Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee ridúʼyanu ni jneza casi ruuyaʼ Jiobá ni la?

¿Ñee ridúʼyanu ni jneza casi ruuyaʼ Jiobá ni la?

«Naa zanieeʼ lá Jiobá. [...] Dios ni runi ni riníʼ, ne qué runi ni malu; Dios ni runi ni jneza ne qué ruchee» (DEUTERONOMIO 32:3, 4).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 15 NE 2

1, 2. a) ¿Xi cosa cadi jneza bíʼnicabe Nabot ne ca xiiñiʼ? b) ¿Xi chupa cualidad zusiénenu lu tema riʼ?

CHUPA hombre nabé malu cugaanicaʼ donda ique ti hombre, nacaʼ bíʼnibe ti cosa nabé malu. Neca cadi dxandíʼ, peru cani cayuni juzgar laabe nacaʼ nápabe donda ne gudíxhecaʼ gátibe. Guiníʼ íquenu ximodo biʼniʼ sentir ca binni ni riuulaʼdxiʼ gaca ni jneza ora bíʼyacaʼ cayuuticabe hombre ni qué gapa donda riʼ ne ca xiiñiʼ de pedrada. Dxandíʼ bizaaca ni cuzéʼtenu riʼ. Nabot, ti xpinni Jiobá ni bizuubaʼ diidxaʼ bizaaca ni, laabe bibánibe dxi cayuni mandar rey Acab guidxi Israel (1 Reyes 21:11-13; 2 Reyes 9:26).

2 Lu tema riʼ zadúʼndanu de ni bizaaca Nabot. Ne laaca zadúʼndanu pabiáʼ feu modo bichee ti ancianu, ni bizuubaʼ diidxaʼ, ni guyuu ndaaniʼ tobi de ca primé congregación stiʼ ca xpinni Cristu de dxiqué. Né guiropaʼ ejemplu riʼ zazíʼdinu naquiiñeʼ gácanu humilde ne guni perdonarnu pa racaláʼdxinu guidúʼyanu ni jneza casi ruuyaʼ Jiobá ni.

TI EJEMPLU RA QUÉ ÑACA NI JNEZA

3, 4. ¿Ximodo guca Nabot, ne xiñee qué niná nutoo layú uva stiʼ lu rey Acab?

3 Bizuubaʼ Nabot stiidxaʼ Jiobá dxi yenanda stale israelita ejemplu ni cadi galán stiʼ rey Acab ne stiʼ xheelabe, Jezabel, reina qué iquiiñeʼ. Laacaʼ biʼniʼ adorarcaʼ dios falsu Baal ne qué ninacaʼ ñuni respetarcaʼ nin Jiobá nin ca ley stibe. Peru Nabot jma bisisaca amistad ni gupané Jiobá que xquendanabani.

4 Biblia ná: «Ngue runi gudxi Acab Nabot sicaríʼ: “Dané naa layú uva stiuʼ, para gudxiibaʼ verdura luni, purtiʼ gaxha nuuni de ra lidxeʼ. Ne zudieeʼ lii sti layú jma galán lugar de laani. O pa naluʼ la? zaguixeʼ lii biaʼ saca ni”. Peru Nabot gudxi Acab: “Qué zanda diʼ gudieeʼ lii herencia ni bisaanané ca bixhozegolaʼ naa, purtiʼ guníʼ Jiobá qué zanda gaca nga”» (1 Reyes 21:2, 3). Nuu Acab guicaa ti layú uva stiʼ Nabot. Ngue runi gúdxibe Nabot rápabe gana sibe ni o pacaa gudiibe laa sti layú uva jma galán que laani. Peru Nabot gudxi laabe coʼ. Né stale respetu gúdxibe Acab: «Qué zanda diʼ gudieeʼ lii herencia ni bisaanané ca bixhozegolaʼ naa, purtiʼ guníʼ Jiobá qué zanda gaca nga». ¿Xiñee qué niná Nabot ñuni ni cayabi Acab laa yaʼ? Purtiʼ lu ley bidii Jiobá ca israelita ná qué zanda diʼ gutoocabe ca layú ni biaananécabe de herencia stiʼ familia stícabe (Levítico 25:23; Números 36:7). Racá ridúʼyanu bizuubaʼ Nabot stiidxaʼ Jiobá.

