Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Nadxiiluʼ naa jma que guiráʼ ndiʼ la?

¿Nadxiiluʼ naa jma que guiráʼ ndiʼ la?

«Simón, xiiñi Jonás, nadxiiu naa jma que irá xixé [ndiʼ] la?» (JUAN 21:15).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 32 NE 45

1, 2. ¿Xi biziidiʼ Pedro biʼniʼ si guuzeʼ guidubi gueelaʼ?

GUIDUBI gueelaʼ que biʼniʼ gadxe de ca discípulo stiʼ Jesús guuzeʼ ndaaniʼ nisadóʼ stiʼ Galilea, peru nin ti benda caʼruʼ guinaazecabe. Ora birá gueelaʼ, nuu ti binni guriá nisa que cayuuyadxí laacabe. Jesús ngue maʼ biasa de lade gueʼtuʼ. Para rábibe laacaʼ: «“Lausaba starraya tu ladu derechu, zanaaze tu”. Oraque bisaba caʼ, ne ma qué ñanda nibee ca ni, purti dxá tipa ni de benda» (Juan 21:1-6).

2 Bidii Jesús pan ne benda ca discípulo stiʼ para guenecaʼ. Despué biiyadxibe Simón Pedro ne rábibe laa: «Simón, xiiñi Jonás, nadxiiu naa jma que irá xixé [ndiʼ] la?». Nanna Jesús nadxii Pedro xhiiñaʼ, guuzeʼ benda que. Nga runi zándaca canabadiidxaʼ Jesús Pedro pa nadxii laabe jma que negocio benda stiʼ. Bicabi Pedro Jesús sicaríʼ: «Señor, lii nannu nadxiee lii» (Juan 21:15). Biziidiʼ Pedro ti cosa nabé risaca: naquiiñeʼ gannaxhiibe Cristu jma que intiica si cosa. Dede dxi que, bisihuinni Pedro nadxii Cristu ra qué nusaana de ñuni xhiiñabe lu predicación. Zaqué nga beedagácabe tobi de cani gucané ca congregación stiʼ ca xpinni Cristu.

3. Laanu ca xpinni Cristu, ¿xiñee naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu?

3 ¿Xi rizíʼdinu de ca diidxaʼ ni gudxi Jesús apóstol Pedro? Naquiiñeʼ gápanu laanu ne cadi gudiʼnu lugar guirá guendarannaxhii ni nápanu Cristu. Nanna Jesús nabé zuni estresar guidxilayú riʼ laanu ne ziuu stale ni zaguu xizaa laanu ne zápanu stale guendanagana. Lu historia ni guniʼbe stiʼ hombre ni yegusaba biní que, guníʼ Jesús ziuu caadxi binni ni zaná gucaadiaga «stiidxaʼ Reinu» né stale gana. Peru laaca guniʼbe ra tiidiʼ tiempu ziuu binni jma zacá ique «irá ni nuu ndaani guidxilayú» ne zudiicaʼ lugar «quite bidxichi ique ca» ne zacá nga casi ñaca zuuti cani stiidxaʼ Dios ne maʼ qué ziuuláʼdxicaʼ guiziidicaʼ (Mateo 13:19-22; Marcos 4:19). Pa qué gápanu laanu, guiráʼ ni rucaa binni chuʼ xizaa zanda gucueeza cani laanu de gúninu xhiiñaʼ Jiobá. Ngue runi, gudixhená Jesús ca discípulo stiʼ: «Laguuya gá laatu cadi ma canazá tu canaxudxi tu ne nisi icá ique tu ni ricá ique binni ni qué runibiáʼ Dios. Pacaa zaguidxi ladxidóʼ to» (Lucas 21:34).

4. ¿Xi zacané laanu guidúʼyanu pa naguidxi nuu guendarannaxhii ni nápanu Cristu? (Biiyaʼ ca foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ)

4 Cásica Pedro, laanu laaca naquiiñeʼ gusihuínninu nadxiinu Cristu ra gúninu dxiiñaʼ de predicación primé lu xquendanabáninu. ¿Ximodo zanda chuʼnu seguru cayúninu zacá yaʼ? Zanda guinabadiidxanu laca laanu: «¿Xii nga ni jma risaca para naa? ¿Xi runi naa nayecheʼ? ¿Guneʼ ni ná Jiobá la? O ¿Guneʼ xcaadxi cosa?». Para guicábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ, guidúʼyanu chonna cosa ni rúninu lu xquendanabáninu ni zanda gusirá guendarannaxhii ni nápanu Cristu. Guionnaʼ cosa riʼ nga dxiiñaʼ, entretenimientu ne ca cosa material.

