Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Tu guni huantar guendanagana ricaa stale ndaayaʼ

Tu guni huantar guendanagana ricaa stale ndaayaʼ

«MALU lii né ca xiiñiluʼ ná ti puliciá stiʼ KGB * rabi naa. Bisaanuʼ xheelaluʼ nacaxiiñiʼ ne dxaapahuiiniʼ stiluʼ. ¿Tu gudii ni gócabe ne tu gapaʼ laacabe yaʼ? Bisaana religión stiuʼ ne bibiguetaʼ ra liʼdxuʼ». Bicabeʼ laabe: «Cadi bisaanaʼ diaʼ familia stinneʼ. Laatu gunaazetu naa. ¿Xi cosa malu bineʼ pue?». Bicabi soldadu que naa: «Gástiruʼ sti cosa jma malu que gácaluʼ Testigu».

Bizaaca ndiʼ lu iza 1959, dxi nuaaʼ cárcel stiʼ Irkutsk, ndaaniʼ guidxi Rusia. Cásica naa ne xheelaʼ, Maria, nuudu dispuestu gacanadu pur cayúnidu ni jneza ne pur ruzúʼbadu diidxaʼ (1 Ped. 3:13, 14). Ne guluu Dios ndaayaʼ laadu pur laani. Chigüeniáʼ laatu historia stidu.

Guleʼ lu iza 1933 ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ stiʼ Ucrania ni láʼ Zolotniki. Lu iza 1937, yeganna ca xtíudu laadu, testigu stiʼ Jiobá laacabe ne nabézacabe Francia, bidiicabe laadu libru ni láʼ Gobierno ne stobi láʼ Liberación, ni biʼniʼ Sociedad Watch Tower. Ora biʼndaʼ bixhozeʼ cani bibanilú fe nápabe Dios sti biaje. Triste guinieeʼ ni, guca huarabe lu iza 1939. Peru ante gátibe gúdxibe jñaaʼ: «Ndiʼ nga ni dxandíʼ. Bisiidiʼ ni ca baʼduhuiiniʼ ca».

SIBERIA: TI TERRITORIO NACUBI

Lu beeu abril stiʼ iza 1951, biseendaʼ ca autoridad que ca Testigu ndaaniʼ guidxi Siberia, bizulúcabe né cani nabeza ladu oeste stiʼ Unión Soviética. Naa ne jñaaʼ ne bichehuiineʼ láʼ Grigory, guládxicabe laadu de Ucrania. Tren ni ziuudu lú que guzá ni 6,000 kilómetru para yendadu Tulun, ti guidxi stiʼ Siberia. Chupa semana despué, yendá Bogdan, bicheʼ ni huaniisi, lu campu ra ruseguyoocabe binni, ni riaana gaxha de guidxi Angarsk. Gudíxhecabe guiaanabe raqué veinticinco iza para gúnibe dxiiñaʼ nadipaʼ.

Naa ne jñaaʼ ne bicheʼ Grigory biʼniʼ predicardu ca binni yebíʼ nezaqué, peru naquiiñeʼ guyúbidu modo gúnidu ni. Ni rúnidu nga, rinabadiidxadu binni: «¿Ñee nánnatu tu cutoo ti vaca la?». Pa guidxéladu tuuxa nuu gutoo tobi la? ruínedu laa pabiáʼ sicarú modo guyáʼ maniʼ riʼ. Ratu si que maʼ cayuínedu laacaʼ de Dios ni bizáʼ guiráʼ ni nuu. Tiempu que, bizeeteʼ ti periódicu rinabadiidxaʼ ca Testigu pa napa binni vaca, peru dxandipeʼ la? cuyúbicabe dendxuʼ. Ne dxandíʼ bidxéladu stale binni nadóʼ ni zeeda gaca casi dendxuʼ. Guizáʼ riuuláʼdxidu guidúʼndanedu ca binni que Biblia purtiʼ nabé humilde ne hospitalariu laacaʼ. Yanna riʼ, maʼ nuu ti congregación ni napa jma de ti gayuaa publicador ndaaniʼ guidxi Tulun.

