Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ti prueba ni rusihuinni dxandíʼ guca cumplir ti profecía

Ti prueba ni rusihuinni dxandíʼ guca cumplir ti profecía

NDAANIʼ GUIDXI ROMA (ITALIA) ZUHUAA TI ARCU NI RIGUUYA STALE BINNI DE GUIRÁʼ LADU. BÍʼNICABE NI PARA GUSISÁCACABE TITO, TOBI DE CA EMPERADOR ROMANU NI JMA GUNAXHII BINNI LAA.

Napa arcu riʼ chupa dibuju ni runi representar ti cosa risaca ni bizaaca maʼ raca stale iza. Peru huaxiéʼ si binni nanna ruzeeteʼ Biblia xi pur nuu arcu riʼ. Arcu stiʼ Tito ca naca ni ti prueba ni rusihuinni dxandíʼ raca cumplir guiráʼ ca profecía zeeda lu Biblia.

TI GUIDXI NI CHIGUINITILÚ

Lu iza 30 despué de ca dxi stiʼ Jesús, biʼniʼ mandar imperiu stiʼ Roma dede Britania ne Galia (Francia) hasta Egipto. Nabé galán bibani binni ndaaniʼ guiráʼ ca guidxi ra biʼniʼ mandar imperiu riʼ, peru biuu caadxi guidxi nabé bicaalucaʼ Roma, laaca ni nga ca guidxi ni riaana lu provincia stiʼ Judea.

Encyclopedia of Ancient Rome cusiene: «Huaxiéʼ si guidxi ra runi mandar Imperiu Romanu bihuinni nabé gucananalaʼdxiʼ binni gobiernu, casi bihuinni ni ndaaniʼ provincia stiʼ Judea. Nabé bidxiichi ca judíu purtiʼ biʼniʼ mandar binni de gadxé guidxi laacaʼ, ne qué ñuni respetar ca binni riʼ ca tradición stícabe. Peru qué nudii Roma lugar ñaca ni ná ca judíu». Stale de laacaʼ cabézacaʼ ti mesías políticu ni gulá laacaʼ de lu náʼ ca romanu ne gudxiguetaʼ laacabe guiráʼ ca cosa galán ni gúpacabe. Peru lu iza 33, guníʼ Jesús zanitilú guidxi Jerusalén.

Jesús guníʼ:« Purtiʼ zedandá dxi zuzuhuaa ca enemigu stiluʼ staca naduxhuʼ punta guidubi vuelta de lii; zaguucabe leʼ lii ne zuninácabe lii guiráʼ ladu. Zusábacabe lii layú ne ca ni nabeza racá, ne qué zusaanacabe ti guié luguiáʼ sti guié ra nuuluʼ» (Lucas 19:43, 44).

Qué ñene ca discípulo stiʼ Jesús ca diidxaʼ ni guniʼbe que. Chupa dxi despué, laga cayuuyacabe templu stiʼ Jerusalén, tobi de laacabe guníʼ: «Maestru, ¡biiyaʼ pabiáʼ sicarú ca guié riʼ ne pabiáʼ naroʼbaʼ ca edificiu riʼ!». Guníʼ ca discípulo que sicaríʼ purtiʼ zándaca caadxi guié stiʼ templu que gúpacaʼ ni 11 metru de ziuulaʼ ne 5 metru de xilaga ne 3 metru de nasoo. Peru Jesús bicabi laacabe: «Zedandá dxi maʼ qué ziaana ti guié luguiáʼ sti guié de guiráʼ ni cayuuyatu nagasi. Guiráʼ ni zaxiá» (Marcos 13:1; Lucas 21:6).

Laacaʼ guniʼbe: «Peru ora gúʼyatu maʼ nuu campamentu stiʼ ca ejércitu guidubi vuelta Jerusalén, laganna maʼ zedadxiña dxi guinitilú ni. Óraque guxooñeʼ ca ni nuu Judea lu ca dani; ca ni nuu ndaaniʼ guidxi Jerusalén la? guireecaʼ, ne ca ni nuu lu layú, cadi guibiguétacaʼ ndaaniʼ ni» (Lucas 21:20, 21). ¿Ñee guca cumplir ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ la?