GÚNINU DXIIÑAʼ BIAʼ CAQUIIÑEʼ

5. ¿Xi dxiiñaʼ nuu lu náʼ ca xaíque stiʼ ca familia?

5 Qué ñuni diʼ Pedro guuzeʼ purtiʼ si riuulaʼdxiʼ guni ni. Rúnibe ni para ganda gudiibe ni iquiiñeʼ familia stibe. Tiempu riʼ, laaca napa ca xaíque stiʼ ca familia dxiiñaʼ riʼ lu nacaʼ: gudiicaʼ ni iquiiñeʼ familia sticaʼ (1 Timoteo 5:8). Para ganda guni cumplírcabe dxiiñaʼ riʼ, naquiiñeʼ gúnicabe dxiiñaʼ nadipaʼ. Peru lu ca últimu dxi riʼ nabé rapa binni ansiedad pur dxiiñaʼ.

6. ¿Xiñee zándaca guni estresar dxiiñaʼ laanu?

6 Tiempu riʼ, jma stale binni canayubi dxiiñaʼ que lugar ra gúnicaʼ dxiiñaʼ. Nga runi, dede ridíndecabe para guicaacabe ti dxiiñaʼ. Stale binni raca obligar guni dxiiñaʼ jma hora, neca huaxiéʼ guiáxacaʼ. Ca dxipeʼ riʼ nga jma cahuinni racalaʼdxiʼ ca empresa ca gúnicaʼ jma dxiiñaʼ né jma huaxiéʼ binni. Nga runi gatigá raca estresar cani runi dxiiñaʼ ca, ridxágacaʼ ne dede raca huaracaʼ. Stale tu laa ridxibi guniti xhiiñaʼ pa qué guni guiráʼ ni canabaʼ jefe stiʼ laa.

7, 8. a) ¿Tu laa jma nadxiinu de lade guiráʼ? b) ¿Xi ti cosa nabé risaca biziidiʼ ti hermanu de Tailandia pur dxiiñaʼ stiʼ?

7 Laanu ca xpinni Cristu, jma nadxiinu Jiobá que tutiica binni, dede né jefe stinu (Lucas 10:27). Rúninu dxiiñaʼ para gápanu ni iquiiñenu ne para ganda gúninu xhiiñaʼ Jiobá. Peru pa qué gápanu cuidadu, zanda gucaa dxiiñaʼ stinu laanu gusaananu de gúninu xhiiñaʼ Dios. Guidúʼyanu xi rusiidiʼ ni bizaaca ti hermanu de Tailandia laanu. Laabe nabe: «Bineʼ chaahueʼ computadora, ti dxiiñaʼ nabé galán, peru nabé stale hora riquiiñeʼ para guneʼ ni. Ngue runi qué lica ñapaʼ tiempu para ca cosa espiritual. Últimu bidieeʼ cuenta pa racalaʼdxeʼ quixheʼ Reinu ca primé lugar la? caquiiñeʼ guchaaʼ de dxiiñaʼ». ¿Xi biʼniʼ hermanu riʼ yaʼ?

8 Laabe cusiénebe: «Despué de guníʼ iqueʼ biaʼ ti iza, gudixheʼ iqueʼ gutuaaʼ nieve lu calle. Nabé nagana guca ni para naa dxi bizuluáʼ, purtiʼ qué runeʼ ganar biaʼ caquiiñeʼ, ne ngue gulee ni gana naa. Ora ruuyaʼ cani bineniáʼ dxiiñaʼ, ruxídxicaʼ naa ne rinabadiidxacaʼ naa xiñee rabeʼ jma galán gutuaaʼ nieve que guneʼ chaahueʼ computadora ti lugar ra nuu aire acondicionadu. Gunabaʼ Jiobá gacané naa guneʼ huantar ne ugaandaʼ meta stinneʼ de gapaʼ tiempu para ca cosa espiritual. Qué nindaa guca chaahuiʼ ca cosa que. Chaahuiʼ chaahuiʼ bidieeʼ cuenta xidé nieve jma riuulaʼdxiʼ ca cliente stinneʼ ne jma maʼ nanixe ribeeʼ cani. Qué nindaa, maʼ rirá guiráʼ nieve ni runeʼ que ridoo. Dxandipeʼ, jma bineʼ ganar que dxi bineʼ chaahueʼ computadora. Jma nayecheʼ nuaaʼ yanna purtiʼ maʼ qué riuaapiaʼ xizaa casi dxiqué ne maʼ qué runeʼ sentir caquiiñepeʼ guneʼ ni. Ne ni jma risaca, runeʼ sentir jma gaxha nuaaʼ de Jiobá». Biblia ná lu Mateo 5:3, TNM: «Nayecheʼ nuu cani nanna caquiiñecaʼ Dios, purtiʼ sticaʼ Reinu ni nuu guibáʼ». (Biindaʼ Mateo 5:6).

