Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ximodo gusaananu modo gúcanu dxiqué tobi si tiru

Ximodo gusaananu modo gúcanu dxiqué tobi si tiru

«Lagusaana modo gúcatu dxiqué ne ca cosa ni bíʼnitu» (COL. 3:9TNM).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 52 NE 54

1, 2. ¿Xi riníʼ caadxi binni de ca testigu stiʼ Jiobá?

STALE binni huaníʼ de ca cualidad ni jma rusihuinni ca testigu stiʼ Jiobá. Casi escritor Anton Gill guníʼ lu tobi de ca libru stiʼ xi bizaaca ca Testigu ndaaniʼ guidxi Alemania tiempu stiʼ ca nazi. Laabe guniʼbe ni jma gucananalaʼdxiʼ ca nazi nga ni runi ca Testigu, ne lu iza 1939 guyuu 6,000 de laacaʼ lu campu de concentración. Laaca guníʼrube, neca nabé gucanácabe pur guiráʼ ni gudíʼdicabe, qué nuniti binni confianza laacabe ne qué nusaana de ñuucabe tobi si, bihuinni nuudxícabe neca gudíʼdicabe lu guendanagana ne qué nusaanacabe Dios stícabe.

2 Raca chupa iza biiyaʼ caadxi binni de Sudáfrica dxandíʼ napa ca xpinni Dios ca cualidad riʼ. Ante la? qué niná ca xaíque stiʼ guidxi riʼ nudiicaʼ lugar nidagulisaa ca Testigu de gadxé gadxé color ti lugar si. Peru domingu 18 de diciembre stiʼ iza 2011, bidagulisaa jma de 78,000 Testigu de gadxé gadxé raza ni beeda de Sudáfrica ne de xcaadxi guidxi ni nuu gaxha de raqué para gucaadiágacaʼ ti programa espiritual ne bidxá tipa estadiu jma naroʼbaʼ ni nuu Johannesburgo. Tobi de ca binni ni naca encargadu ra estadiu que guníʼ: «Qué huayuu dxi guuyaʼ stale binni ni guzuubaʼ diidxaʼ. Guirácabe galán modo zuchaahuicabe. Ne guizáʼ nayá bisaanacabe ndaaniʼ estadiu ca. Peru ni jma bidxagayaaʼ nga qué rúnitu menu xcaadxi neca de sti raza laacaʼ».

3. ¿Xiñee zanda guininu organización si stinu nga naca casi ti familia?

3 Ni riníʼ ca binni ni cadi naca Testigu ca rusihuinni ni organización si stinu nga naca casi ti familia ni nuu ndaaniʼ stale guidxi roʼ (1 Ped. 5:9). ¿Xiñee gadxepeʼ laanu de xcaadxi organización yaʼ? Purtiʼ racané Biblia ne espíritu stiʼ Dios laanu gúninu stipa naroʼbaʼ pur gusaananu modo gúcanu dxiqué ne maʼ rúninu cosa ni rusihuinni maʼ bichaʼnu (Col. 3:9, 10).

4. ¿Xi chiguizíʼdinu lu tema riʼ, ne xiñee?

4 Peru caquiiñeʼ gusaananu modo gúcanu dxiqué tobi si tiru. Lu tema riʼ chiguidúʼyanu ximodo gusaananu modo gúcanu dxiqué ne pabiáʼ risaca gúninu ni. Laaca zadúʼyanu zanda guchaa binni modo laa neca huayúnicaʼ stale cosa malu. Ne zazíʼdinu xi zanda guni cani maʼ napa stale iza de naca xpinni Cristu para cadi guiábacaʼ lu ca cosa ni cadi jneza bíʼnicaʼ dxiqué. ¿Xiñee caquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ca ndiʼ yaʼ? Triste guininu ni, peru nuu caadxi binni ni gucaʼ xpinni Cristu qué ñuucaʼ cuidadu laacaʼ ne bizulú guníʼ íquecaʼ cásica ante gúnicaʼ ni ná Jiobá ne maʼ bíʼnicaʼ ca cosa ni bisaanacaʼ dxiqué. Nga runi guiranu caquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ riʼ: «Pa nuu tu na ma zuhuaa chaahui la? guuya gá qué guiaba» (1 Cor. 10:12).