5. ¿Xi biʼniʼ Jezabel para gucuaa layú uva stiʼ Nabot?

5 Dxi qué niná Nabot nutoo layú uva stiʼ, biʼniʼ rey Acab ne xheelaʼ caadxi guendaquéiquiiñeʼ para gucuaacaʼ ni. Gunabaʼ reina Jezabel chupa hombre ugaanicaʼ donda ique Nabot de xiixa cosa ni qué ñuni. Ne pur ngue biiticabe laabe ne ca xiiñibe. ¿Xi biʼniʼ Jiobá ora biʼyaʼ qué ñaca ni jneza yaʼ?

RUNI DIOS NI JNEZA

6, 7. a) ¿Ximodo bisihuinni Jiobá riuulaʼdxiʼ guni ni jneza? b) ¿Xiñee gutadxí ladxidóʼ familia stiʼ Nabot ne ca xhamigu?

6 Nagueendaca biseendaʼ Jiobá profeta Elías para chiguiniʼné Acab. Elías gudxi Acab ruuti binni ne gubaanaʼ laa ne gúdxibe laa xi cá ique Dios guni né laa. ¿Xi chiguizaacabe yaʼ? Zati Acab ne xheelaʼ ne ca xiiñiʼ, cásica gutiʼ Nabot ne ca xiiñiʼ (1 Reyes 21:17-25).

7 Nabé bininá ca cosa feu biʼniʼ Acab que familia stiʼ Nabot ne ca xhamigu. Nannadxíchinu gutadxí ladxidóʼcabe ora gúnnacabe biiyaʼ Jiobá ca cosa cadi jneza que ne nagueendaca biʼniʼ xiixa para gaca chaahuiʼ cani. Ni bizaaca despué que zándaca bicaa ni familia stiʼ Nabot ne ca xhamigu gusihuínnicaʼ pa nácacaʼ humilde ne pa nápacaʼ confianza Jiobá.

8. ¿Xi biʼniʼ Acab ora gunna xiná Jiobá ne xi bizaaca pur laani?

8 Ora binadiaga Acab ni gudixhe ique Jiobá guni laa, «gucheza xhaba ne gucu sacu ne qué nusaana de ñuni ayunar ne guʼtaʼ interu nacu sacu que ne guzáʼ guunduʼ». Casi maʼ bidúʼyanu ca, guca Acab humilde. ¿Xi bizaaca pur ngue yaʼ? Gudxi Jiobá Elías: «Pur qué nudxiibabe laca laabe nezaluáʼ qué zeedaniáʼ guendananá biaʼ dxi nabánibe. Zedaniáʼ guendananá ra lídxibe ca dxi nabani xiiñibe» (1 Reyes 21:27-29; 2 Reyes 10:10, 11, 17). Cumu Jiobá nga «ruuyaʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno» ne ruuyaʼ ximódopeʼ nácanu la? ngue runi biá Acab (Proverbios 17:3).

RAPA HUMILDAD STIʼ BINNI LAA

9. ¿Xiñee zándaca gucané humildad ni gupa familia stiʼ Nabot ne ca xhamigu laacaʼ?

9 ¿Ximodo biʼniʼ sentir familia stiʼ Nabot ne ca xhamigu ora gúnnacaʼ qué zaca castigar familia stiʼ Acab laga nabániruʼ Acab? Ora gúnnacabe ngue, bicaa ni laacabe gusihuínnicabe pabiáʼ fe nápacabe Dios. Pa zacá guca ni la? zándaca humildad stícabe gucané laacabe para cadi nirá fe stícabe. Zándaca laaca laani gucané ni laacabe cadi gusaana de gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá ne gápacabe confianza qué ziuu dxi gúnibe ni cadi jneza. Biblia ná: «Purtiʼ naa zanieeʼ lá Jiobá. ¡Laguiníʼ pabiáʼ nandxóʼ Dios stinu! Laabe nga Guié, ca dxiiñaʼ stibe biaʼsi cani, purtiʼ guiráʼ neza stibe jneza cani. Dios ni runi ni riníʼ, ne qué runi ni malu; Dios ni runi ni jneza ne qué ruchee» (Deuteronomio 32:3, 4). Lu ca dxi ni zeeda ca zacaa familia stiʼ Nabot ti ndaayaʼ nabé sicarú, zuuyacaʼ familia sticaʼ ni nabé gunnaxhiicaʼ ora guiásacaʼ de lade gueʼtuʼ. Zacá nga zaca ni jneza para Nabot ne ca xiiñiʼ (Job 14:14, 15; Juan 5:28, 29). Ti binni ni naca humilde nanna «zuni juzgar Dios ni dxandíʼ guiráʼ ni runi binni dede né cani guca ra nagaʼchiʼ, pa jneza ni o pa cadi jneza ni» (Eclesiastés 12:14). Nanna Jiobá dede ca cosa ni qué gánnanu. Nga runi, zapa humildad stinu laanu ne zacané ni para cadi guiráʼ fe ni nápanu Jiobá.

10, 11. a) ¿Pora nga jma nagana zaca para laanu guidúʼyanu ca cosa ca jneza? b) ¿Ximodo zapa humildad stinu laanu?

10 Yanna, ¿xi zúninu pa guidúʼyanu guicaa ca ancianu ti decisión ni cadi cayénenu o ni ruluíʼ cadi jneza yaʼ? Guidúʼyanu caadxi ejemplu. ¿Xi ñúninu pa ñaaxhanu ti privilegiu o ñaaxha tuuxa ni nabé nadxiinu ni yaʼ? Ne ¿pa ñuni expulsárcabe xheelanu, ti xiiñinu o tuuxa ni nabé xhamígunu ne rábinu cadi jneza decisión gucuaa ca ancianu yaʼ? ¿Xi ñúninu pa rábinu bichee ca ancianu purtiʼ biacaʼ tuuxa ni bichee yaʼ? Cani bizéʼtenu riʼ zándaca zucaa cani laanu gusihuínninu pabiáʼ fe nápanu Jiobá ne cani riguíxhebe gaca ndaaniʼ xquídxibe yanna riʼ. Pa guidxaagalunu tobi de laacani, ¿ximodo zanda gapa humildad stinu laanu yaʼ? Guidúʼyanu chupa modo.

¿Xi zúninu pa guzeeteʼ ca ancianu gucuaacaʼ ti decisión ne cadi cayuuláʼdxinu ni yaʼ? (Biiyaʼ párrafo 10 ne 11).

11 Primé, pa humilde laanu ziénenu qué ganna chaahuinu guiráʼ ni bizaaca. Dede né ora rábinu nanna chaahuinu xi bizaaca, cadi guiaandaʼ laanu Jiobá si nga nanna xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ti binni (1 Samuel 16:7). Pa guietenaláʼdxinu nga la? zácanu humilde ra guiénenu nuu xiixa ni qué zanda gúninu ne naquiiñeʼ guchaʼnu modo riníʼ íquenu. Guiropa, pa maʼ bidúʼyanu bíʼnicabe xiixa ni cadi jneza tuuxa o bíʼnicabe ni laanu, humildad stinu zacané laanu guzúʼbanu diidxaʼ ne gápanu paciencia ra cuézanu guni chaahuiʼ Jiobá ni cayaca ca. Biblia ná: «Galán zieni cani ridxibi Dios ni dxandíʼ». Peru laaca ruzeeteʼ ni «cadi galán diʼ zieni ca binni malu, ne qué zabánicaʼ jma xadxí» (Eclesiastés 8:12, 13). Nga runi, ni jma galán guni ca binni ni gúnicabe laa xiixa ni cadi jneza nga cadi gusaana de gácacaʼ humilde (biindaʼ 1 Pedro 5:5).

DXI BIHUINNI HIPOCRESÍA NDAANIʼ CONGREGACIÓN

12. ¿Xi relatu chidúʼndanu yanna ne xiñee?

12 Lu primé siglu que bidxaagalú ca xpinni Cristu de Antioquía de Siria ti guendanagana ni bicaa laacaʼ gusihuínnicaʼ pa humilde laacaʼ ne pa zanacaʼ guni perdonarcaʼ. Ra guidúʼndanu relatu riʼ zacané ni laanu gudiʼnu cuenta xipeʼ runi sentirnu ora guni perdonárcabe tuuxa. Ne laaca zacané ni laanu guiénenu xiñee randa riquiiñeʼ Jiobá binni imperfectu para guni ni ná sin gucheené ca ley stiʼ.

