Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cayapa tapa carru ne ti corona laanu

Cayapa tapa carru ne ti corona laanu

«Zaca ni, pa qué gusaana de gucaadiágatu stidxi Jiobá, Dios stitu» (ZAC. 6:15).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 17 NE 16

1, 2. ¿Ximodo nuu ca judíu ni nuu Jerusalén biluxe biiyaʼ si profeta Zacarías visión gadxe?

STALE ni caquiiñeʼ guiníʼ ique profeta Zacarías biluxe biiyaʼ si visión gadxe que. Zándaca nabé biuube gana né promesa ni biʼniʼ Jiobá de guni castigar cani cadi honradu. Peru nin gastiʼ caʼruʼ guchaa. Stale de ca binni que gucarucaʼ binni ni cadi honradu ne bíʼnicaʼ cosa malu. Ne ca judíu que caʼruʼ guiluxe gucuicaʼ yuʼduʼ stiʼ Jiobá sti biaje. ¿Xiñee guizáʼ nagueenda bisaanacabe dxiiñaʼ bidii Dios laacabe que pue? ¿Ñee bibiguétacabe xquídxicabe para si guyúbicabe guibánicabe jma galán la?

2 Nanna Zacarías napa ca judíu ni bibiguetaʼ Jerusalén fe Jiobá. Biblia ná «biniibi Dios ni dxandíʼ espíritu stiʼ» ca judíu que para gusaanacaʼ lídxicaʼ, ne ca negocio sticaʼ (Esd. 1:2, 3, 5). Bisaanacabe ti layú ni maʼ runibiáʼ chaahuicabe para chécabe ti lugar ra stale de laacabe qué runibiáʼ. Cumu nabé risaca para laacabe gaca chaahuiʼ yuʼduʼ stiʼ Dios que la? guyuucabe dispuestu gúnicabe ti viaje de 1,600 kilómetru lu ti layú ra zaca nagana para laacabe tiidicabe ne zadxagalúcabe stale peligru.

3, 4. ¿Xi guendanagana bidxaagalú ca judíu ni bibiguetaʼ Jerusalén?

3 Laga zécabe lu viaje zitu que, ziníʼ ique ca judíu que ximodo nga Jerusalén, ra nacubi chindézacabe. Maca huayunadiágacabe sicarú guca guidxi que. Ne cani huaniisi que biiyacaʼ pabiáʼ naroʼbaʼ guca yuʼduʼ que (Esd. 3:12). Pa ñaca né laanu zinenu laacabe lu viaje que, ¿ximodo ñuni sentirnu ora nidúʼyanu Jerusalén primé biaje yaʼ? ¿Ñee ñuʼnu triste nidúʼyanu guidxi que maʼ bixá ni ne maʼ naxhii nuu ni la? ¿Ñee nuchaaganu ca muru naroʼbaʼ ne nadipaʼ stiʼ Babilonia, né ca muru stiʼ Jerusalén ni maʼ bixá ne maʼ napa huecu lugar de ñapa puertaʼ ne torre la? Peru qué niree ca judíu que gana purtiʼ maʼ biiyacabe modo gupaʼ Jiobá laacabe ne modo gucané laacabe lu viaje zitu ni bíʼnicabe que. Primeca ni bíʼnicabe casi yendácabe nga bicuícabe ti altar lugar ra guyuu yuʼduʼ que. Raqué bizulú bíʼnicabe sacrificiu para Jiobá guiráʼ dxi (Esd. 3:1, 2). Guizáʼ de nayecheʼ nuucabe dede ruluíʼ gastiʼ qué zabee gana laacabe.

4 Aparte de gucuícabe yuʼduʼ que sti biaje, naquiiñeʼ gucuí ca israelita que ca guidxi stini sti biaje. Naquiiñeʼ guni chaahuicabe ca yoo que ne gudxiibacabe lu ca layú para gudiicabe ni iquiiñeʼ familia stícabe (Esd. 2:70). Nuu stale dxiiñaʼ ni gúnicabe. Peru qué nindaa gucalaʼdxiʼ ca enemigu stícabe, cani qué racalaʼdxiʼ gaca adorar Dios jneza, nucueezacaʼ ca dxiiñaʼ que. Bíʼniruʼ ca israelita que dxiiñaʼ neca zaqué. Peru guyuuruʼ tu bicaalú laacabe sti quince iza, ne chaahuiʼ chaahuiʼ bizulú bireecabe gana (Esd. 4:1-4). Ne para jmaruʼ si gaca ni nagana para laacabe la? lu iza 522 ante de ca dxi stiʼ Jesús, biʼniʼ mandar rey de Persia guzuhuaadxícabe guiráʼ dxiiñaʼ cayaca Jerusalén. Ruluíʼ qué ziuu dxi gaca chaahuiʼ guidxi que (Esd. 4:21-24).