BINITILÚ TI GUIDXI

Jma de treinta y tres iza, biʼniʼ huantar ca judíu guni mandar Roma laacaʼ. Peru lu iza 66, procurador stiʼ Judea, Gesio Floro, gulaʼnaʼ bueltu stiʼ tesorería risaca stiʼ templu que. Ne pur ngue bizulú guendaridinde que. Nagueendaca biuu ca judíu ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne biiticaʼ stale soldadu stiʼ Roma ne guniʼcaʼ maʼ qué zuni mandar Roma laaca.

Chonna beeu despué, Cestio Galo ne jma de treinta mil soldadu romanu stiʼ guyecaʼ Jerusalén para gunitilucaʼ ca ni cucaalú Roma. Ne biuucaʼ ndaaniʼ guidxi que ne gundaacaʼ tobi de ca muru stiʼ templu que. Ne málasi zeʼ ca soldadu que. Nagueendaca yenanda ca judíu rebelde que laacabe. Bidii ndiʼ tiempu ca cristianu que para guireecaʼ de Jerusalén ne checaʼ lu ca dani que, deche guiiguʼ Jordán, ne zaqué nga yenándacaʼ conseju ni bidii Jesús (Mateo 24:15, 16).

Gudiʼdiʼ si ti iza, biguetaʼ bicaalú Roma Judea, ne jefe stiʼ ejércitu que nga general Vespasiano ne xiiñiʼ Tito. Peru lu iza 68 despué de guti emperador Nerón, biguetaʼ Vespasiano Roma para gaca emperador, ne maʼ xiiñibe Tito biaana casi jefe stiʼ ejércitu de sesenta mil soldadu para gucaalú Judea.

Lu beeu junio stiʼ iza 70, biʼniʼ ordenar Tito ca soldadu stiʼ gusábacaʼ ca yaga stiʼ Judea para gúnicaʼ ti barda de staca naduxhuʼ punta de gadxe kilómetru de ziuulaʼ guidubi buelta Jerusalén. Chonna si beeu despué, biuu ca soldadu ndaaniʼ guidxi que ne bizaaquicaʼ templu ne guidxi que. Casi maca guníʼ Jesús, qué ñaana ti guié luguiáʼ sti guié (Lucas 19:43, 44). Según ti cálculo, «guti biaʼ 250,000 ne 500,000 binni de Jerusalén ne de xcaadxi guidxi».

BIʼNIʼ GANAR TI IMPERIU

Lu iza 71, biguetaʼ Tito Italia ne nabé galán bidxaagalú guidxi Roma laabe. Guiráʼ ca binni de guidxi que bireecaʼ lu calle para guni celebrarcaʼ ti saa naroʼbaʼ purtiʼ biʼniʼ ganarcaʼ.

Nabé bidxagayaa ca binni de Roma, purtiʼ cayuuyacaʼ ca tesoro risaca ni careenécabe ndaaniʼ ca calle stiʼ guidxi que. Nezalúcabe zidiʼdiʼ ca barcu ne ca carru de guerra ne xcaadxi cosa ni guleecabe ndaaniʼ templu stiʼ Jerusalén.

Lu iza 79 guti si Vespasiano, bixhoze Tito, maʼ laa guca emperador, peru málasi gútibe chupa iza despué. Guca si bíʼchibe Domiciano emperador la? biʼniʼ ti arcu o ti monumentu para guietenaláʼdxicabe Tito.

ARCU RIʼ LU CA DXI STINU

Arcu stiʼ Tito ca dxi riʼ (Roma)

Guiráʼ iza riguuya jma de ti gayuaa mil binni de guiráʼ ladu arcu ni bíʼnicabe stiʼ Tito ra Foro stiʼ Roma. Nuu tu laa ruuyaʼ ni casi ti obra de arte, xcaadxi casi ti homenaje ni bíʼnicabe pur imperiu nadipaʼ stiʼ Roma, ne xcaadxi ruuyaʼ ni casi ti cosa para guietenaláʼdxicabe biʼniʼ ganárcabe guidxi Jerusalén ne binitilúcabe templu stiʼ.

Peru para ti binni ni runi estudiar Biblia, nabé risaca arcu riʼ purtiʼ rusihuinni ni dxandí raca cumplir ca profecía zeeda lu Biblia ne dxandí zeeda ca ni de Dios (2 Pedro 1:19-21).