Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Biʼniʼ ni gudii stiidxaluʼ gúniluʼ»

«Biʼniʼ ni gudii stiidxaluʼ gúniluʼ»

«Nápaluʼ xi quíxeluʼ voto ni gúniluʼ Jiobá» (MATEO 5:33TNM).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 18 NE 7

1. a) ¿Xi chupa cosa bisihuinni tobi si ni biʼniʼ Jefté ne Ana? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) ¿Xi pregunta zacábinu lu tema riʼ?

JEFTÉ guca ti xaíque ni qué ridxibi ne ti hombre ni nadxibalú para tinde. Ana guca ti gunaa humilde ni nabé bizaalaʼdxiʼ xheelaʼ ne nabé bizaalaʼdxiʼ ra lidxi. Guyuu chupa cosa ni bisihuinni tobi si Ana ne Jefté. Tobi de laacani nga guirópacabe biʼniʼ adorárcabe Jiobá. Ne stobi ca nga cada tobi de laacabe biʼniʼ ti voto Jiobá ne biʼniʼ cumplírcabe ni. Nácacabe ti ejemplu galán para ca hombre ne gunaa de yanna ni quixhe ique guni ti voto Jiobá. Peru ¿xii nga ti voto yaʼ? ¿Xiñee cadi guendariguite nga gúninu ti voto Dios yaʼ? ¿Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ Jefté ne stiʼ Ana yaʼ? Lu tema riʼ zacábinu guionnaʼ guendarinabadiidxaʼ riʼ.

2, 3. a) ¿Xii nga ti voto? b) ¿Xi rusiidiʼ Biblia de ora gúninu ti voto Dios?

2 Biblia ná ti voto nga ti promesa ni rúninu Dios ne cadi guendariguite ni. Zanda gudii stiidxanu Jiobá gúninu xiixa, gudiʼnu laabe ti regalu, guzulú gúninu ni nabe de ti modo especial o gusaana de gúninu caadxi cosa. De ladxidóʼ binni nga riale guni ti voto ne cadi purtiʼ si nuu xiixa cucaa laa gúnini. Peru pa guicaanu decisión gúninu ti voto la? naquiiñeʼ gánnanu cadi guendariguite promesa ca para Jiobá ne naquiiñeʼ guni respetarnu ni ne guni cumplirnu ni. Para Dios la? biaʼca risaca ti voto ne ti juramentu. Ti juramentu nga ti promesa ni runi binni ra guiníʼ pa zuni xiixa o qué zuni ni (Génesis 14:22, 23; Hebreos 6:16, 17). Casi ná Biblia, ¿pabiáʼ naquiiñeʼ gusisácanu ca voto ni rúninu Dios yaʼ?

3 Ley stiʼ Moisés que ná pa guni ti binni ti voto Jiobá la? naquiiñeʼ guni cumplir ni. Laani ná ni: «Gúnibe guiráʼ ni maʼ bidii stiidxabe gúnibe» (Números 30:2). Despué bicaa rey Salomón ca diidxaʼ riʼ: «Cada gudii stiidxaluʼ Dios gúniluʼ xiixa la? biʼniʼ ni nagueendaca, purtiʼ guirutiʼ riuulaʼdxiʼ ni runi ca binni huati. Biʼniʼ ni gudii stiidxaluʼ gúniluʼ» (Eclesiastés 5:4). Ne Jesús bisiidiʼ cadi guendariguite nga gúninu ti voto Dios. Laabe guniʼbe: «Cadi guni jurarluʼ ne qué guni cumplirluʼ, sínuque nápaluʼ xi quíxeluʼ voto ni gúniluʼ Jiobá» (Mateo 5:33TNM).

4. a) ¿Xiñee cadi guendariguite nga guni binni ti voto Dios? b) ¿Xi zazíʼdinu de ejemplu stiʼ Jefté ne Ana?

