Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

Dungunon mu rume quimfalcünungei ñi femtripan ti profecia

Dungunon mu rume quimfalcünungei ñi femtripan ti profecia

FILLQUE CHE AMUQUEI ROMA HUARIA MU TAÑI PEAL QUIÑE FÜTRA ADENTUN DEUMALELNGELU TA TITO, QUIÑE FÜTRA LONCO EM.

Ti fütra adentun deumalelngelu ta Tito epuñpüle pengeli quiñe falin dungu ñi rupan cuifi. Fentren che quimlai tüfachi adentun ñi nüucülen Biblia mu, huelu tüfa dungunon mu rume cüme quimfalcünuquei ñi femtripaquen Biblia ñi profecia.

QUIÑE HUARIA TUNTELEHUELAI

Feichi 30 tripantu püle taiñ mülen antü mu, pu Roma che ngüneniequefui fillque troquiñ mapu mülelu Britania ca Galia (Francia) puulu Egipto mapu mu. Feichi mu müna cümelcalefui pu che, huelu Judea mapu mu pofolcaucülefui pu che, feimu pu Roma che catrüleduamcülefuingün.

Quiñe lifru feipi: “Pu judio rume huesa yeuquefui pu Roma che engün, tüfa felequelafui caquelu troquiñ mapu ñi ngüneniequefel pu Roma che. Pu judio lladcütuñmaniefui pu Roma che duamnienoeteu cai engün quisu tañi huimtun, ca femngechi pu Roma che huesalcaquefeyu” (Encyclopedia of Ancient Rome). Fentren judio maneluuquefui ñi acual quiñe lonco tañi montulaeteu ca ñi quechanentuafiel tati pu Roma che, femngechi com feletuafui cuifi reque. Huelu 33 tripantu mu, Jesús feipi huesa dungu ñi contuaeteu ta Jerusalén.

Jesús feipi: “Acuai mai ti antü, fei tami pu caiñe yunge estaca mu huitrañpüramai quiñe fütra malal, hualloñmayaimu ca huall püle contuaimu. [...] Pu caiñe apümcayaimu ca tati pu che eimi mu mülelu. Fei quiñe cura no rume rentrülehuelayai” (Lucas 19:43, 44).

Jesús ñi feipin raquiduamelpelafi tañi pu discipulo. Epu antü rupalu, petu adquintulu ti ngillatuhue ruca Jerusalén mu, quiñe discipulo feipi: “Quimeltufe, ¡adquintunge! ¡Com afmatufali tüfachi cura ca Chau Ngünechen ñi ruca!”. Loncontucunge tüfa, ti ngillatuhue ruca deumangei fütraque cura mu. Feipingequei quiñeque cura doi 11 metro tuhui, 5 metro rupai ca 3 metro puhui. Fei Jesús huiñoldungufi ñi pu discipulo: “Acuai ti antü, fei ti cura fau müleyelu teifücangeai. Quiñe cura no rume rentrülehuelayai” (Marcos 13:1; Lucas 21:6).

Jesús ca feipifi engün: “Pefilmün ta Jerusalén ñi hualloñmanieteu pu soltau, quimaimün ñi püllelepan tañi apümcangeal ti huaria. Fei pu che Judea mapu mülelu, huincul püle lefmaupe. Pu che rangiñ Jerusalén mülelu, tripatupe. Cafei pu che lelfün püle mülelu, ngelai ñi conputual ti huaria mu” (Lucas 21:20, 21). Jesús ñi feipin, ¿femtripapei mai?

APÜMCANGEI TI HUARIA

Rupalu rume 33 tripantu, pu judio mequei tañi chaftuniefiel pu Roma che. Huelu 66 tripantu mu, ti Roma huentru ngüneniefilu Judea, Gesio Floro pingelu, yeñmatufi plata trapümngelu ti ngillatuhue ruca mu, feimu pu judio fente illcuingün. Pichi rupalu, pu judio hueichafe huiluconpui Jerusalén mu, langümcafingün pu Roma hueichafe ca feipicünuingün ñi ngünehuenoaeteu pu Roma che.