GUCÁʼNANU CA COSA DXABAʼ NI RULUÍʼ LÁʼDXINU GÚNINU

5. a) Biquiiñeʼ ti ejemplu para gusiéneluʼ xiñee naquiiñeʼ gusaananu modo gúcanu dxiqué nagueendaca (biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) ¿Xi guiráʼ ruzeeteʼ Colosenses 3:5-9 runi binni ante gunibiáʼ Dios?

5 ¿Xi ñúninu pa nabiidiʼ xhábanu ne dede candáʼ dxabaʼ ni yaʼ? ¿Cadi dxandíʼ nagueendaca nibeenu ni la? Zacaca nga gúninu, nagueendaca naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ra ná gusaananu ca cosa ni nanaláʼdxibe. Pablo bidii instrucción riʼ ca xpinni Cristu de tiempu stiʼ: «Lausaana [guiráʼ] ni yanna». Yanna guininu de chupa pecadu ni bizeetebe, tobi de laacani nga fornicación o chuʼné binni ni cadi xheelaʼ ne stobi nga inmundicia o gaca binni nabiidiʼ en sentidu moral (biindaʼ Colosenses 3:5-8). Ne lu Traducción del Nuevo Mundo sicaríʼ ná versículo 9: «Cadi gusiguiisaatu laatu. Lagusaana modo gúcatu dxiqué ne ca cosa ni bíʼnitu».

6, 7. a) Casi ná Pablo, ¿xi naquiiñeʼ gúninu para gusaananu cani bíninu ante gunibiaʼnu Dios? b) ¿Ximodo bibani Sakura, ne xi bidii stipa laabe para guchaabe?

6 Fornicación o chuʼné binni ni cadi xheelaʼ. Ora riquiiñeʼ Biblia diidxaʼ riʼ caníʼ ni guiráʼ clase de relación sexual ni rapa binni né tuuxa ni cadi xheelaʼ ne laaca caníʼ ni de ca muxeʼ ne ca nguiuʼ. Gudxi Pablo ca xpinni Cristu que gucueezacaʼ laacaʼ para cadi chúʼnecaʼ tuuxa ni cadi xheelacaʼ. Nga riníʼ naquiiñeʼ gucáʼnanu ca cosa dxabaʼ ni ruluíʼ láʼdxinu gúninu. Zándaca gaca ni nagana para laanu, peru zanda gúninu ni.

7 Guidúʼyanu ni bizaaca ti baʼdudxaapaʼ de Japón láʼ Sakura. * Ra ziniisibe biʼniʼ sentirbe nuube stúbibe ne qué riuube nayecheʼ. Para ganda gudxiilube cani runi sentirbe que, bizulú gúpabe relación sexual ne gadxé gadxé binni dxi nápabe 15 iza. Ngue runi, chonna biaje bitiidibe baʼduʼ. Laabe guniʼbe: «Nacubi que la? runeʼ sentir biaʼsi ngue ni cayuneʼ ora gapaʼ relación inmoral, runeʼ sentir nuu tu caquiiñeʼ de naa ne nadxiicabe naa. Peru gudiʼdiʼ si ti tiempu bineʼ sentir cadi jneza ni cayuneʼ». Zacá bibani Sakura dede dxi bisaa 23 iza. De raqué maʼ bizulú biʼniʼ estudiarné ca Testigu laabe Biblia. Guizáʼ riuuláʼdxibe ni riziidibe. Gucané Jiobá laabe gusaana de guiníʼ íquebe nápabe donda ne gusaana de guituí lube ne bisaanabe modo nabánibe que. Yanna maʼ nácabe precursora regular ne maʼ qué runi sentirbe nuube stúbibe. Laabe guniʼbe: «Ni rusiecheʼ naa nga runeʼ sentir nadxii Jiobá naa guiráʼ dxi».

XIMODO GUSAANANU CA COSA BIIDIʼ RÚNINU

8. ¿Xii nga cani cadi naquiiñeʼ gúninu para cadi guʼyaʼ Jiobá laanu nabiidiʼ?

8 Inmundicia o gaca binni nabiidiʼ en sentidu moral. Diidxapeʼ ni biquiiñeʼ para guca traducir diidxaʼ «inmundicia» lu Biblia cadi caníʼ ni de ca pecadu sexual si, nuuruʼ xcaadxi cosa luni. Zanda guiníʼ ni de ca viciu ni runiná binni casi cúbacaʼ gueza o güicaʼ chiste de diidxaʼ guidxa (2 Cor. 7:1; Efes. 5:3, 4). Laaca caníʼ ni de ca cosa malu ni runi binni ra nagaʼchiʼ, o gúʼndacaʼ libru ra cá xiixa dibuju de diidxaʼ guidxa o gúʼyacaʼ pornografía. Zándaca gucaa ca ndiʼ tuuxa gapa viciu para gaca masturbar (Col. 3:5). *

9. ¿Xi zanda guizaaca pa guni binni xiixa ni gucaa laa guluíʼ laʼdxiʼ gatané tuuxa dede maʼ qué ganda gucueeza laa?

9 Cani napa costumbre guʼyaʼ pornografía rucaa ni laacaʼ guluíʼ láʼdxicaʼ gatanecaʼ tuuxa dede maʼ qué ganda gucueezacaʼ laacaʼ. Pur nga, zanda gueeda gácacabe ti binni ni riuulaʼdxiʼ gapa relación sexual guiráʼ ora. Caadxi de ca binni ni ruundaʼ de tema riʼ huayuuyacaʼ laaca ni runi sentir cani napa viciu cubaʼ droga o cani reʼ xhaataʼ nisadxuʼniʼ ngaca nga runi sentir cani napa viciu guʼyaʼ pornografía. Nga runi, qué ridxagayaanu ora gánnanu pabiáʼ runiná pornografía binni. Chupa chonna de ca cosa ni rizaacacabe nga nabé rituí lúcabe, maʼ huaxiéʼ rúnicabe dxiiñaʼ, qué ribaninécabe familia stícabe nayecheʼ, raca divorciárcabe ne dede ruuticabe laca laacabe. Sicaríʼ bicaa ti hombre despué de ti iza de qué ñuuyaʼ pornografía: «Yanna huaxa bidxiña dxi guneʼ respetar laca naa».

10. ¿Ximodo gunda bisaana Ribeiro viciu ni gupa de guʼyaʼ pornografía?

10 Stale binni qué rusaana de gudxiilú viciu de guʼyaʼ pornografía. Peru zanda gusaanacabe viciu stícabe, casi rusihuinni ejemplu stiʼ Ribeiro, ti hombre de Brasil. Dxi nácabe joven, bireebe de ra lídxibe ne bizulú bíʼnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ ti planta ra runi reciclárcabe guiʼchiʼ. Raqué randa ruuyabe revista de pornografía. Laabe guniʼbe: «Chaahuiʼ chaahuiʼ, guca viciu de guuyaʼ pornografía que nadipaʼ dede maʼ cabezasiáʼ pora guiree gunaa nabezaniáʼ que ra yoo para guuyaʼ videu de pornografía». Ti dxi laga cayuni Ribeiro dxiiñaʼ, biiyabe ti libru ni láʼ El secreto de la felicidad familiar lade ti montón libru ni chigaca reciclar. Gucuaabe ni ne bizulú biindabe ni. Ni biziidibe luni guluu gana laabe guinábabe guni estudiarné ca testigu stiʼ Jiobá laabe Biblia. Peru nabé bindaa para bisaanabe viciu ni nápabe que. ¿Xi gucané laabe yaʼ? Laabe bisiénebe: «Guneʼ orar, guneʼ estudiar Biblia, ne guníʼ iqueʼ cani caziideʼ que, laaca ni nga gucané cani naa gusisacaʼ ca cualidad stiʼ Jiobá. Zaqué nga para beeda gannaxhieeʼ laabe jma que guluíʼ ladxeʼ guuyaʼ pornografía». Gucané Biblia ne espíritu santu Ribeiro para gunda bisaana modo guca dxiqué. Guyuunísabe ne yanna maʼ nácabe ancianu ndaaniʼ congregación.

11. ¿Xi cadi naquiiñeʼ guni guiranu para cadi gápanu viciu gúʼyanu pornografía?

11 Pa guiduʼyaʼ chaahuinu la? cadi biʼniʼ estudiar si Ribeiro Biblia. Laaca gupa xidé guníʼ ique chaahuibe ni ruundabe ne bidiibe lugar yendá cani caziidibe ndaaniʼ ladxidoʼbe. Laaca gunábabe Dios gacané laabe. Ra guníʼ íquebe lu ni caziidibe ne biʼniʼ orarbe gucané ca ngue laabe gannaxhiibe Jiobá jma ne zaqué gucané laabe para gusaana de gúʼyabe pornografía. Guiranu naquiiñeʼ gannaxhiinu Jiobá de guidubi ladxidoʼno ne gacananaláʼdxinu cosa malu para cadi guiábanu lu viciu riʼ (biindaʼ Salmo 97:10).

CADI GUIDXIICHINU, CADI TÍNDENENU BINNI NE CADI GUSIGUIINU

12. ¿Xi gucané Stephen para gusaana de guidxiichi ne maʼ cadi tindené binni?

12 Nuu binni guizáʼ nagueenda ridxiichi ne riníʼ diidxaʼ ni runiná ne ni ruchiichi stobi. Ora gaca binni zacá, runiná ni familia stiʼ. Guidúʼyanu ni bizaaca ti hombre de Australia láʼ Stephen, nácabe xaíque stiʼ ti familia. Laabe guniʼbe: «Rinieeʼ jma diidxaʼ feu ne intiica si cosa ruchiichi naa. Naa ne xheelaʼ bisabixheeladu chonna biaje ne maʼ biaʼ qué ñaca divorciársidu». De raqué bizulú biʼniʼ estudiarné ca testigu stiʼ Jiobá laacabe Biblia. ¿Xi guleendú Stephen ra bizulú yenanda ni ná ca conseju zeeda lu Biblia yaʼ? Laabe nabe guca chaahuiʼ stale cosa lu familia stibe. Ante que gúcabe casi ti bomba ni biaʼ qué gaca dé si, peru yanna runi sentirbe guizáʼ maʼ nadoʼbe. Yanna riʼ, maʼ naca Stephen siervu ministerial ne xheelabe maʼ ziné stale iza de naca precursora regular. Ca ancianu de congregación stibe nacaʼ: «Guizáʼ nadóʼ Stephen, qué rudxiibaʼ laa ne guizáʼ runi dxiiñaʼ». Ne laaca guníʼcabe qué huayuu dxi gúʼyacabe laabe guidxiichibe. Nanna Stephen stubi si qué ñanda nuchaa. Laabe guniʼbe: «Huacaaʼ guiráʼ ndaayaʼ riʼ purtiʼ bidieeʼ lugar gucané Jiobá naa guchaaʼ modo naa tobi si tiru».

13. a) ¿Xiñee nabé naxoo nga guidxiichi binni stale? b) ¿Xi rinabaʼ Biblia laanu gúninu?

13 Biblia canabaʼ laanu cadi guidxiichinu, cadi tindenenu binni ne cadi guindísanu ridxi (Efes. 4:31). Stale biaje la? rucaa ca cosa riʼ binni guni xiixa jma naroʼbaʼ. Zándaca guiníʼ ique stale binni normal guizaaca nga, peru dxandipeʼ la? qué rusisaca cani Dios ni bizáʼ laanu. Nga runi, stale xpinni Cristu ni biʼniʼ zacá dxiqué maʼ bichaacaʼ xpiaʼcaʼ yanna (biindaʼ Salmo 37:8-11).

14. ¿Ñee zanda guchaa ti binni ni nabé naduxhuʼ ne gaca ti binni nadóʼ la?

14 Yanna chidúʼyanu ejemplu stiʼ Hans, ti hermanu ni naca ancianu ndaaniʼ guidxi Austria. Coordinador stiʼ ca binnigola de congregación stibe guníʼ sicaríʼ de laabe: «Qué huayuu dxi gunebiaʼyaʼ sti hermanu jma nadóʼ casi laabe». Peru cadi maca zacá diʼ Hans. Dxi nácabe jovenhuiiniʼ bizulú güeʼ xhaatabe nisadxuʼniʼ ne gúcabe naduxhuʼ. Ti dxi naxúdxibe gudxiʼbaʼ ti xiana laabe dede biitibe xnóviabe. Gudíxhecabe guiéguyoobe gande iza. Neca deguyoobe qué nuchaabe modo laabe. Despué gunabaʼ jñaabe ti ancianu chiganna laabe ndaaniʼ cárcel que ne bizulú biʼniʼ estudiarbe Biblia. Laabe bisiénebe: «Guizáʼ nagana guca para naa gusaanaʼ modo naa que. Peru guyuu chupa textu zeeda lu Biblia ni guluu gana naa. Tobi de laacani nga Isaías 55:7, ra ná: “Gusaana binni malu neza stiʼ”. Ne stobi que nga 1 Corintios 6:11. Ruzeeteʼ ni de caadxi binni ni bisaana pecadu nabé malu biʼniʼ ante ra gúcacaʼ xpinni Cristu. Stale iza gucané Jiobá naa né paciencia ra biquiiñeʼ espíritu santu stiʼ para gucané naa gusaanaʼ cani bineʼ dxiqué». Guyuunisa Hans, dxi nuu ndaaniʼ cárcel. Ne bireebe bisaasibe diecisiete iza arondaʼ de biaʼ gudíxhecabe guieguyoobe. Laabe guniʼbe: «Rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ nabé riá binni ne runi perdonar».

15. ¿Xi runi stale binni, peru xi ruzeeteʼ Biblia de laani?

15 Sti cosa ni rusaana binni ora gunibiáʼ Dios nga guendarusiguii. Nagasi stale binni maʼ biaa gusiguii para cadi quixe impuestu o para cadi guiníʼ paraa bichee. Peru Jiobá la? laa nga «Dios ni riníʼ ni dxandíʼ» (Sal. 31:5). Nga runi, rinábabe laanu ca xpinni Cristu guininu ni dxandíʼ guiráʼ ora, cadi gusiguiisaanu laanu (Efes. 4:25; Col. 3:9TNM). Nga caníʼ naquiiñeʼ guininu ni dxandíʼ neca guituí lunu o neca qué chuuláʼdxinu (Prov. 6:16-19).

CANI GUCANÉ LAACABE PARA BISAANACABE CANI

16. ¿Xi zacané laanu gusaananu modo gúcanu dxiqué?

16 Qué zanda diʼ gusaananu cani bíninu dxiqué laasinu. Sakura, Ribeiro, Stephen ne Hans gupa xidé bidxiilucaʼ para gunda bisaanacaʼ modo bibánicaʼ ante. ¿Xi gucané laacabe para bisaanacabe cani yaʼ? Stipa ni bidii Stiidxaʼ Dios laacabe ne ni bidii espíritu santu laacabe (Luc. 11:13; Heb. 4:12). Laanu laaca zanda gacané stipa ca laanu pa guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi, guiníʼ íquenu ni guidúʼndanu ne pa guinábanu Jiobá gudii laanu guendabiaaniʼ ne stipa guiráʼ ora ti gúninu ni ná Stiidxaʼ (Jos. 1:8; Sal. 119:97; 1 Tes. 5:17). Laaca zudii espíritu santu ne Biblia stipa laanu pa guidúʼndanu dede ante cani chitiidiʼ lu reunión ne pa qué guiáʼdxanu cani (Heb. 10:24, 25). Laaca galán iquiiñenu cani rudii organización stiʼ Jiobá laanu, casi ca revista ca, canal JW Broadcasting, aplicación JW Library ne sitiu jw.org (Luc. 12:42).

¿Xi zacané laanu gusaananu modo gúcanu dxiqué? (Biiyaʼ párrafo 16).

17. ¿Xi zadúʼyanu lu sti tema ca?

17 Maʼ bidúʼyanu caadxi de ca cosa malu ni runi binni ni naquiiñeʼ gusaana ca xpinni Cristu tobi si tiru. Peru ¿ñee ca ngasi nga cadi naquiiñeʼ gúninu para chuulaʼdxiʼ Dios ni rúninu la? Coʼ, laaca naquiiñeʼ gusihuínninu dxandíʼ maʼ gadxé laanu yanna ne gúninu stipa pur cadi gusaana de gaca ni zacá biaʼ dxi guibáninu. Lu sti tema ca zazíʼdinu ximodo gúninu ni.

^ párrafo 7 Lu tema riʼ bidxaa lá chupa chonna binni.

^ párrafo 8 Biiyaʼ capítulo 25 stiʼ libru Lo que los jóvenes preguntan. Respuestas prácticas, (volumen 1).