4 Rihuinni dxíchica cadi naquiiñeʼ guicaanu ca promesa ni gúninu Jiobá casi guendariguite. Pa guni cumplirnu voto stinu zacané ni para gaca amistad napanenu Dios jma naguidxi, ne pa coʼ la? zunítinu amistad ca. Nayaguieʼ modo bisiene David ni. Laabe gunabadiidxabe: «¿Tu laa zanda quibaʼ lu dani stiʼ Jiobá; ne tu laa zanda guiasa lugar ra nayá stibe yaʼ?». Ne laaca laabe bicábibe riná Jiobá guicaa binni ni qué runi jurar pur ti cosa ni cadi dxandíʼ (Salmo 24:3, 4). ¿Xi promesa biʼniʼ Jefté ne Ana Dios yaʼ? ¿Ñee fácil guca para laacabe guni cumplírcabe promesa bíʼnicabe la?

BIʼNIʼ CUMPLÍRCABE PROMESA BÍʼNICABE DIOS

5. ¿Xi promesa biʼniʼ Jefté Dios ne xi bizaaca?

5 Biʼniʼ Jefté ti promesa Jiobá dxi chitindené ca ammonita, cani guca enemigu stiʼ xquidxi Dios (Jueces 10:7-9). Dxi gunabaʼ Jefté Jiobá gacané laa guni ganar ra zeʼ lu guerra, biʼniʼ promesa riʼ: «Pa gacaneluʼ naa guneʼ ganar ca ammonita, zudieeʼ lii primé binni ni guiree ndaaniʼ lidxeʼ para gueeda guidxaagalú naa ora guibiguetaʼ ra lidxeʼ despué de maʼ bineʼ ganar ca ammonita, binni ca zaca stiʼ Jiobá laabe». ¿Xi bizaaca yaʼ? Bicabi Dios oración stiʼ Jefté ne gucané laabe para guni ganarbe. Ora bibiguetaʼ Jefté ra lidxi, xiiñidxaapaʼ ni nabé nadxii nga bidxaagalú laa. Ngue runi laabe ngue chigaca «stiʼ Jiobá» (Jueces 11:30-34). ¿Ximodo nga zaca stiʼ Jiobá xiiñidxaapaʼ Jefté yaʼ?

6. a) ¿Xiñee cadi fácil guca para Jefté ne para xiiñidxaapaʼ guni cumplircaʼ voto biʼniʼ hombre riʼ Dios? b) ¿Xi rusiidiʼ Deuteronomio 23:21, 23 ne Salmo 15:4 laanu de ca voto ni runi binni?

6 Para guni cumplir xiiñidxaapaʼ Jefté promesa ni biʼniʼ bixhoze, napa xidé cheʼ ndaaniʼ tabernáculo que para guni xhiiñaʼ Jiobá de tiempu completu. ¿Ñee biʼniʼ Jefté promesa riʼ sin niníʼ ique la? Coʼ. Zándaca maca nánnabe xiiñidxaapabe nga primé binni ni zándaca guiree guidxaagalú laabe. Neca zaqué, cadi fácil guca para Jefté ne para xiiñidxaapaʼ guni cumplircaʼ promesa que. Laabe guniʼbe gulaa ladxidoʼbe ora bíʼyabe xiiñidxaapabe. Ne guyé xiiñidxaapabe yeguuna ti tiempu purtiʼ binnidxaapaʼ laa. ¿Xiñee bíʼnibe ni yaʼ? Purtiʼ maʼ qué ziuu dxi guichaganabe ne qué zápabe xiiñibe. Ne cumu maʼ qué gáparuʼ Jefté xiiñiʼ la? maʼ qué zadale familia stiʼ. Peru nanna Jefté ne xiiñidxaapaʼ nuu ti cosa jma risaca que ni runi sentircaʼ. Jefté guníʼ: «Maʼ bidieeʼ stiidxaʼ Jiobá, ne qué zanda diʼ cuesaʼyaʼ atrá». Óraque guníʼ xiiñidxaapabe: «Biʼniʼ ni maʼ guniʼluʼ gúniluʼ né naa» (Jueces 11:35-39). Jefté ne xiiñidxaapaʼ gúcacaʼ binni ni gudixhe ique cadi gusaana Dios. Ngue runi, qué ñuu ora niníʼ íquecabe qué zuni cumplírcabe promesa ni biʼniʼ Jefté Dios, neca nagana ni para laacabe. Deuteronomio 23:21, 23 ná: «Pa guʼnuʼ ti voto Jiobá Dios stiluʼ la? nagueendaca biʼniʼ cumplir ni. Purtiʼ zanabaʼ Jiobá, Dios stiluʼ ni lii. Ne pa qué guʼnuʼ ni la? zeeda gaca ni ti pecadu stiluʼ. Gupa ca diidxaʼ ni guiree ruaaluʼ, ne naquiiñeʼ gúniluʼ casi bidii stiidxaluʼ Jiobá Dios stiluʼ ora biʼnuʼ ti voto né laa casi ti ofrenda ni biale de lii gudiiluʼ laa ni biree de ruaaluʼ». Ne Salmo 15:4 ná: «Rucaanabe ca binni ni qué risaca, peru rusisácabe ca binni ni ridxibi Jiobá. Rúnibe ni maʼ guniʼbe, neca gacanabe».