Cüla cüyen rupalu, doi 30.000 Roma hueichafe ñi adnieteu Cestio Galo, amui ta Jerusalén ñi huiño ngünenietuafiel pu judio. Pu hueichafe confempui ti huaria mu ca eluhuingün ñi teifücayafiel ti fütra cura malal ñi conpual ti ngillatuhue ruca meu, huelu petu ñi conpunon amurumetuingün. Pu judio müna ayühui fei pürüm inantucufingün ñi hueichayafiel. Tripatulu am huaria mu com pu hueichafe, pu cristiano lefmahui Jerusalén mu fei amutui engün ti fütraque huincul nometu Jordán leufü mu, femngechi femi ñi feipieteu Jesús engün (Mateo 24:15, 16).

Inalechi tripantu, Roma huiño eluhui ñi hueichayafiel ta Judea, fei Vespasiano ca ñi fotüm Tito loncocünungei pu hueichafe mu. Huelu 68 tripantu larquei ti lonco ülmen Nerón, feimu Vespasiano huiñotui Roma mu tañi lonco ülmencületual. Fei loncocünufi tañi fotüm Tito ñi adcünual 60.000 huentru tañi hueichayafiel pu judio.

Junio cüyen 70 tripantu, Tito feipifi tañi pu hueichafe ñi catrüyeafiel anümca mülequefulu lelfün Judea mu. Femngechi deumai engün fütraque yungechi estaca fei huallon anümcünufingün Jerusalén mu, quiñe fütra malal reque 7 kilometro fentelu. Cüla cüyen rupalu, pu Roma che yetufi ti falinque fillem, fei lüpümtucufingün ti huaria ca ti ngillatuhue ruca. Femngechi femtripai ñi feipicünuel Jesús, quiñe cura no rume rentrülehuelai (Lucas 19:43, 44). Quiñe lifru feipi: “Epe 500.000 che lai Jerusalén ca com feichi mapu mu”.

FÜTRA FIESTAINGÜN

Tito huiñotulu ta Roma 71 tripantu mu, huaqueñcülen llohueyu pu che. Epe com pu Roma che trahuluhuingün ñi saquiafiel ca püramyeafiel ta Tito ñi huehun, rume fütra fiesta ürque.

Ti falinque fillem rüpü püle yeniengefui Roma mu com pu che tañi peaeteu. Pu Roma che afmatulen adquintui farcu ca itrofillem ñi entungeel ti ngillatuhue ruca Jerusalén mu. Cafei fütraque carreta mu adentucünungei ti hueichan Jerusalén mu.

Conlu 79 tripantu, Tito lonco ülmencületui lalu tañi chau. Huelu epu tripantu müten rupalu, Tito larumei. Feimu tañi peñi Domiciano, lonco ülmencületui ca deumalelfi ta Tito quiñe fütra adentun ñi püramyengeal.

TI FÜTRA ADENTUN FAMÜLQUE MU

Ti fütra adentun deumalelngelu ta Tito

Fill tripantu fentren che amulu Roma mu adquintuquei ti fütra adentun deumalelngelu ta Tito. Quiñeque che afmatufalchi dungu troquiquefi, quiñeque feipiquei: “Tüfa pengelquei fente ñi nehuen-ngen pu cuifique Roma che”. Ca caquelu che raquiduamelqueyu ñi apümcangen ta Jerusalén ca ñi ngillatuhue ruca.

Huelu pu che cüme ngüneduamquelu Biblia loncontucuquei quiñe doi falin dungu tüfachi fütra adentun mu. Tüfachi adentun dungunolu rume, cüme quimfalcünuquei ñi manelfalngen Biblia ñi feipicünuel ca pengelcünuquei ñi rüf cüpan Chau Dios mu (2 Pedro 1:19-21).