MODO BIHUINNI PA NAGUIDXI FE STIʼ XHEELAʼ

Biziidiʼ Maria, xheelaʼ, de stiidxaʼ Dios ndaaniʼ guidxi Ucrania dxi cayaca Segunda Guerra Mundial. Dxi nápabe 18 iza bizulú guziñe ti puliciá stiʼ KGB laabe para ñatanebe laa, peru guca Maria naguidxi ne bicaanáʼ laabe guiráʼ biaje. Ti dxi ora beedandabe ra lídxibe nexheʼ hombre que lu xcámabe. Biree guxooñeʼ Maria de raqué. Guizáʼ bidxiichi puliciá que ne gudxi laabe zieguyoobe purtiʼ Testigu laabe. Ne zaqué guca ni, lu iza 1952 gudíxhecabe guieguyoobe chii iza. Biʼniʼ sentirbe casi biʼniʼ sentir José dxi biseguyoocabe laa pur qué niná nusaana Jiobá (Gén. 39:12, 20). Binni zigusá carru ni gucuaa Maria de ra tribunal que ne yené laabe ra chiguiéguyoobe, gudxi laabe: «Cadi guidxíbiluʼ. Stale binni ni huayuu ndaaniʼ cárcel qué huaníticaʼ respetu ni napa binni laacaʼ». Guizáʼ guluu ca diidxaʼ que gana laabe.

De iza 1952 hasta 1956, guyuu Maria lu ti campu ra raca dxiiñaʼ nadipaʼ gaxha de guidxi Gorki (yanna lani Nizni Nóvgorod), ni nuu Rusia. Raqué rucaacabe laabe gáxhabe yaga de xcú, neca guizáʼ nananda. Pur ngue guca huarabe. Lu iza 1956 guleecabe laabe raqué ne biseendacabe laabe Tulun.

GUYUAAʼ ZITU DE FAMILIA STINNEʼ

Gudxi ti hermanu naa chigueeda ti hermana Tulun, ngue runi yeniáʼ bicicleta ra parada stiʼ ca autobús que para chichagaluáʼ laabe ne gacaniáʼ laabe guadu cani nebe. Guyuuladxeʼ Maria dede ora biiyaʼ laa. Neca guca nagana para naa gucuudxeʼ laabe, peru despué gunabe né naa. Bichaganadu lu iza 1957 ne ti iza despué gule Irina, dxaapahuiiniʼ stidu. Guizáʼ biéchedu, peru qué nindaa guendanayecheʼ que purtiʼ lu iza 1959, gunaazecabe naa pur cayuneʼ imprimir publicación ni cusiidiʼ de Biblia. Guyuaaʼ ti iza arondaʼ stubeʼ ndaaniʼ ti celda. Guiráʼ ora runeʼ orar para gatadxí ladxiduáʼ, ruundaʼ para gusisacaʼ Jiobá, ne ruxuiʼluaʼ nuaaʼ libre cayuneʼ predicar.

Dxi nuaaʼ lu ti campu ra runeʼ dxiiñaʼ nadipaʼ (1962)

Ra canabadiidxacabe naa stale cosa, guca tobi de ca puliciá que naduxhuʼ né naa: «¡Qué zandaa zuxhatañeʼdu guiráʼ Testigu casi ruxhatañeecabe huaga!». Bicabeʼ laabe: «Jesús guníʼ zaca predicar ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu ndaaniʼ guiráʼ guidxi ne guirutiʼ zucueeza ni». Despué biyubi puliciá que sti modo ne gucalaʼdxiʼ nucuudxi naa nusaanaʼ cani runeʼ cré, casi gunieeʼ ora bizulunu que. Cumu qué nusaanaʼ cani runeʼ cré neca bichíbicabe naa ne biquiindecabe naa nibiguetaʼ ra lidxeʼ la? gudíxhecabe chiguneʼ dxiiñaʼ nadipaʼ gadxe iza lu ti campu ni nuu gaxha de guidxi Saransk. Neza ziaaʼ para chindayaʼ ra campu que gunnaʼ gule Olga, guiropa dxaapahuiiniʼ stidu. Neca nabé zitu nuu familia stinneʼ, ratadxí ladxiduáʼ gannaʼ cásica naa zaqueca xheelaʼ cadi cusaanadu Jiobá.

Maria ne ca xiiñidu, Olga ne Irina (1965)

Riguuya Maria naa ndaaniʼ guidxi Saransk ti biaje lu ti iza, neca rindaabe doce dxi lu tren para chindabe ne guibiguétabe. Guiráʼ biaje rinebe ti par bota cubi para naa, ne rucaachibe ca revista La Atalaya ni jma nacubi xaʼnaʼ suela stiʼ cani. Né stale cariñu rietenalaʼdxeʼ dxi beedanebe guiropaʼ dxaapahuiiniʼ stidu beeda gánnacabe naa. Bixuiʼlú pabiáʼ nayecheʼ bineʼ sentir ora biiyaʼ laacabe.

GADXÉ LUGAR NE GADXÉ GUENDANAGANA

Lu iza 1966 bireeʼ de lu campu ra runeʼ dxiiñaʼ nadipaʼ que ne yebieeniáʼ familia stinneʼ ndaaniʼ guidxi Armavir, gaxha de mar Negro. Raqué gule ca xiiñidu ni láʼ Yaroslav ne Pavel.

Qué nindaa de ngue, bizulú yegudxiee náʼ ca puliciá stiʼ KGB ra lídxidu para gúʼyacaʼ pa guidxélacaʼ publicación ni cusiidiʼ de Biblia. Biyúbicabe guiráʼ ladu dede né lade guixi ró vaca. Tobi de ca biaje guyécabe ra lídxidu biá Maria laacabe. Guizáʼ nandáʼ dxi que dede cuzunisa ca puliciá que ne guizáʼ naze yú xhábacaʼ. Nanna Maria cuzuubasícabe diidxaʼ. Ngue runi bidii laacabe xiixa ni güéʼcabe ne bidii laacabe ti traste daʼ nisa ne tualla ne ti cepiu para gusiácabe xhábacabe. Ora bedandá supervisor stícabe, gudxi ca puliciá que laa pabiáʼ galán modo biʼniʼ tratardu laacaʼ. Ora chécabe que bixidxiné supervisor que laadu ne bidii náʼ laadu. Riéchedu ora guidúʼyadu xi zanda cueendunu ra gúninu stipa pur quixhedxinu «ni nadxaba pur ni nachaʼhuiʼ» (Rom. 12:21).

Neca rigudxiee nácabe ra lídxidu, qué nusaanadu de ñuni predicardu ndaaniʼ guidxi Armavir. Laaca gucanedu ti grupuhuiiniʼ de publicador ndaaniʼ guidxi Kurgáninsk ni nuu gaxha de ra nabézadu. Né stale guendanayecheʼ rinieeʼ maʼ nuu xhoopaʼ congregación ndaaniʼ guidxi Armavir yanna riʼ ne tapa ndaaniʼ guidxi Kurgáninsk.

Lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, guyuu biaje huaxiéʼ naguidxi guca fe stidu. Rudiʼdu xquíxepeʼ Jiobá ra biquiiñeʼ ca hermanu ni ruzuubaʼ stiidxaʼ para gudiicaʼ laadu conseju ni caquiiñedu ne gudiicaʼ stipa laadu (Sal. 130:3). Laaca guca nagana para laadu gúnidu xhiiñaʼ Jiobá né ca puliciá stiʼ KGB ni guyuu ndaaniʼ ca congregación que. Guizáʼ runi predicárcabe ne ruluíʼcabe casi ora dxandíʼ nadxiicabe stiidxaʼ Dios. Nuu de laacabe gúpacaʼ xiixa privilegiu ndaaniʼ organización stinu. Peru ra gudiʼdiʼ tiempu bidiʼdu cuenta tupeʼ laacabe.

Lu iza 1978, dxi napa Maria 45 iza, gucaxiiñiʼ sti biaje. Cumu huarabe de corazón la? ná ca doctor que ziuu xquendanabánibe lu peligru ne gucaláʼdxicaʼ nucuudxicaʼ laabe para nusábabe baʼduhuiiniʼ que. Qué lica ninabe ñúnibe ngue. Ngue runi, guníʼ stiidxaʼ chupa chonna doctor sanándacaʼ laabe ndaaniʼ guidubi hospital que né ti jeringa para gucaacaʼ laabe ti líquidu ti gápabe baʼduhuiiniʼ que neca caʼruʼ guizaa xpeeuʼ. Bixooñeʼ Maria de ra hospital que para gulá baʼduhuiiniʼ que.

Cumu gunabaʼ KGB laadu guireʼdu de guidxi que la? yendézadu ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ gaxha de Tallin, ti guidxi stiʼ Estonia, dxiqué né laani nuuni lu Unión Soviética. Neca guníʼ ca doctor que zaqué, dxi maʼ nuudu raqué gupa Maria ti hombrehuiiniʼ nazaaca ne nabanilú, gulee ladu laabe Vitaly.

Despué bireʼdu de Estonia ne guyuudu Nezlobnaia, ladu gueteʼ stiʼ Rusia. Runi predicardu né stale cuidadu ndaaniʼ ca guidxihuiiniʼ ni nuu gaxha de ra nabézadu, ti lugar ra nabé rié binni huará ne turista. Binni de guidubi guidxi que rié raqué purtiʼ cá íquecaʼ guiándacaʼ, peru nuu de laacaʼ ora guibiguétacaʼ maʼ nápacaʼ ti esperanza para guibánicaʼ sin gáticaʼ.

BISÍʼDIDU CA XIIÑIDU GANNAXHIICAʼ JIOBÁ

Bínidu stipa pur uguʼdu gana ca xiiñidu gannaxhiicaʼ Jiobá ne gúnicaʼ xhiiñabe de guidubi ladxidoʼcaʼ. Nabé biʼniʼ invitardu ca Testigu ni zanda gaca ti ejemplu galán para ca baʼduhuiiniʼ que ra lídxidu. Bicheʼ Grigory, guca superintendente viajante de iza 1970 hasta 1995, gatigá yeganna laadu. Guiradu riuuláʼdxidu ora gueedabe purtiʼ nabé nayéchebe ne nabé rusixídxibe laadu. Gatigá rúnidu juegu bíblicu ora guni invitardu tuuxa, ne ngue gucané ca xiiñidu gannaxhiicaʼ ca historia zeeda lu Biblia.

Ca xiiñeʼ ne xheelacaʼ.

Ruzulú ni ladu bigáʼ para ladu derechu, fila nuu atrá: Yaroslav, Pavel ne Vitaly

Fila nuu delante: Alyona, Raya ne Svetlana

Lu iza 1987 yendeza xiiñidu ni láʼ Yaroslav ti guidxi láʼ Riga, ni nuu Letonia, raqué libre laabe guni predicarbe. Peru cumu qué ninabe nudiibe serviciu militar la? gudíxhecabe guieguyoobe ti iza arondaʼ. Biaʼsi ndaaniʼ gaʼ cárcel guyuube. Guiráʼ ni gunieniáʼ laabe de modo bibaneʼ ndaaniʼ cárcel que gucané ni laabe guni huantarbe. Despué gúcabe precursor. Lu iza 1990, dxi maʼ bisaa Pavel 19 iza, gucalaʼdxiʼ niguni servir de precursor Sajalín, ti isla ni riaana ladu guiáʼ de Japón. Casi gúdxibe ni laadu la? qué ñuuláʼdxidu ni cá íquebe que. Nuu biaʼ gande si publicador lu guidubi isla que, ne laadu nabézadu jma de 9,000 kilómetru de raqué. Peru últimu bidiʼdu lugar chebe. Ne galán decisión que. Guyuulaʼdxiʼ binni gucaadiaga stiidxaʼ Reinu raqué. Lu chupa chonna si iza maʼ nuu xhono congregación raqué. Biʼniʼ predicar Pavel lu isla Sajalín dede lu iza 1995. Tiempu ca, maʼ xiiñisidu ni jma nahuiiniʼ láʼ Vitaly, nabezané laadu. Dede nahuiinibe nabé riuuláʼdxibe gúʼndabe Biblia. Dxi nápabe 14 iza gúcabe precursor ne naa laaca gucaʼ precursor chupa iza. Guizáʼ galán tiempu que. Dxi napa Vitaly 19 iza biree de ra yoo para chiguni servir casi precursor especial.

Lu iza 1952, gudxi ti puliciá stiʼ KGB Maria: «Biʼniʼ firmar maʼ qué zácaluʼ testigu stiʼ Jiobá o pacaa zadeguyooloʼ chii iza. Ne ora guireeluʼ maʼ nagólaluʼ ne maʼ stúbiluʼ». Peru gadxepeʼ modo guca ca cosa que. Naa ne laabe huayuni sentirdu pabiáʼ nadxii Jiobá laadu purtiʼ qué rusaana laadu ne pabiáʼ nadxii ca xiiñidu ne guiráʼ binni ni maʼ huasíʼdidu de stiidxaʼ Dios laadu. Laaca nabé galán biʼniʼ sentirdu ra guyuudu guirópadu ca lugar ra biʼniʼ servir ca xiiñidu purtiʼ bidúʼyadu pabiáʼ rudii ca hermanu que xquíxepeʼ saca gucanécabe laacaʼ guiziidicaʼ ni dxandíʼ.

RUDIʼDU XQUÍXEPEʼ PUR GUENDANACHAʼHUIʼ STIʼ JIOBÁ

Lu iza 1991 bidiicabe derechu ca testigu stiʼ Jiobá guni predicarcaʼ. Decisión que gucané para gaca predicar né stale gana. Guzíʼ congregación stidu ti autobús para ganda chuudu guiráʼ fin de semana chiguni predicardu ca guidxihuiiniʼ ne ca guidxi roʼ ni nuu gaxha de ra nabézadu.

Naa ne xheelaʼ lu iza 2011

Nabé nayecheʼ riuaaʼ purtiʼ cásica Yaroslav ne Alyona, xheelaʼ, zaqueca Pavel ne Raya, xheelaʼ, rúnicaʼ dxiiñaʼ Betel. Ne Vitaly ne Svetlana, xheelaʼ, nácacaʼ de circuito. Irina ne Vladimir, xheelaʼ, nabézacaʼ Alemania, ne guionnaʼ xiiñicabe ancianu laacaʼ. Olga nabeza ndaaniʼ guidxi Estonia ne gatigá riniʼné naa. Triste guiniéʼ ni, peru guti Maria, xheelaʼ ni nadxieeʼ, lu iza 2014. Guizáʼ racalaʼdxeʼ guuyaʼ laabe ora guibánibe stiʼ biaje. Yanna riʼ nabezaʼ ndaaniʼ guidxi Bielgorod, ne ca hermanu de congregación nabé racanecaʼ naa.

Lu guiráʼ ca iza riʼ, maʼ biziideʼ nagana nga guzuubaʼ tobi stiidxaʼ Dios, peru modo riguixhedxí Jiobá ladxidoʼno nácani ti tesoro ni nabé risaca. Pur biʼniʼ huantardu ca guendanagana gúpadu huacaadu stale ndaayaʼ, jma que biaʼ guníʼ íquedu. Ante guiaba Unión Soviética lu iza 1991, gudidihuiiniʼ si ca publicador que jma de 40,000. Yanna riʼ maʼ nuu jma de 400,000 publicador ndaaniʼ ca guidxi ni guyuu lu Unión Soviética. Maʼ napaʼ 83 iza ne nácaruaʼ ancianu. Qué rusaana Jiobá de gudii naa stipa ni caquiiñeʼ para guneʼ huantar. Rihuinni dxíchica huaguu Jiobá ndaayaʼ naa biaʼ gándatiʼ (Sal. 13:5, 6).

^ párrafo 4 Comité de Seguridad del Estado soviético.