7. a) ¿Xi promesa biʼniʼ Ana, ne xiñee? b) ¿Ximodo bicabi Jiobá Ana? c) ¿Ximodo zaca xquendanabani Samuel pur promesa biʼniʼ Ana yaʼ? (Biiyaʼ nota).

7 Ana laaca biʼniʼ ti promesa Jiobá ora gupa ti guendanagana nabé naroʼbaʼ. Nabé cayuubaʼ ladxidoʼbe purtiʼ qué ganda gaca xiiñibe ne pur laani naquiiñeʼ guni huantarbe burla ne gúnicabe menu laabe (1 Samuel 1:4-7, 10, 16). Gudxi Ana Jiobá ximodo cayuni sentir ne biʼniʼ promesa riʼ laabe: «Jiobá stiʼ ca ejércitu, pa guuyadxiluʼ yuubaʼ stiʼ esclava stiluʼ, ne guietenaláʼdxiluʼ de naa, ne cadi gusiaandaluʼ esclava stiluʼ, ne gudiiluʼ esclava stiluʼ ti xiiñiʼ, ti hombrehuiiniʼ, naa zudieeʼ laabe Jiobá biaʼ dxi guibánibe, ne qué zagá guicha íquebe» * (1 Samuel 1:11). Bicabi Jiobá oración stiʼ Ana ne lu sti iza que gúpabe ti baʼduhuiiniʼ ni gulee labe Samuel. Guizáʼ biecheʼ Ana, peru qué nusiaandabe promesa bíʼnibe Dios. Dxi gule xiiñibe guniʼbe: «Stiʼ Jiobá laabe naa gunabaʼ laabe laa» (1 Samuel 1:20).

8. a) ¿Bisiene xiñee qué ñaca fácil para Ana ñuni cumplir promesa stiʼ? b) ¿Xiñee rusietenalaʼdxiʼ Salmo 61 laanu ejemplu galán bisaana Ana?

8 Dxi napa Samuel chonna iza, biʼniʼ Ana ni bidii stiidxaʼ Jiobá. Yenebe Samuel ndaaniʼ tabernáculo ni nuu Siló ra nuu sumo sacerdote Elí. Óraque gudxi Ana Elí: «Pur hombrehuiiniʼ riʼ nga bineʼ orar, ne Jiobá bidii naa ni gunabaʼ laa. Yanna naa la? cudieeʼ laabe para Jiobá. Biaʼ dxi guibánibe cudieeʼ laabe Jiobá» (1 Samuel 1:24-28). Dede dxi que guleza Samuel ndaaniʼ tabernáculo que. Biblia ná «qué nusaana de niniisi [...] Samuel [...] ndaaniʼ lidxi Jiobá» (1 Samuel 2:21). Zándaca guca nagana para Ana guni cumplir promesa biʼniʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ né ni chigúnibe que maʼ qué zanda chúʼnebe xiiñibe ni nadxiibe juntu guiráʼ dxi ne maʼ qué zuuyabe laa guiniisi. Neca zaqué, qué ñuuyaʼ diʼ Ana promesa ni biʼniʼ Jiobá que casi guendariguite. Gunabe biʼniʼ sacrificarbe ni jma risaca para laabe ti ganda guni cumplirbe promesa bíʼnibe (1 Samuel 2:1, 2). Biblia ná: «Dios bicaadiaga, cucaaʼ ridxi lii gacaneluʼ naa. Bicaadiaga oración stinneʼ. Purtiʼ lii, Dios, maʼ binadiágaluʼ ca voto stinneʼ. Lii maʼ bidiiluʼ naa herencia ni ricaa cani ridxibi laluʼ. Qué ziuu dxi gusaanaʼ de guundaʼ para gusisacaʼ laluʼ, laga caguixeʼ ca voto stinneʼ guiráʼ dxi» (Salmo 61:1, 5, 8).