5. ¿Xi biʼniʼ Jiobá para guluu gana xquidxi?

5 Nanna Jiobá xi caquiiñeʼ ca Judíu que. Ngue runi, bidiibe últimu visión Zacarías ni zacané laacaʼ chuʼcaʼ seguru nadxiibe laacaʼ ne rudiibe xquíxepeʼ pur guiráʼ ni maʼ bíʼnicaʼ dede dxi que. Laaca racaláʼdxibe gánnacaʼ zápabe laacaʼ pa guibiguetaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ bidiibe laacaʼ sti biaje. Biquiiñeʼ Jiobá Zacarías para biʼniʼ promesa riʼ de dxi guibiguetaʼ cuí yuʼduʼ que sti biaje: «Zaca ni, pa qué gusaana de gucaadiágatu stidxi Jiobá, Dios stitu» (Zac. 6:15).

TI EJÉRCITU DE ÁNGEL

6. a) ¿Ximodo ruzulú visión xhono ni biʼyaʼ Zacarías? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) ¿Xiñee gadxé gadxé color ca caballu que?

6 De lade xhono visión ni biʼyaʼ Zacarías, zándaca ni jma ruquidxi fe stinu nga últimu ca (biindaʼ Zacarías 6:1-3). Guxuíʼlunu ni biʼyaʼ profeta riʼ: guizáʼ reciu ziree tapa carru lade chupa dani de cobre ne ruluíʼ nuu cani listu para cheʼ cani lu guerra. Gadxé gadxé color ca caballu zigubayú ca carru que, ngue runi cadi nagana para gunibiáʼcabe ca carru que. Óraque gunabadiidxaʼ Zacarías: «¿Xii ca ndiʼ pue, señor stinneʼ?» (Zac. 6:4). Cumu né laanu nga nuunu lu modo cayaca cumplir visión riʼ la? laaca rinabadiidxanu xi riníʼ cani bíʼyabe riʼ.

Dede yanna caquiiñeʼ Jiobá ca ángel stiʼ para gapa ne uquidxi fe stiʼ xquidxi

7, 8. a) ¿Xi zeeda gaca guiropaʼ dani bihuinni lu visión que? b) ¿Xiñee de cobre ca dani ca?

7 Nuu biaje ora rieeteʼ dani lu Biblia zándaca caníʼ ni de ti reinu o ti gobiernu. Cani rieeteʼ lu visión ni biʼyaʼ Zacarías riʼ ruluíʼ cani ca dani ni rieeteʼ lu ti profecía stiʼ Daniel. Tobi de laacani zeeda gaca derechu ni napa Jiobá para guni mandar guibáʼ ne Guidxilayú ne qué ziuu dxi gusaana de gúnibe ni. Ne stobi ca zeeda gaca Reinu mesiánicu, ni nuu lu náʼ Jesús (Dan. 2:35, 45). Dede dxi gurí Jesús casi rey lu iza 1914, nuu ca dani riʼ juntu ne cayuni cani ti dxiiñaʼ nabé risaca para ganda gaca ni ná Dios lu Guidxilayú riʼ.

8 ¿Xiñee de cobre cani yaʼ? Cásica oro, cobre ca laaca nabé risaca ni. Biʼniʼ mandar Jiobá iquiiñecabe guiibaʼ ruzaaniʼ riʼ dxi bizáʼcabe tabernáculo que ne yuʼduʼ stiʼ Jerusalén (Éx. 27:1-3; 1 Rey. 7:13-16). Nga runi, cumu de cobre guiropaʼ dani simbólicu riʼ la? nga rusihuinni pabiáʼ risaca derechu ni napa Jiobá de guni mandar guibáʼ ne guiráʼ ni nuu lu Guidxilayú ne pabiáʼ risaca Reinu mesiánicu, laacani zacané cani binni guibani seguru ne gapa stale ndaayaʼ.

