ne laguni respetar laabe. Lagusisaca xiiñibe, ti cadi guidxiichibe ne cadi gátitu lu neza stitu, purtiʼ nagueenda ridxiichibe. Nayecheʼ nga riuu guiráʼ cani ruyubi gápabe laacaʼ» (Salmo 2:11, 12).

5. Xiñee guiranu naquiiñeʼ gusisácacabe laanu ne guni respetárcabe laanu.

5 Guiráʼ binni guidxilayú guyanu «casi Dios» (Génesis 1:27). Nga caníʼ zanda gusihuinni stale binni ca cualidad casigá cani napa Dios. Casi gusihuínninu nadxiinu binni, nacháʼhuinu né laacaʼ ne rianu laacaʼ. Ne guiranu guyanu né ti conciencia. Laani zeeda gácani casi ti ridxi ni nápanu dentru de laanu ni rabi laanu xii nga ni jneza ne xii nga ni cadi jneza, ne rábini laanu pora caninu ni dxandíʼ ne pora cusiguiinu (Romanos 2:14, 15). Stale biaje riuuláʼdxinu ca cosa nayá ne galán ne racaláʼdxinu guibáninu sin guchiiñaʼ gastiʼ laanu. Ne qué zadxagayaanu xiñee zacá ni purtiʼ Jiobá nga riuulaʼdxiʼ gatachaahuiʼ ca cosa ca ne chuʼ guendariuudxi. Rihuinni dxíchica guyáʼ guiráʼ binni guidxilayú né ti capacidad para gusihuinni ca cualidad stiʼ Dios de gadxé gadxé modo. Nga runi, guiranu naquiiñeʼ gusisácacabe laanu ne guni respetárcabe laanu, peru maca nuu pabiáʼ (Salmo 8:5).

GUSISÁCANU XCAADXI BINNI BIAʼ NAQUIIÑEʼ

6, 7. Xi rusihuinni maʼ gadxé ca testigu stiʼ Jiobá de stale binni pur modo rusisácacaʼ xcaadxi binni.

6 Nánnanu naquiiñeʼ gusisácanu xcaadxi binni peru zándaca gaca nagana para laanu guiénenu ximodo gúninu ni ne pabiáʼ naquiiñeʼ gúninu ni. Rizaaca ndiʼ purtiʼ casi guiráʼ binni rudii lugar guicá xpiaʼ binni guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ laacaʼ. Stale tu laa ruuyaʼ caadxi hombre ne gunaa casi bidóʼ sticaʼ ne runi tratarcaʼ laacabe casi dios. Nabé rusisácacabe laacaʼ lugar de ñuni respetarsícabe laacaʼ ne nusisácacabe laacaʼ casi ná Jiobá. Nuu tu laa racu lari modo racu ca binni famoso ne rúnicaʼ ni rúnicabe. Nuu tiru rúnicaʼ ni runi ca xaíque stiʼ ca políticu, ca xaíque stiʼ ca religión o ca famoso ni riree lu cine o ni riguite xiixa deporte.

7 Laanu, cani dxandíʼ xpinni Cristu, nánnanu cadi jneza diʼ nga gusisácanu xcaadxi binni jma de biaʼ naquiiñeʼ gúninu ni. De lade guiráʼ binni huabani lu Guidxilayú, Jesús si nga bisaana ti ejemplu galán ni zanda chinándanu (1 Pedro 2:21). Cadi guiaandaʼ laanu, «guiráʼ xixé binni maʼ bichee ne qué zanda gusihuínnicaʼ ca guenda sicarú stiʼ Dios» (Romanos 3:23TNM). Nga runi nin ti binni qué runi merecer guni adorárcabe laa. Ne pa gusisácanu ti binni jma de biaʼ naquiiñeʼ la? zuchiichinu Jiobá.

8, 9. a) Laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, ximodo ridúʼyanu ca funcionariu stiʼ gobiernu. b) Pora nga qué ruzúʼbanu stiidxaʼ cani napa autoridad.

8 Nuu binni runi merecer gusisácanu laa ne guni respetarnu laa pur dxiiñaʼ ni rúnicaʼ. Casi pa guiníʼ íquenu dxiiñaʼ runi ca funcionariu stiʼ gobiernu. Laacabe rúnicabe dxiiñaʼ para guibani binni xquídxicabe ti lugar seguru ne gápacaʼ ni caquiiñecaʼ. Guiranu racané dxiiñaʼ rúnicabe. Apóstol Pablo bizeeteʼ, laanu ca xpinni Cristu, naquiiñeʼ gánnanu ca funcionariu riʼ nga «runi mandar ndaani xquidxi[nu]» ne naquiiñeʼ chinándanu ni ná ca ley quíxhecabe. Laabe guniʼbe naquiiñeʼ gudiʼnu ni caquiiñeʼ gudiʼnu. Casi «ra nuzaabi tu impuestu, laquixe», ne «ni naquiiñe usisaca tu, lausisaca» (Romanos 13:1, 7).

9 Laanu, ca testigu stiʼ Jiobá rúninu stipa pur gápanu respetu cani napa autoridad. Dxandíʼ, guiráʼ guidxi napa costumbre stiʼ. Nga runi nuu gobiernu zanabaʼ gúnicabe xiixa ne nuu gobiernu qué zanabaʼ ni. Laanu, ca xpinni Dios, ra tiica si guibáninu racanenu cani napa autoridad. Peru pa guinábacabe laanu gúninu xiixa ni gucaa laanu guchéʼnenu Dios la? qué rúninu ni. Ora rizaaca ni zacá, ruzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ne rusisácanu laa lugar de guzúʼbanu stiidxacabe (biindaʼ 1 Pedro 2:13-17).

10. Xi ejemplu galán bisaana caadxi xpinni Jiobá de dxiqué para laanu.

10 Lu Biblia ridúʼndanu ejemplu galán stiʼ ca xpinni Jiobá ni biʼniʼ respetar ne bizuubaʼ stiidxaʼ gobiernu ne ca funcionariu. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ José ne María. Ora gucalaʼdxiʼ ca autoridad stiʼ Roma ñánnacaʼ panda binni nabeza ca lugar ra runi mandarcaʼ, gupa xidé biʼniʼ viajárcabe Belén para yeguicá lácabe neca maʼ nuu María para gapa baʼduʼ (Lucas 2:1-5). Sti ejemplu galán ni nápanu nga stiʼ apóstol Pablo, laabe nabé biʼniʼ respetarbe cani runi mandar. Casi dxi bigaanicabe donda íquebe, nácabe cayúnibe xiixa cosa malu, né stale respetu guca defenderbe nezalú rey Herodes Agripa ne nezalú Festo, gobernador de Judea ti provincia stiʼ Roma (Hechos 25:1-12; 26:1-3).

11, 12. a) Xiñee qué rusisácanu ca xaíque stiʼ ca religión de ti modo especial. b) Xi bizaaca pur biʼniʼ tratar ti Testigu de Austria ti políticu né respetu.

11 Yanna, ñee naquiiñeʼ gusisácanu ca xaíque stiʼ ca religión de ti modo especial la? Coʼ. Naquiiñeʼ guni tratarnu laacabe né respetu cásica rúninu né xcaadxi binni. Neca cuézacabe guni tratarnu laacabe de ti modo especial, peru cadi jneza gúninu ni. Xiñee yaʼ. Purtiʼ qué rusiidicabe ni dxandíʼ de Dios ne de Stiidxabe, Biblia. Ti biaje biʼniʼ criticar Jesús ca maestru falsu stiʼ ca religión purtiʼ cadi jneza modo rusiidicaʼ binni ne gúdxibe laacaʼ nácacaʼ hipócrita (Mateo 23:23, 24). Peru gastiʼ naca gápanu ti respetu especial ne gusisácanu ca funcionariu stiʼ gobiernu. Nuu biaje huayacanécabe laanu ora gúʼyacabe runi respetarnu autoridad nápacabe.

12 Ti funcionariu ni gucané laanu nga Heinrich Gleissner, ti políticu de Austria ni biʼndaʼ stale de ley. Dxi cayaca Segunda Guerra Mundial, gunaazeʼ ca nazi laabe ne biseendacaʼ laabe lu tren para chebe lu ti campu de concentración. Ra zebe ndaaniʼ tren que binibiaʼbe Leopold Engleitner, ti Testigu nabé nayecheʼ de Austria. Né stale respetu bisiene hermanu riʼ Heinrich Gleissner, de creencia stinu ne laa guizáʼ bicaadiaga laabe. Dxi biluxe guerra que, stale biaje biquiiñeʼ políticu riʼ autoridad ni napa para gacané ca Testigu de Austria. Nánnanu nuuruʼ ejemplu ra huabeendunu ni galán pur respetu ni nápanu ca autoridad.

GUSISÁCANU XCAADXI BINNI

13. Tuu nga cani jma naquiiñeʼ gusisácanu ne gápanu respetu, ne xiñee.

13 Naquiiñeʼ gusihuínninu runi respetarnu ne rusisácanu guiráʼ ca hermanu ne hermana. Jmaruʼ si ca hermanu ni zaniruʼ ndaaniʼ ca congregación, casi ca ancianu, ca superintendente de circuito, cani nuu lu ca Comité stiʼ ca Sucursal ne cani nuu lu Grupu ni Zaniruʼ. Biblia ná: «Ca ancianu ni runi xhiiñaʼ jneza naquiiñeʼ gusisácacabe laacaʼ, jmaruʼ si cani runi dxiiñaʼ nadipaʼ ora ryuíʼ stiidxaʼ Dios ne ora rusiidiʼ» (1 Timoteo 5:17TNM). Guiráʼ ca hermanu riʼ rápacaʼ xquidxi Dios. Biblia ná nácacabe casi ti regalu para ca congregación (Efesios 4:8). Nga runi jneza guni respetarnu laacabe gastiʼ naca padé laacabe, pabiáʼ scuela nápacabe, pa ricu o pa pobre laacabe. Bisaana ca xpinni Cristu de primé siglu que ti ejemplu galán para laanu. Laacabe bisisácacabe ca hermanu ni guzániruʼ ndaaniʼ ca congregación que dxiqué, ne ngaca nga ni rúninu. Yanna, ora maʼ nuunenu ca hermanu riʼ juntu, qué runi tratarnu laacabe casi ángel o casi tuuxa jma risaca qué laanu. Ni rúninu nga runi respetarnu laacabe ne rusisácanu laacabe pur dxiiñaʼ nadipaʼ rúnicabe ne purtiʼ humilde laacabe (biindaʼ 2 Corintios 1:24 ne Apocalipsis 19:10).

14, 15. Xiñee zanda guininu maʼ gadxé ca xpinni Cristu ni naca ancianu de ca xaíque stiʼ ca religión.

14 Ca ancianu ni nuu ndaaniʼ ca congregación ca nácacaʼ casi pastor ni qué rudxiibaʼ laca laa. Qué racaláʼdxicabe guni tratar tuuxa laacabe casi ca famoso ca. Cadi casi stale de ca xaíque stiʼ ca religión de tiempu riʼ laacabe. Ne laaca cadi casi ca xaíque stiʼ ca religión ni guyuu tiempu stiʼ Jesús que laacabe. Sicaríʼ guníʼ Jesús de ca hombre que: «Ra chi tó cabe, riulaʼdxi cabe cui cabe lugar ni nuu para binni ni jma risaca. Ne zaqueca cui cabe lu ca banca ni jma galán ndaani yuʼduʼ. Riulaʼdxi cabe ugapa diuxi binni laacabe lu calle» (Mateo 23:6, 7).

15 Ca xpinni Cristu ni naca ancianu rinándacaʼ ni ná ca diidxaʼ guníʼ Jesús riʼ: «Peru laatu cadi chuʼlaʼdxi tu gabi cabe laatu maistru, purti tobi si maistru nga nuu, ne laa nga Cristu. Laatu la? biʼchi irá tu. Ne cadi guni bixhoze tu nin tobi de cani nuu ndaani guidxilayú purti tobi si nga Bixhoze tu ni nuu ibáʼ. Zaqueca cadi chuʼlaʼdxi tu guni cabe laatu xaíque purti tobi si nga xaíque stitu, ne laa nga Cristu. Ni jma risaca lade tu la? napa xidé gaca casi jmozo ca xcaadxi. Ni gudxiiba laca laa la? jma huaxiéʼ zasaca, peru ni qué gudxiiba laca laa la? ngue zusisaca Dios laa» (Mateo 23:8-12). Ora qué rudxiibaʼ ca ancianu ni nuu lu guidubi Guidxilayú laca laacaʼ ne rúnicaʼ ni ná Jesús la? jma rannaxhii ca hermanu laacaʼ ne jma runi respetárcabe laacaʼ.

Ora qué rudxiibaʼ ca ancianu laca laacaʼ, jma rannaxhii ca hermanu laacaʼ ne jma runi respetarcaʼ laacabe. (Biiyaʼ párrafo 13 dede 15).

16. Xiñee naquiiñeʼ gúnirunu stipa pur gusisácanu xcaadxi binni.

16 Zándaca zadiʼdiʼ tiempu para guizíʼdinu gusisácanu xcaadxi casi modo naquiiñeʼ gúninu ni. Zacaca bizaaca ca xpinni Cristu de primé siglu (Hechos 10:22-26; 3 Juan 9, 10). Peru galán gúninu stipa pur gúninu ni jneza. Pa gusisácanu xcaadxi binni casi racalaʼdxiʼ Jiobá gúninu ni la? zabeendunu stale ni galán.

CANI ZABEENDUNU PA GUSISÁCANU XCAADXI

17. Gunáʼ nga caadxi de cani ribeendunu ora rusisácanu ca binni ni napa autoridad.

17 Ora rusisácanu ne runi respetarnu binni ni napa xiixa autoridad ndaaniʼ xquídxinu la? zándaca ziuucabe pur derechu ni nápanu de guni predicarnu. Zándaca pur nga guiníʼcabe galán de dxiiñaʼ rúninu. Ndiʼ nga ni bizaaca ndaaniʼ guidxi Alemania maʼ raca stale iza. Ti precursora láʼ Birgit, guyé ra guca graduar xiiñiʼ ra scuela. Gudxi ca maestra que Birgit riéchecaʼ stale gúpacaʼ baʼduʼ scuela ni naca Testigu lu ca iza que. Laaca gúdxicabe laabe racané ca xcuidi ni naca Testigu que para chuʼ guendariuudxi ra scuela que. Bisiene Birgit laacabe rusiidiʼ ca Testigu ca xiiñicaʼ guzuubacaʼ diidxaʼ casi runi mandar Dios gúnicaʼ, nga riníʼ guni respetarcaʼ ca maestru sticaʼ ne gusisácacaʼ laacabe. Ti maestra que guníʼ pa ñaca guiráʼ ca xcuidi que casi ca Testigu la? guizáʼ galán ñuni sentircaʼ ora nusiidicaʼ. Nabé galán modo riníʼ ca maestra riʼ de ca xcuidi ni naca Testigu, dede guyé tobi de laacabe ti asamblea ni guca despué.

18, 19. Xi naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ora gusisácanu ca ancianu.

18 Ca principiu ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios zanda gacané cani laanu guiénenu ximodo nga gusisácanu ca ancianu de congregación (biindaʼ Hebreos 13:7, 17). Zanda guni felicitarnu laacabe pur dxiiñaʼ nadipaʼ rúnicabe ne naquiiñeʼ gúninu ni. Laaca naquiiñeʼ gacanenu laacabe ra guzúʼbanu diidxaʼ ora guluíʼcabe laanu xi gúninu. Zacá zúnicabe xhiiñacabe nayecheʼ. Ne Biblia ná naquiiñeʼ gápanu fe casi nápacabe. Peru qué riníʼ diʼ nga naquiiñeʼ gácunu lari casi racu tuuxa ancianu ni nabé runibiáʼcabe, guininu casi riniʼbe ne gusíʼdinu casi rusiidibe. Pa gúninu zacá la? zusihuínninu zinándanu hombre ne cadi Cristu. Cadi guiaandaʼ laanu laaca binni ruchee ca ancianu cásica laanu.

19 Pa gusisácanu ca ancianu ne cadi guni tratarnu laacabe casi ca famoso ca la? zacanenu laacabe cadi gudxiibacabe laacabe. Zacá qué zucaʼnu laacabe guiníʼ íquecabe jma nánnacabe qué xcaadxi o qué rucheecabe.

20. Xi guiráʼ ribeendunu ora rusisácanu xcaadxi binni.

20 Ora rusisácanu xcaadxi binni la? racané ni laanu para cadi guiníʼ íquenu puru para laasinu ne qué zudxíʼbanu laca laanu pa guni tratárcabe laanu de ti modo especial. Laaca racané ni laanu gácanu binni nuu xpiaaniʼ ora guni tuuxa ni runi respetarnu xiixa ni cadi cabézanu. Sti cosa ni ribeendunu ora rusisácanu xcaadxi binni nga riuʼnu tobi si né organización stiʼ Jiobá. Qué rusisaca organización riʼ nin ti binni jma de biaʼ naquiiñeʼ, pa Testigu laa o pa coʼ.

21. Xii nga ni jma galán zabeendunu pa gusisácanu xcaadxi binni.

21 Ti cosa ni jma galán ribeendunu ora rusisácanu xcaadxi nga rusiéchenu Dios. Ne laaca rusihuínninu ruzúʼbanu stiidxaʼ Dios ne qué racaláʼdxinu guixélenu de laa. Pa gúninu zacá, zanda guicabi Jiobá Binidxabaʼ, purtiʼ laa guníʼ qué zuzuubaʼ guiráʼ binni stiidxaʼ Dios (Proverbios 27:11). Stale binni qué ganna ximódopeʼ nga gusisaca xcaadxi binni. Zanda guiéchenu stale purtiʼ cusiidiʼ Jiobá laanu gusisácanu xcaadxi casi racalaʼdxiʼ.