¿Ñee runi cumplirnu ca voto ni rúninu Jiobá la?

9. ¿Xi chidúʼyanu yanna?

9 Casi maʼ bidúʼyanu ca, cadi guendariguite diʼ nga gúninu ti voto o ti promesa Jiobá. Yanna, chidúʼyanu xi clase voto zanda gúninu tiempu riʼ ne xiñee naquiiñeʼ guninu guiráʼ ni nuu lu nanu para guni cumplirnu cani.

VOTO NI RÚNINU ORA RUDIʼNU LAANU DIOS

Voto ni rúninu ora rudiʼnu laanu Dios (Biiyaʼ párrafo 10).

10. Laanu ca xpinni Cristu, ¿gunáʼ nga voto jma risaca rúninu ne xi rudii stiidxanu?

10 Laanu, ca xpinni Cristu, voto ni jma risaca rúninu nga ora rudiʼnu xquendanabáninu Jiobá. Lu ti oración ni rúninu laasinu, rudii stiidxanu Dios zaquiiñenu xquendanabáninu para gúninu xhiiñaʼ biaʼ dxi guibáninu, neca gudxíʼlunu intiica si. Rudii stiidxanu laabe, maʼ qué zúninu ni riuuláʼdxisinu purtiʼ gástiruʼ sti cosa jma zasaca lu xquendanabáninu que laabe. Jesús guníʼ zeeda gaca ni casi ora nusiaandaʼ binni laca laa (Mateo 16:24). Dede dxi gudiʼnu laanu Jiobá maʼ «stiʼ Jiobá laanu» (Romanos 14:8). Laanu qué ricaanu ndiʼ casi guendariguite. Ne runi sentirnu casi biʼniʼ sentir hombre bicaa ti salmo, ora guníʼ: «¿Xi quixeniáʼ Jiobá pur guiráʼ ni galán biʼniʼ pur naa yaʼ? Zaguixeʼ ca voto stinneʼ Jiobá, zuneʼ ni nezalú guidubi xquídxibe» (Salmo 116:12, 14).

11. ¿Xi bizaaca dxi guyuʼnísanu?

11 ¿Ñee maʼ bidiʼnu xquendanabáninu Jiobá ne maʼ bisihuínninu ni ra guyuʼnísanu nezalú stale binni la? Pa maʼ bíninu ni, jneza decisión gucuaanu. ¿Ñee rietenaláʼdxinu discursu bidiicabe dxi guyuʼnísanu la? Hermanu ni bidii ni que gunabadiidxaʼ laanu pa maʼ bidiʼnu laanu Jiobá ne pa maʼ biénenu ora rudiʼnu laanu Jiobá ne ora riuʼnísanu rusihuínninu maʼ nácanu testigu stiʼ Jiobá. Ora bicábinu maʼ, guiráʼ ni nuu raqué gúnnacaʼ maʼ bidiʼnu xquendanabáninu Dios ne maʼ rúninu guiráʼ requisitu para chuʼnísanu ne para gácanu siervu stiʼ Jiobá. ¡Nanna pabiáʼ bisiéchenu Jiobá yaʼ!

12. a) ¿Xii nga cadi naquiiñeʼ gusaana de guinabadiidxanu? b) ¿Xi cualidad guluu Pedro gana laanu gápanu?