9. ¿Tuu nga cani zigusá ca carru que, ne xi dxiiñaʼ nápacabe?

9 ¿Xi zeeda gaca ca carru que ne cani zigusá cani que yaʼ? Cani zigusá ca carru que nácacaʼ ángel, zándaca nuucabe organizadu pur grupu (biindaʼ Zacarías 6:5-8). Rireecabe «nezalú Señor stiʼ guidubi Guidxilayú» para gúnicabe ti dxiiñaʼ especial. ¿Xi laani yaʼ? Ruseendacabe laacaʼ caadxi lugar para gápacaʼ xquidxi Jiobá de ca enemigu sticaʼ, jmaruʼ si de Babilonia, «lu layú ni riaana ladu guiáʼ». Zapa Jiobá ca xpinni para maʼ qué guibiguetaʼ chuʼcaʼ de esclavu Babilonia. Nanna dxíchinu gudixhedxí ndiʼ ladxidóʼ stale de cani cucuí yuʼduʼ que ca dxi bibani Zacarías. Guyuucabe seguru qué zucueeza ca xhenemígucabe laacabe.

10. ¿Xiñee runi sentirnu seguru pur profecía stiʼ Zacarías ra biʼyaʼ ca carru que ne cani zigusá cani?

10 Cásica bizaaca ca dxi bibani Zacarías, dede yanna caquiiñeruʼ Jiobá stiʼ ca ejércitu ca ángel stiʼ para gapaʼ ne uquidxi fe stiʼ xquidxi (Mal. 3:6; Heb. 1:7, 14). Dede lu iza 1919, biree Israel espiritual de esclavu lu naʼ Babilonia guidxi roʼ, religión ni dxandíʼ ca ziroobaʼ ni neca nabé feu modo rizananda ca xhenemígucabe laacabe (Apoc. 18:4). Cadi naquiiñeʼ guidxíbinu ra guiníʼ íquenu zaca xquidxi Dios esclavu sti biaje lu náʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, purtiʼ cayapa ca ángel laanu (Sal. 34:7). Nuunu seguru, laanu ca xpinni Jiobá ni nuu lu guidubi Guidxilayú, zúnirunu xhiiñaʼ Dios stinu né stale gana. Ora guiníʼ íquenu profecía stiʼ Zacarías riʼ, runi sentirnu seguru ne nuu tu cayapa laanu lu bandáʼ stiʼ guiropaʼ dani riʼ.

11. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxíbinu modo chigucaalúcabe xquidxi Dios?

11 Maʼ cadi candaa zutaaguʼ ca políticu o gobiernu ni nuu lu guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ stipa sticaʼ para gácacaʼ ti grupu de guidxi roʼ, ne zúnicaʼ guiráʼ ni nuu lu nacaʼ pur gunduuxecaʼ xquidxi Dios (Ezeq. 38:2, 10-12; Dan. 11:40, 44, 45; Apoc. 19:19). Profecía stiʼ Ezequiel ná zutaaguʼ cani Guidxilayú riʼ casi ñaca cani za. Ne laaca ruzeeteʼ ni dxíʼbacabe caballu ne zucaalúcabe xquidxi Dios né stale xiana (Ezeq. 38:15, 16). * ¿Ñee naquiiñeʼ guidxíbinu la? Coʼ. Ejércitu stiʼ Jiobá ziuu ladu stinu. Ora maʼ nuu ca xpinni Dios lu gran tribulación la? zapa ti ejércitu de ángel laacabe ne zunitilucaʼ cani rucaalú derechu ni napa Jiobá para guni mandar (2 Tes. 1:7, 8). ¡Guizáʼ zadxagayaanu guiráʼ ni guizaaca dxi ca! Peru ¿tuu nga zániru lu ejércitu stiʼ Jiobá ni nuu guibáʼ ca yaʼ?

GULUU JIOBÁ CORONA IQUE REY NE SACERDOTE STIʼ

12, 13. a) ¿Xi gudxi Jiobá Zacarías guni? b) ¿Xiñee nánnanu hombre ni láʼ «Biitu» ca nga Jesucristu?

12 Zacarías si nga biʼyaʼ xhono visión ni zeeda lu libru stiʼ. De raqué bíʼnibe xiixa nezalú xcaadxi ni zaguu gana cani cucuí yuʼduʼ stiʼ Dios sti biaje ne zaca cumplir ti profecía de laani despué (biindaʼ Zacarías 6:9-12). Gudxi Jiobá laabe guiníʼnebe Heldai, Tobiya ne Jedayá, nacubi bedandacaʼ de Babilonia, ne guinábabe laacaʼ plata ne oro. Ne ca guiibaʼ riʼ naquiiñeʼ guni profeta que «ti corona» (Zac. 6:11). ¿Tu para corona que yaʼ? ¿Ñee para gobernador Zorobabel, ni naca de tribu stiʼ Judá ne ni zá de David ni la? Coʼ. Gudxi Jiobá Zacarías cuʼ corona que ique Josué, sumo sacerdote que. Zándaca nabé bidxagayaa ca binni ni biʼyaʼ ora guca ndiʼ.

13 ¿Ñee riníʼ ndiʼ maʼ Josué, sumo sacerdote que chigaca rey la? Coʼ. Laabe qué zanda gácabe rey purtiʼ cadi zeedabe de rey David. Ra guluucabe corona que íquebe bisihuinni ni xi zazaaca né ti rey ne sacerdote ni zeeda despué ni láʼ «Biitu». ¿Tu laabe yaʼ? Stiidxaʼ Dios rusihuinni dxichi laabe nga Jesucristu (Is. 11:1; Mat. 2:23). *

14. ¿Xi dxiiñaʼ cayuni Jesús casi rey ne casi sumo sacerdote?

14 Naca Jesús rey ne sumo sacerdote, ne laabe zanírube nezalú ejércitu de ángel stiʼ Jiobá. Rúnibe dxiiñaʼ né guendabiaaniʼ para ganda gápabe xquidxi Dios ne guibánicaʼ sin dxiibi ndaaniʼ Guidxilayú malu riʼ (Jer. 23:5, 6). Maʼ cadi candaa, zuni ganarbe ca guidxi roʼ ca ne ziuube pur derechu ni napa Jiobá para guni mandar ne zuni defenderbe ca xpínnibe (Apoc. 17:12-14; 19:11, 14, 15). Peru, ante guedandá dxi ca, napa Jesús o «Biitu» que ti dxiiñaʼ naroʼbaʼ.

ZUCUIBE YUʼDUʼ

15, 16. a) ¿Tuu nga cusiá ne cayuni refinar congregación stiʼ ca xpinni Cristu ca dxi riʼ, ne ximodo huayúnibe ni? b) ¿Ximodo ziuu Guidxilayú riʼ guiluxe si ti mil iza de cayuni mandar Cristu?

15 Guca nombrar si Jesús rey ne sumo sacerdote, gucuaabe dxiiñaʼ de gucuibe «yuʼduʼ stiʼ Jiobá» (biindaʼ Zacarías 6:13). Bíʼnibe dxiiñaʼ riʼ lu iza 1919, ra guleebe xquidxi Dios de Babilonia guidxi roʼ ne bisiabe congregación stiʼ ca xpinni Cristu. Laaca biʼniʼ nombrarbe «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» para guʼyaʼ modo gaca dxiiñaʼ ni cayaca lu ca patiu ni napa yuʼduʼ espiritual stiʼ Dios o xquidxi Jiobá (Mat. 24:45). Laaca cayacané Jesús gaca refinar xquidxi Jiobá ne cayacanebe laacaʼ guni adorarcaʼ Dios sticaʼ nayá (Mal. 3:1-3).

16 Dxi maʼ guni mandar Jesús lu ti mil iza ca, laabe ne 144,000 rey ne sacerdote stibe zacanécabe guiráʼ binni ni guzuubaʼ diidxaʼ gácacaʼ perfectu. Dxi maʼ gacaʼ ndiʼ la? maʼ puru si binni ni guni adorar Dios nga ziuu lu Guidxilayú riʼ purtiʼ maʼ nayá ni. Dxicaruʼ nga maʼ gaca adorar Dios jneza.

GACANENU CUÍʼ YUʼDUʼ ESPIRITUAL

17. a) ¿Xiruʼ gudxi Jiobá ca judíu ni gucané laacaʼ chuʼcaʼ seguru? b) ¿Ximodo gucané mensaje que laacabe?