9. ¿Xi zacané laanu gánnanu pa cayuni xhaatapenu dxiiñaʼ?

9 Riuulaʼdxiʼ Jiobá gácanu binni runi dxiiñaʼ, ne risaca gácanu ni (Proverbios 12:14). Peru cadi naquiiñeʼ gusisácanu dxiiñaʼ ca jma que gúninu xhiiñaʼ Jiobá. Dxi caníʼ Jesús de ca cosa material ni riquiiñenu, guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Cadi gusaanatu de guyúbitu primeru Reinu stiʼ Dios ne gúnitu ni jneza ni rinábabe laatu. Ne qué ziaadxaʼ laatu xcaadxi cosa ni caquiiñetu» (Mateo 6:33TNM). Yanna, ¿ximodo zanda gánnanu pa cayuni xhaatapenu dxiiñaʼ yaʼ? Zanda guinabadiidxanu laca laanu: «¿Ñee jma riuuladxeʼ dxiiñaʼ stinneʼ, peru xhiiñaʼ Jiobá maʼ huaxiéʼ rusisacaʼ laa ne dede maʼ rireeʼ gana guneʼ ni la?». Pur modo guicábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ zacané ni laanu gudiʼnu cuenta tu laa o xi laa jma nadxiinu.

10. ¿Xi ti cosa nabé risaca bisiidiʼ Jesús?

10 Bisiidiʼ Jesús laanu xii nga ni jma naquiiñeʼ guisaca para laanu lu xquendanabáninu. Ti dxi guyebe ra lidxi María ne Marta, benda guirópacaʼ. Oraqueca bizulú Marta cayuni ti guendaró para Jesús, peru María gurí cueebe para gucaadiaga laabe. Ngue runi, bidxiichi Marta ne guníʼ cadi cayacané María laa. Peru gudxi Jesús Marta sicaríʼ: «María ma ulí ni jma risaca. Ne iruti zaxha ni laa» (Lucas 10:38-42). Zaqué bisiidiʼ Jesús ti cosa nabé risaca. ¿Xi laa ni yaʼ? Para cadi cueechú ca cosa ni nabaninenu riʼ laanu ne gusihuínninu nadxiinu Cristu la? naquiiñeʼ cuinu «ni jma risaca». Nga riníʼ ni jma naquiiñeʼ guisaca lu xquendanabáninu nga amistad ni napanenu Jiobá.

¿XIMODO RIDÚʼYANU ENTRETENIMIENTU?

11. ¿Xi riníʼ Biblia de guendariziilaʼdxiʼ ne de entretenimientu?

11 Guiranu nabé riuu xhiiñanu. Nga runi nuu biaje caquiiñeʼ guiziiláʼdxinu ne gusiáʼndanu ca cosa ca ti ratu. Biblia ná: «Ni jma galán para ti hombre nga gó ne gueʼ ne guiecheʼ pur dxiiñaʼ nadipaʼ ni runi» (Eclesiastés 2:24). Gunna Jesús naquiiñeʼ guiziilaʼdxiʼ ca discípulo stiʼ. Casi dxi bíʼyabe maʼ stale tiempu de canayuni predicárcabe, gudxi Jesús laacabe: «Chuu nu zitu huiini ra gasti binni para iziilaʼdxi nu caadxi» (Marcos 6:31, 32).

12. ¿Xiñee naquiiñeʼ gápanu laanu de entretenimientu? Bizeeteʼ ti ejemplu.

12 Entretenimientu ca racané ni laanu guiziiláʼdxinu ne para gusiáʼndanu ca cosa ca ti ratu. Peru naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu para cadi gusisácanu cani jma lu xquendanabáninu. Sicaríʼ guníʼ ique stale binni lu primé siglu que: «Laidóʼ ne laidéʼ, purti qué ganna nu pa nabani ru nu ixíʼ» (1 Corintios 15:32). Ca dxi nabáninu riʼ, laaca stale binni riníʼ ique zacá. Guzéʼtenu ti ejemplu, ti joven de Europa occidental bizulú guyé ca reunión stinu. Peru cumu nabé riuuláʼdxibe gaca divertirbe la? bisaanabe de chebe reunión. Despué, bidiibe cuenta gúpabe stale guendanagana pur gucuá íquebe jma gúnibe ni riuuláʼdxibe. Ngue runi bizulú biʼniʼ estudiarbe Biblia sti biaje. Gupa si tiempuhuiiniʼ, bizulú biʼniʼ predicarbe stiidxaʼ Reinu. Despué de guyuunísabe, laabe guniʼbe ni riguu laabe triste nga xiñee binítibe stale tiempu. Laaca guniʼbe jma nayecheʼ riuube pur cayúnibe xhiiñaʼ Jiobá que pur ca diversión nuu lu Guidxilayú riʼ.

13. a) Bisiene né ti ejemplu xiñee cadi tan galán iquiiñenu stale tiempu para gaca entretenernu. b) ¿Xi zanda gacané laanu para guidúʼyanu pabiáʼ tiempu gaca entretenernu?

13 Entretenimientu ca naquiiñeʼ gácani para gusiáʼndanu ca cosa ca ti ratu ne para gápanu stipa sti biaje. Yanna, ¿pabiáʼ tiempu nga naquiiñeʼ gaca entretenernu yaʼ? Ejemplu riʼ zacané laanu guicábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ. Stale de laanu riuuláʼdxinu guidoʼno pastel ne dxiñahuiini. Peru nánnanu pa nisi laacani guidoʼno guiráʼ ora la? zanda gaca huaranu. Pa racaláʼdxinu chuʼnu nazaaca, naquiiñeʼ guidoʼno guendaró ni gudii stipa laanu. Zacaca nga laani, pa iquiiñenu stale tiempu stinu para gaca divertirnu, zusaana de gaca xhamígunu Jiobá. ¿Xi zanda gacané laanu para gudiʼnu cuenta pa ridúʼyanu entretenimientu casi naquiiñeʼ guidúʼyanu ni yaʼ? Zanda gucaʼnu panda hora riuʼnu lu serviciu ni rudiʼnu Jiobá lu ti semana casi ora chuunu reunión, predicación ne ora runi estudiarnu Biblia. Despué, zanda gucaʼnu panda hora riquiiñenu para quítenu xiixa deporte, cuinu lu tele, ca videojuegu o sti tipu de diversión. Ora guchaaganu ca hora ca zadúʼyanu pa caquiiñeʼ guchaʼnu xiixa (biindaʼ Efesios 5:15, 16).

14. ¿Xi zacané laanu cuinu entretenimientu jneza?

14 Rudii Jiobá lugar laanu cuinu entretenimientu ni racaláʼdxinu. Ne ca xaíque stiʼ cada familia laaca zanda cuicaʼ entretenimientu stiʼ familia sticaʼ. Lu Biblia zeeda caadxi principiu ni rusihuinni ni riníʼ ique Jiobá. Ca principiu riʼ racané cani laanu guicaanu decisión jneza. * Entretenimietu ca reeda gácani ti regalu stiʼ Dios ora cuinu gúninu ni jneza luni (Eclesiastés 3:12, 13). Dxandíʼ, gadxé gadxé nga ni riuuláʼdxinu gúninu ora gaca divertirnu (Gálatas 6:4, 5). Peru intiica si ni riuuláʼdxinu gúninu, naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu. Jesús guníʼ: «Purti ra nuu ni risaca para laatu la? raqueca nuu ladxidóʼ to» (Mateo 6:21). Pa nadxiinu Jesús, Rey stinu, zusihuínninu Reinu ca nga ni jma risaca para laanu pur modo riníʼ íquenu, modo rininu ne pur cani rúninu (Filipenses 1:9, 10).

GUDXÍʼLUNU CA COSA MATERIAL

15, 16. a) ¿Xiñee zanda gueeda gaca materialismo ti trampa? b) ¿Xi conseju nabé jneza bidii Jesús para quixhená laanu ti cadi guiábanu lu materialismo?

15 Yanna riʼ, stale binni racalaʼdxiʼ gapa ca cosa ni jma nacubi caree, casi teléfono, computadora ne xcaadxi cosa. Stale de laacaʼ maʼ biábacaʼ lu materialismo, nga nga ora jma gusisaca binni ca cosa material ne bueltu. Laanu , ca xpinni Cristu, naquiiñeʼ guidúʼyanu modo nuunu para gánnanu xii nga ni jma risaca para laanu. Guinabadiidxanu laca laanu: «¿Ñee jma riquiiñeʼ tiempu para guiníʼ iqueʼ ca carru de últimu modelu o xi nuu de moda que gaca preparar para ca reunión ca la? ¿Ñee jma cá iqueʼ guneʼ xhiiñaʼ de maʼ nin gapaʼ tiempu para guneʼ orar o guundaʼ Biblia la?». Pa qué chuʼnu cuidadu, zanda gannaxhiinu ca cosa material ca jma que gannaxhiinu Cristu. Naquiiñeʼ guiníʼ íquenu lu ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús: «Laguuya gá laatu ne enda ruyubi gapa bidxichi» (Lucas 12:15). ¿Xiñee guníʼ Jesús ca diidxaʼ riʼ yaʼ?

16 Jesús guníʼ: «Iruti zanda gapa chupa xpixuaana ne guni ni na iropa cabe tobi si tiru, purti jma zanaxhii be tobi ne zaca nanalaʼdxi be stobi, o pacaa jma zacá nú be ngue ne qué zazaalaʼdxi be stobi que. Zaqueca qué zanda di ganaxhii tu Dios ne ganaxhii ca tu bidxichi» (Mateo 6:24). Qué zanda diʼ gudiʼnu Jiobá ni jma galán ne zaqueca jma guisaca ca cosa material ca para laanu. Cumu nácanu imperfectu la? naquiiñeʼ gudxíʼlunu cani «na ique nu» gúninu, ne lade cani nga nuu ca cosa material ca (Efesios 2:3).

17. a) ¿Xiñee raca nagana para caadxi binni gúʼyacaʼ ca cosa material ca casi naquiiñeʼ gúʼyacabe cani? b) ¿Xi zacané laanu gudxíʼlunu materialismo?

17 Stale binni jma ca íquecaʼ gúnicaʼ ni riuuláʼdxicaʼ, nga runi qué ruuyadícabe ca cosa material ca casi naquiiñeʼ gúʼyacabe cani (biindaʼ 1 Corintios 2:14). Cumu qué riníʼ ique chaahuicabe la? qué rudiicabe cuenta xii nga ni jneza ne ni cadi jneza (Hebreos 5:11-14). Zándaca deseu ni nápacabe de gápacabe cosa gácani jma nadipaʼ. Ne ora maʼ nápacabe stale cosa, zacalaʼdxirúcabe gápacabe jma (Eclesiastés 5:10). Peru zanda gudxíʼlunu modo riníʼ ique ca binni riʼ. ¿Ximodo yaʼ? Guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi. Nga zudii laanu stipa para gudxíʼlunu materialismo (1 Pedro 2:2). Gulee Jesús tiempu para guiníʼ ique lu Stiidxaʼ Jiobá, ngue runi gunda biʼniʼ huantar ora gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ nucaa laa nuchee (Mateo 4:8-10). Zacaca nga laanu, pa qué racaláʼdxinu guiábanu lu materialismo, naquiiñeʼ gúninu ni ná ca conseju stiʼ Jiobá. Zacá zusihuínninu jma nadxiinu Jesús que ca cosa material.

¿Xii nga ni jma risaca lu xquendanabáninu? (Biiyaʼ párrafo 18).

18. ¿Xidé naquiiñeʼ chuʼnu seguru?

18 Dxi gunabadiidxaʼ Jesús Pedro: «Nadxiiu naa jma que irá xixé [ndiʼ] la?», cusiidibe laa ni jma naquiiñeʼ guisaca lu xquendanabani nga guni xhiiñaʼ Jiobá. Lá Pedro ca riníʼ ni «Ti Pedazu Guié», ne zacapeʼ nga gúcabe, bisihuínnibe naguidxi nuube casi ti guié pur modo cayúnibe xhiiñaʼ Jiobá (Hechos 4:5-20). Laanu laaca naquiiñeʼ chuʼnu seguru guendarannaxhii ni runi sentirnu pur Cristu ca gácani naguidxi casi ti guié. Gúninu dxiiñaʼ biaʼ caquiiñeʼ, guidúʼyanu pabiáʼ tiempu gaca divertirnu ne cadi gusisácanu ca cosa material ca jma. Pa gúninu ni, casi ñaca ñábinu Jesús ni gudxi Pedro laabe: «Nadxiee lii, Señor, lii nannu nadxiee lii».

^ párrafo 14 Biiyaʼ tema ni láʼ «Ñee ribeendunu ni galán né cani rúninu para chuʼnu nayecheʼ la?», ni zeeda lu revista Torre stiʼ ni rapa 15 de octubre 2011, yaza 9 dede 12, párrafo 6 dede 15.