12 Ora riuʼnísanu, rudii stiidxanu Jiobá zaquiiñenu xquendanabáninu para gúninu ni nabe ne zúninu guiráʼ ni gándatiʼ pur guzúʼbanu stiidxabe. Ora chuʼnísanu, deruʼ nga cuzulunu. Nga runi, guiranu cadi naquiiñeʼ gusaana de guinabadiidxanu: «¿Ñee huayaca amistad ni napaniáʼ Jiobá jma naguidxi dede dxi guyuaanisaʼ la? ¿Ñee cayuneruáʼ ni nabe de guidubi ladxiduáʼ la?» (Colosenses 3:23). «¿Ñee runeʼ orar Jiobá gatigá la? ¿Ñee ruundaʼ Biblia guiráʼ dxi la? ¿Ñee riaaʼ guiráʼ reunión la? ¿Ñee runeʼ predicar biaʼ gándatiʼ la? O ¿maʼ huaxiéʼ riuaaʼ gana guneʼ xhiiñaʼ Jiobá la?» Gudixhená apóstol Pedro laanu para cadi gácanu inactivu ra cayúninu xhiiñaʼ Jiobá. Qué zazaacanu ndiʼ, pa gúninu stipa pur gápanu jma fe, pa guizíʼdinu jma, pa guni huantarnu ne pa gannaxhiinu Dios (biindaʼ 2 Pedro 1:5-8).

13. ¿Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ ti xpinni Cristu ni maʼ bidii xquendanabani Dios ne maʼ guyuunisa?

13 Pa maʼ bidii stiidxanu Jiobá zúninu ni ná, qué zanda diʼ cuísanu atrá. Binni ni ridxaga de guni xhiiñaʼ Jiobá ne de guibani casi naquiiñeʼ guibani ca xpinni Cristu qué zanda diʼ guiníʼ qué ñuu dxi nudii xquendanabani Dios ne qué risaca guendariuunisa stiʼ. * Pa guni binni ca ti cosa nabé malu naquiiñeʼ gánnabe zanabaʼ Jiobá cuenta laabe ne zaqueca cani zániru ndaaniʼ congregación (Romanos 14:12). Ti biaje guníʼ Jesús de caadxi xpinni Cristu ni bisaana de ñannaxhii Jiobá casi dxi bizulucaʼ. Laanu qué racaláʼdxinu gácanu casi laacabe. Ni racaláʼdxinu nga gabi Jesús laanu ca diidxaʼ casi ndiʼ: «Nanna xi irá runi tu, pabiáʼ nadxii tu naa, pabiáʼ runi cre tu, pabiáʼ runi tu xhiiñaʼ, ne pabiáʼ qué rixhacalaʼdxi tu. Jma runi tu xhiiña yanna que chiqué» (Apocalipsis 2:4, 19). Pa racaláʼdxinu gusiéchenu Jiobá la? naquiiñeʼ guni cumplirnu né voto bíninu dxi bidiʼnu laanu laabe né stale gana.

VOTO NI RUNI BINNI ORA RICHAGANÁʼ

Voto ni runi binni ora richaganáʼ (Biiyaʼ párrafo 14).

14. ¿Gunáʼ nga guiropa voto jma risaca zanda gúninu ne xiñee nabé risaca ni?

14 Guiropa voto jma risaca runi binni nga ni runi ora richaganáʼ. Risaca nga xquendaxheelaʼ binni, nga runi cadi guendariguite diʼ voto riʼ para Jiobá. Ora runi ca novio voto sticaʼ, rúnicaʼ ti promesa nezalú Jiobá ne nezalú guiráʼ ni nuuné laacaʼ. Stale de laacaʼ rudii stiidxacaʼ gannaxhiisaacaʼ, gapasaacaʼ laacaʼ ne guni respetársaacaʼ biaʼ dxi guibánicaʼ lu Guidxilayú riʼ, casi modo ná Dios guibani ca binni ni maʼ bichaganáʼ. Zándaca nuu de ca novio ca qué riniʼcaʼ ca diidxapeʼ bizéʼtenu riʼ ora cachaganacaʼ, peru guirácabe rúnicabe ti voto nezalú Dios. Ora runi ca novio voto sticaʼ óraca nga maʼ raca xheelacaʼ (Génesis 2:24; 1 Corintios 7:39). Jesús guníʼ: «Nga runi cadi indaa binni ni ma bichaaga Dios». Cadi naquiiñeʼ guiníʼ ique cani chichaganáʼ ca zanda gaca divorciarcaʼ pa qué cheni laacaʼ galán lu xquendaxheelacaʼ (Marcos 10:9).

15. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guʼyaʼ ca xpinni Cristu guendaxheelaʼ casi ruuyaʼ stale binni ni?