13, 14. a) ¿Xi dxiiñaʼ nabé especial gucuaa Pedro? b) ¿Ximodo bisihuinni Pedro nadxibalú?

13 Apóstol Pedro guca ti ancianu ni nabé binibiáʼ ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu. Gúcabe tobi de cani jma guca xhamigu Jesús ne gúpabe privilegiu risaca (Mateo 16:19). Casi lu iza 36 que gucuaabe ti dxiiñaʼ, chiguni predicarbe Cornelio ne guiráʼ binni nabeza ra lidxi. ¿Xiñee especial dxiiñaʼ bíʼnibe riʼ yaʼ? Purtiʼ cadi judíu diʼ Cornelio. Gentil laa ne caʼruʼ gaca circuncidar. Dxi gucuaa Cornelio ne guiráʼ binni ni nuu ndaaniʼ lidxi espíritu santu, biene Pedro zanda chuʼnísacabe ne gácacabe xpinni Cristu. Laabe guniʼbe: «Xi cucueeza para chuʼ nisa ca binni riʼ, purti ma ucuaa ca Espíritu Santu casi ucuaa nu» (Hechos 10:47).

14 Lu iza 49, bidagulisaa ca apóstol ne ca ancianu de Jerusalén para gúʼyacaʼ pa zaca circuncidar ca xpinni Cristu ni naca gentil. Né Pedro guyuu lu reunión que. Gúcabe nadxibalú para bisietenaláʼdxibe ca hermanu que laapebe bíʼyabe gucuaa ca binni gentil espíritu santu neca caʼruʼ gaca circuncidarcaʼ. Ni biʼyaʼ Pedro que gucané ni grupu ni zaniruʼ que guicaacaʼ ti decisión (Hechos 15:6-11, 13, 14, 28, 29). Nanna dxíchinu, bidii ca judíu ne ca gentil ni naca xpinni Cristu xquíxepeʼ Pedro pur guca nadxibalú ora guníʼ xi biʼyaʼ. Ca primé xpinni Cristu riʼ cadi nagana guca para laacaʼ gápacaʼ confianza hermanu riʼ purtiʼ ruzuubabe diidxaʼ ne nabánibe casi ná stiidxaʼ Dios (Hebreos 13:7TNM).

15. ¿Xi cosa cadi jneza biʼniʼ Pedro dxi guyuu Antioquía de Siria? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

15 Qué nindaa de guca reunión que Jerusalén, yeganna Pedro guidxi Antioquía de Siria. Ca dxi nuube raqué, guleebe tiempu para chuʼbe ra nuu ca hermanu ni naca gentil. Guiníʼ íquenu pabiáʼ biziidiʼ ca hermanu que de cani nanna Pedro ne guiráʼ ni maʼ gudiʼdiʼ. Peru ni málasi maʼ qué niná Pedro ñoné laacabe. ¡Nanna pabiáʼ bidxagayaacabe ne biuubaʼ ladxidóʼcabe né ni biʼniʼ Pedro riʼ yaʼ! Ne jmaruʼ si purtiʼ ora biʼyaʼ xcaadxi xpinni Cristu ni naca judíu cayúnibe zaqué laaca bíʼnicaʼ ni. Dede né Bernabé biʼniʼ ni cayúnibe que. ¿Xi bicaa ancianu ni nabani casi ná stiidxaʼ Dios riʼ guni cosa ni cadi jneza ne pur laani ñándaca maʼ qué ñuu congregación que tobi si yaʼ? Yanna laanu, ¿ximodo zanda gacané relatu riʼ laanu ora guni tuuxa ancianu xiixa o guiníʼ xiixa ni guniná laanu yaʼ?

16. a) ¿Ximodo guluu jnézacabe Pedro? b) ¿Xi zándaca guinabadiidxanu?

16 (Biindaʼ Gálatas 2:11-14). Bidxibi Pedro purtiʼ qué ganna xi guiníʼ íquecabe de laa (Proverbios 29:25). Laabe nánnabe xi riníʼ ique Jiobá de ca binni ni naca gentil. Neca zaqué, bidxibi Pedro niníʼ ique ca xpinni Cristu de Jerusalén, ni yeganna lugar que, mal de laa. Bidxibi Pedro niníʼ íquecabe mal de laa purtiʼ ridxaaga ca xpinni Cristu ni naca gentil. Gudxi apóstol Pablo Pedro cayuni laa hipócrita. ¿Xiñee gúdxibe laa zaqué yaʼ? Purtiʼ binadiaga Pablo laabe dxi biʼniʼ defenderbe ca gentil lu reunión ni guca Jerusalén lu iza 49 (Hechos 15:12; Gálatas 2:13). ¿Xi zuni sentir ca xpinni Cristu ni naca gentil ni bininá Pedro que yaʼ? ¿Ñee zudiicabe lugar gusaba ndiʼ laacabe la? ¿Ñee ziaaxha Pedro ca privilegiu stiʼ pur bichee la?

GÁCANU BINNI NI RUNI PERDONAR

17. ¿Xi guleendú Pedro pur runi perdonar Jiobá stonda binni?

17 Guca Pedro humilde ne guná guluu jneza Pablo laa. Qué ruzeeteʼ diʼ Biblia pa biaaxhabe xiixa privilegiu. Ne despué biquiiñeʼ Jiobá laabe para gucaabe chupa carta ni zeeda lu Biblia. Lu guiropa carta bicaa Pedro guníʼ «hermanu Pablu ni nadxii nu» (2 Pedro 3:15). Nannadxíchinu bininá modo bichee Pedro que ca xpinni Cristu ni naca gentil. Peru biquiiñeruʼ Jesús, Xaíque stiʼ congregación, Pedro (Efesios 1:22). Ra biʼniʼ perdonar ca hermanu que Pedro, gunda bisihuínnicaʼ zinándacaʼ ejemplu stiʼ Jesús ne Jiobá. Nápanu confianza nin tobi de laacabe qué nudii lugar ñaba pur xiixa ni cadi jneza biʼniʼ ti binni imperfectu.

18. ¿Pora nga zanda gusihuínninu ridúʼyanu ni jneza casi ruuyaʼ Jiobá ni?

18 Qué ñuu ancianu perfectu ndaaniʼ ca congregación ni guyuu lu primé siglu que. Ne laaca gastiʼ ancianu perfectu ndaaniʼ ca congregación ni nuu yanna. Biblia ná guiranu rucheʼnu stale biaje (Santiago 3:2). Ne guiranu nánnanu dxandíʼ ni. Peru, ¿xi zúninu pa guchee ti hermanu ne laapenu guniná ni bíʼnibe ca yaʼ? ¿Ñee zadúʼyanu ni jneza casi ruuyaʼ Jiobá ni la? Casi ora guiníʼ ti ancianu xiixa ni gusihuinni cá náʼ tuuxa, ¿xi zúninu yaʼ? O pa guiníʼ ti ancianu xiixa sin guiníʼ ique ne guniná ni laanu, ¿ñee zudiʼnu lugar gusaba ni laanu la? ¿Ñee nagueendaca zaníʼ íquenu cadi naquiiñeʼ ñácabe ancianu la? o zápanu confianza Jesús nga Xaíque stiʼ congregación ne zápanu paciencia. ¿Ñee zuyadxinu ra cuchee si hermanu que la? O zaníʼ íquenu guiráʼ iza huayúnibe xhiiñaʼ Jiobá sin gusaanabe de guzuubabe stiidxaʼ. ¿Ñee ziéchenu ora guidúʼyanu nácaruʼ hermanu ni bicheené laanu que ancianu o dede guicaa jma privilegiu la? Pa nácanu binni ni runi perdonar, zusihuínninu ridúʼyanu ni jneza casi ruuyaʼ Jiobá ni (biindaʼ Mateo 6:14, 15).

19. ¿Xi naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu?

19 Cumu riuuláʼdxinu gúninu ni jneza la? maʼ racaláʼdxinu guedandá dxi cuee Jiobá guiráʼ cosa ni cadi jneza rúnicabe laanu pur donda stiʼ Binidxabaʼ ne guidxilayú malu stiʼ (Isaías 65:17). Nga runi, ora gúnicabe laanu xiixa ni cadi jneza, naquiiñeʼ gusihuínninu humilde laanu purtiʼ zándaca nuu xiixa ni qué gánnanu ne guni perdonarnu de guidubi ladxidoʼno cani guni laanu xiixa ni cadi jneza. Pa gúninu nga, zusihuínninu ridúʼyanu ni jneza casi ruuyaʼ Jiobá ni.