17 ¿Ximodo gucané mensaje stiʼ Zacarías ca judíu que yaʼ? Biʼniʼ prometer Jiobá laacabe zabánicabe seguru ne zapa laacabe para ganda guilúxecabe yuʼduʼ que, ne zándaca gudixhedxí ngue ladxidóʼcabe. Peru ¿ximodo guilúxecabe guiráʼ dxiiñaʼ que pa huaxiéʼcabe yaʼ? Zándaca maʼ qué niníʼ íquecabe guiráʼ ndiʼ ne maʼ qué nidxíbicabe ora gudxi Zacarías laacabe xiruʼ ná Dios. Gudxi Dios laacabe neca nuu hombre ni ruzuubaʼ diidxaʼ ládecabe casi Heldai, Tobiya ne Jedayá, ziuuruʼ stale tu zacané laacabe para cuíʼ «yuʼduʼ stiʼ Jiobá» (biindaʼ Zacarías 6:15). Ngue runi guyuu ca judíu que seguru zacané Jiobá laacaʼ. Ngue runi nagueendaca bizulúcabe ca dxiiñaʼ que sti biaje neca guníʼ rey stiʼ Persia maʼ cadi gúnicabe ni. Qué nindaa gulee Dios guendanagana que, ni naca casi ti dani ngola nezalúcabe. Ne lu iza 515 ante de ca dxi stiʼ Jesús biluxe yuʼduʼ que (Esd. 6:22; Zac. 4:6, 7). Peru ora guníʼ Jiobá ca diidxaʼ riʼ, caniʼbe de caadxi cosa jma naroʼbaʼ ni cazaaca ca dxi nabáninu riʼ.

Qué ziuu dxi gusiaandaʼ Jiobá pabiáʼ nadxiinu laa. (Biiyaʼ párrafo 18 ne 19).

18. ¿Ximodo cayaca cumplir ni ná Zacarías 6:15 tiempu riʼ?

18 Millón binni runi ni ná Dios yanna riʼ. De ladxidóʼcabe riale gacanécabe né «ca cosa risaca» stícabe, casi tiempu, bueltu ne stipa stícabe (Prov. 3:9). Zacá nga racanécabe yuʼduʼ espiritual stiʼ Dios. Ne zanda chuʼnu seguru rusisaca Jiobá ni rúninu pur riuʼnu pur laa ne qué rusaananu laa. Cadi guiaandaʼ laanu Heldai, Tobiya ne Jedayá bidiicaʼ material para gaca corona ni biʼniʼ Zacarías que. Biquiiñeʼ corona riʼ para «guietenaláʼdxicabe» bidiicabe xiixa para ganda gaca adorar Dios jneza (Zac. 6:14). Zacaca nga laanu, qué ziuu dxi gusiaandaʼ Jiobá ni rúninu pur laa ne pabiáʼ nadxiinu laa (Heb. 6:10).

19. ¿Xi naquiiñeʼ gucaa ca visión ni biʼyaʼ Zacarías laanu gúninu?

19 Guiráʼ ni huayaca pur gaca adorar Dios jneza lu ca últimu dxi riʼ rihuinni dxíchica cayaca cani pur ndaayaʼ stiʼ Jiobá ne purtiʼ Cristu nga zániru lu dxiiñaʼ riʼ. Laanu, ca xpinni Dios, nácanu parte de ti organización ni zuhuaa dxiichiʼ, nuu seguru ne qué ziuu dxi guinitilú. Zaca cumplir ni gudixhe ique Jiobá para gaca adorar jneza, casi guníʼ Zacarías lu profecía que. Nga runi, gusisácanu lugar ni nápanu ndaaniʼ xquidxi Jiobá ne gucaʼdiáganu «stidxi Jiobá» Dios stinu. Pa gúninu ni la? zapa Rey ne Sumo Sacerdote stinu laanu ne ca ángel ni zigusá ca carru que. Gúninu guiráʼ ni gándatiʼ pur gacanenu gaca adorar Dios jneza. Zacatiʼ nga zanda chuʼnu seguru zulá Jiobá stiʼ ca ejércitu laanu lu ca últimu dxi stiʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ ne zudiibe laanu ti guendanabani ni qué zaluxe.

^ párrafo 11 Zadxeʼluʼ jma información lu ndaa ni láʼ «Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ» ni zeeda lu Torre stiʼ ni rapa 15 de mayo 2015, yaza 29 ne 30.

^ párrafo 13 Diidxaʼ «binni Nazaret» zeeda ni de ti diidxaʼ hebreu ni riníʼ «biitu».