15 Dxandíʼ, cumu nin ti binni cadi perfectu laa la? laaca gastiʼ diʼ guendaxheelaʼ perfectu. Nga runi, Biblia ná «zaca ni nagana para cani ichaganáʼ», o zápacaʼ guendanagana (1 Corintios 7:28). Stale binni qué rusisaca guendaxheelaʼ yanna riʼ. Riníʼ íquecaʼ zanda gaca divorciarcaʼ ora gacaláʼdxicaʼ pa qué guiree ca cosa ca jneza. Peru laanu ca xpinni Cristu maʼ gadxé modo ridúʼyanu guendaxheelaʼ. Ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ nánnacaʼ bíʼnicaʼ ti voto nezalú Dios. Pa qué guni cumplírcabe voto bíʼnicabe la? zeeda gaca ni casi ora nusiguiicabe Dios ne laabe nanaláʼdxibe cani rusiguii (Levítico 19:12; Proverbios 6:16-19). Ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ guietenaláʼdxicaʼ ca diidxaʼ guníʼ apóstol Pablo: «Pa ma napu xheelu la? cadi guʼnu pur ixale lu de laabe» (1 Corintios 7:27). Guníʼ Pablo sicaríʼ purtiʼ nanna nanalaʼdxiʼ Jiobá ni runi binni ora riuuné tuuxa ni cadi xheelaʼ para si gaca divorciar (Malaquías 2:13-16).

16. ¿Xi riníʼ Biblia de ora raca divorciar binni ne ora rusabi xheelaʼ?

16 Jesús bisiidiʼ, ti razón si ni rudii Biblia para gaca divorciar chupa binni nga chuʼné tobi de laacabe tuuxa ni cadi xheelaʼ ne qué náʼ stobi ni qué nuchee ca guni perdonar laabe (Mateo 19:9; Hebreos 13:4). Yanna, ¿xi zanda guininu de ora rusabi xheelaʼ binni yaʼ? Laaca nayá modo rusiene Biblia de laani (biindaʼ 1 Corintios 7:10, 11). Qué rudii diʼ Biblia nin ti razón para gusabi xheelaʼ binni. Peru zándaca chuʼ xiixa ni gucaa ti xpinni Cristu guiníʼ ique ni zanda si guni nga guixeleʼ de xheelaʼ. Casi nuu tu laa zándaca maʼ bidii cuenta riuu xquendanabani ra naxoo o riuu riesgu gusaana de gaca xhamigu Jiobá pa qué guixeleʼ de ti binni ni runiná laa o ni naca apóstata. *

17. ¿Xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ para guindaa xquendaxheelacaʼ?

17 Yanna, ¿xi naquiiñeʼ guni ca ancianu pa guinabaʼ ti guendaxheelaʼ gacanécabe laacaʼ para chuʼcaʼ jma galán yaʼ? Zanda guinabadiidxaʼ ca ancianu guendaxheelaʼ riʼ pa maʼ biiyacaʼ videu ¿Cómo sabes si es amor? ne pa maʼ biʼniʼ estudiarcaʼ folletu Zanda guibani familia stiuʼ nayecheʼ. Lúcani zeeda principiu stiʼ Biblia ni zanda gacané cani maʼ bichaganáʼ para chuʼ xquendaxheelacaʼ naguidxi. Ti guendaxheelaʼ guníʼ: «Dede dxi bizuludu biʼniʼ estudiardu folletu riʼ, qué huayuu dxi guni sentirdu jma nayecheʼ que yanna». Dxi maʼ ziné ti hermana 22 iza de bichaganáʼ guníʼ ique maʼ biaʼ qué guilaa si xquendaxheelaʼ. Peru biiyasibe videu ¿Cómo sabes si es amor? guniʼbe: «Guirópadu maʼ guyuʼnísadu, peru maʼ huaxiéʼ runi sentirdu cariñu. Biáʼsipeʼ videu que caquiiñedu. Yanna jma maʼ galán nuudu». Nga runi, pa guni ca guendaxheelaʼ ni ná ca principiu gudixhe Jiobá para laacaʼ la? zaca xquendaxheelacaʼ jma naguidxi ne guirópacaʼ ziuucaʼ jma nayecheʼ.

VOTO RUNI CANI RIUU LU SERVICIU ESPECIAL DE TIEMPU COMPLETU

18, 19. a) ¿Xi huayuni stale xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ? b) ¿Ximodo runi cumplir ca hermanu ni nuu lu serviciu especial de tiempu completu voto sticaʼ?

18 Maʼ bizéʼtenu de voto ni biʼniʼ Jefté ne Ana. Pur ca voto riʼ, gunda biʼniʼ xiiñidxaapaʼ Jefté ne xiiñiʼ Ana xhiiñaʼ Jiobá de ti modo especial biaʼ dxi bibánicaʼ. Yanna riʼ, stale xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ huaguucaʼ gana laacabe para gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá de tiempu completu ne guiénecabe laani nga ni jma risaca lu xquendanabánicabe. Guiranu zanda uguʼnu gana ca joven riʼ para cadi gusaana de gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios (Jueces 11:40; Salmo 110:3).

Voto runi cani riuu lu serviciu especial de tiempu completu (Biiyaʼ párrafo 19).

19 Yanna riʼ, nuu biaʼ 67,000 hermanu lade cani naca de Orden Mundial de Siervos Especiales de Tiempo Completo stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá. Nuu de laacabe runi dxiiñaʼ Betel, lu obra de construcción o casi superintendente de circuito. Xcaadxi nácacaʼ instructor stiʼ ca scuela teocrática ni nuu lu ca territorio ra runi tender ca sucursal, precursor especial, misioneru, siervos de Salones de Asambleas o siervos de instalaciones para Escuelas Bíblicas. Guirácabe rúnicabe ti voto de obediencia y pobreza. Ora rúnicabe voto riʼ, rudii stiidxacabe zúnicabe stipa biaʼ gándatiʼ para guni cumplírcabe intiica asignación guicaacabe ra cayúnicabe xhiiñaʼ Jiobá. Laaca rudii stiidxacabe zabánicabe né huaxiéʼ cosa, ne qué zúnicabe dxiiñaʼ sti ladu para guiáxacabe, zanda gúnicabe ni pa nápacabe permisu para laani. Cadi especial diʼ ca hermanu riʼ, peru serviciu ni rúnicabe ca especial ni. Humilde laacabe ne maʼ gudixhe íquecabe guni cumplírcabe né voto stícabe biaʼ dxi chúʼcabe lu serviciu especial de tiempu completu.

20. ¿Ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca voto ni rúninu Dios ne xiñee?

20 Lu tema riʼ maʼ guninu de chonna voto ni zanda gúninu Dios. Zándaca nuu de laacani maʼ bíninu. Guietenaláʼdxinu, cadi guendariguite nga ca voto gúninu ne naquiiñeʼ gúninu guiráʼ ni gándatiʼ pur guni cumplirnu cani (Proverbios 20:25). Pa qué guni cumplirnu ca voto ni gúninu Jiobá zápanu guendanagana naroʼbaʼ (Eclesiastés 5:6). Jma galán guininu casi guníʼ salmista ni gudxi Jiobá: «Qué ziuu dxi gusaanaʼ de guundaʼ para gusisacaʼ laluʼ, laga caguixeʼ ca voto stinneʼ guiráʼ dxi» (Salmo 61:8).

^ párrafo 7 Bidii stiidxaʼ Ana Jiobá, pa gapa ti xiiñiʼ zaca baʼduhuiiniʼ que nazareu biaʼ dxi guibani. Nga caníʼ zaquiiñeʼ xiiñibe xquendanabani para guni xhiiñaʼ Jiobá de ti modo especial (Números 6:2, 5, 8).

^ párrafo 13 Nabé stale cosa nga ruundané ca ancianu ti binni ante gúʼyacaʼ pa maʼ rúnibe guiráʼ requisitu ni naquiiñeʼ guni tuuxa para chúʼnisa, nga runi huaxiéʼ si biaje zanda guiníʼ tuuxa qué risaca guendariuunisa stiʼ.

^ párrafo 16 Biiyaʼ apéndice ni láʼ «Xi riníʼ Biblia de divorcio ne ora gusabixheelaʼ binni» ni zeeda lu libru Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu.