Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guzúʼbanu diidxaʼ ne gápanu fe cásica gupa Noé, Daniel ne Job

Guzúʼbanu diidxaʼ ne gápanu fe cásica gupa Noé, Daniel ne Job

«Noé, Daniel ne Job, ñanda nulacaʼ xquendanabánicaʼ purtiʼ bíʼnicaʼ ni jneza» (EZEQ. 14:14).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: NE 54

1, 2. a) ¿Xiñee zanda cuʼ ejemplu stiʼ Noé, Daniel ne Job gana laanu? b) ¿Paraa nuu Ezequiel dxi bicaa ca diidxaʼ ni zeeda lu textu stiʼ tema riʼ?

¿ÑEE cayacanaluʼ pur xiixa guendahuará, qué gápaluʼ bueltu, canazanándacabe lii o pur sti guendanagana casi laacani la? ¿Ñee nuu biaje raca nagana para lii chuʼluʼ nayecheʼ lu serviciu ni cudiiluʼ Dios la? Pa zacá ni, ejemplu stiʼ Noé, Daniel ne Job zanda cuʼ cani gana lii. Laaca gupa ca hombre imperfectu riʼ guendanagana casi cani nápanu. Nuu de laacani dede guluu cani xquendanabánicabe ra naxoo. Neca zacá, qué nusaanacabe Jiobá ne laa biiyaʼ laacabe casi binni ni napa fe ne ni ruzuubaʼ diidxaʼ ni zanda chinándanu ejemplu stiʼ (biindaʼ Ezequiel 14:12-14).

2 Bicaa Ezequiel ca diidxaʼ ni zeeda lu textu stiʼ tema riʼ ndaaniʼ guidxi Babilonia lu iza 612 ante de ca dxi stiʼ Jesús. * Gaayuʼ iza despué de bicaa Ezequiel ca diidxaʼ riʼ, binitilú Jerusalén ni bidxiideche Dios lu iza 607 (Ezeq. 1:1; 8:1). Caadxi si binni bisihuinni napa cualidad casi gupa Noé, Daniel ne Job, ne pur nga casi ñaca gucuacaʼ ti marca para bilacaʼ (Ezeq. 9:1-5). Lade ca binni riʼ nuu Jeremías, Baruc, Ébed-mélec ne ca recabita.

3. ¿Xi chiguizíʼdinu lu tema riʼ?

3 Dxi guinitilú guidxilayú malu riʼ, ca binni si ni ruuyaʼ Jiobá runi ni jneza cásica biʼniʼ Noé, Daniel ne Job nga casi ñaca zacacaʼ ti marca para guilacaʼ (Apoc. 7:9, 14). Nga runi, guidúʼyanu xiñee biiyaʼ Dios ca hombre riʼ casi binni ni runi ni jneza ne ni zanda chinándanu ejemplu stiʼ. Ora guininu de cada tobi de ca binni riʼ, primeru zadúʼyanu xi guendanagana bidxaagalúcabe ne despué zadúʼyanu ximodo zanda guzúʼbanu diidxaʼ ne gápanu fe cásica gúpacabe.

BISIHUINNI NOÉ NAPA FE NE RUZUUBAʼ DIIDXAʼ JMA DE GAʼ GAYUAA IZA

4, 5. a) ¿Xi guendanagana bidxaagalú Noé? b) ¿Xiñee ridxagayaanu modo biʼniʼ huantarbe?

4 Ca guendanagana ni bidxaagalube. Ca dxi bibani Enoc, bisabuelo stiʼ Noé, ca binni que nuucaʼ zitu de Dios. Dede «uluu dí ca» Jiobá (Jud. 14, 15). Zeʼ dxi jma bidale guendaridinde. Ne para tiempu bibani Noé maʼ «bidxá tipa guidxilayú riʼ de guendaridinde». Caadxi ángel malu gúcacaʼ casi binni guidxilayú, bichaganacaʼ caadxi gunaa ne gúpacaʼ xiiñicaʼ, malu guca ca xiiñicaʼ ne guizáʼ bininacaʼ binni (Gén. 6:2-4, 11, 12). Peru gadxepeʼ guca Noé. Biblia ná «guyuulaʼdxiʼ Jiobá» guiráʼ ni bíʼnibe ne «bisihuínnibe qué gápabe donda lade cani bibaninebe». Ne guzanebe «Dios ni dxandíʼ» (Gén. 6:8, 9).

5 Guidúʼyanu xi rusiidiʼ ca diidxaʼ riʼ laanu de Noé, hombre ni biʼniʼ ni jneza que. Primé la? guiníʼ íquenu pabiáʼ tiempu bizuubaʼ hombre riʼ stiidxaʼ Jiobá ndaaniʼ guidxilayú malu ni guyuu ante guiaba nisaguié naroʼbaʼ que. Cadi setenta ne ochenta si iza bizuubabe diidxaʼ, biaʼ ribani binni yanna, sínuque casi xhoopaʼ gayuaa iza (Gén. 7:11). Ne gadxé modo bibánibe que laanu, purtiʼ laabe qué ñápabe ti congregación ni niguu gana laabe en sentidu espiritual. Ruluíʼ si nin ca bíʼchibe né nin ca bizáʼnabe ni gulenebe qué niguucaʼ gana laabe. *

6. ¿Ximodo bisihuinni Noé guca nadxibalú?

6 Qué ñuu diʼ Noé conforme né ñaca si ti hombre nachaʼhuiʼ, sínuque gúcabe nadxibalú ne guniʼbe de fe ni nápabe Jiobá. Nga runi Biblia ruzeeteʼ laabe nga gúdxibe ca binni que xi chiguni Jiobá (2 Ped. 2:5). Sicaríʼ bicaa apóstol Pablo: «Pur modo bini cre be que bisihuinni be pabiáʼ cuchee binni guidxilayú» (Heb. 11:7). Nuunu seguru biʼniʼ huantarbe burla, bicaalúcabe laabe dede zándaca gúdxicabe laabe zuninácabe laabe. Peru qué ñábabe lu trampa de nidxíbibe binni (Prov. 29:25). Lugar de nga la? gúpabe valor ni rudii Jiobá ca xpinni ni napa fe ne runi ni ná.

7. ¿Xi guendanagana bidxaagalú Noé ora bizáʼ arca que?

7 Despué de guzané Noé Dios jma de gaayuʼ gayuaa iza, biʼniʼ mandar Jiobá laabe guzaʼbe ti arca para guilá binni ne maniʼ (Gén. 5:32; 6:14). Zándaca nagana biiyaʼ Noé guzáʼ ti arca naroʼbaʼ. Ne laaca nuunu seguru nánnabe zuni burlarúcabe laabe ne zucaalúcabe laabe. Peru gúpabe fe ne bizuubabe diidxaʼ. Guiráʼ ni gudxi Jiobá laabe, «bíʼnibe cani zaqué zaquepeʼ» (Gén. 6:22).

8. ¿Ximodo bisihuinni Noé napa confianza zudii Dios laa ni caquiiñeʼ?

8 Zándaca laaca guca nagana para Noé gudii ni iquiiñeʼ xheelaʼ ne ca xiiñiʼ. Ante guiaba nisaguié naroʼbaʼ que, napa xidé guni binni dxiiñaʼ nadipaʼ para gudxiibaʼ xiixa para gó. Ne ngueca nga biʼniʼ Noé (Gén. 5:28, 29). Neca zaqué, qué nicá íquebe puru si ni caquiiñecabe, sínuque gucuá íquebe gúnibe xhiiñaʼ Dios. Biaʼ cuarenta o cincuenta iza bindaabe para bizaʼbe arca que, peru qué nusaanabe de nicá íquebe ca cosa espiritual. Ne bíʼnirube ni xhonna gayuaa cincuenta iza despué de biaba nisaguié naroʼbaʼ que (Gén. 9:28). Rihuinni dxíchica gúpabe fe ne bizuubabe diidxaʼ, nga runi zanda chinándanu ejemplu stibe.

9, 10. a) ¿Ximodo zanda gápanu fe ne guzúʼbanu diidxaʼ casi biʼniʼ Noé? b) ¿Xi zuni Jiobá pa guni defendernu ca ley stiʼ?

9 Ximodo zanda gápanu fe ne guzúʼbanu diidxaʼ cásica biʼniʼ Noé. Rúninu ni ora runi defendernu guendaruni jneza stiʼ Jiobá, cadi gácanu casi binni guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ ne ora riguíxhenu Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabáninu (Mat. 6:33; Juan 15:19). Ne pur nga la? qué riuulaʼdxiʼ binni guidxilayú riʼ modo nácanu. Guzéʼtenu ti ejemplu, cumu maʼ gudixhe íquenu gúninu ni ná ca ley stiʼ Dios ni caníʼ de sexo ne de guendaxheelaʼ la? ca mediu de comunicación ca riniʼcaʼ mal de laanu ndaaniʼ caadxi guidxi (biindaʼ Malaquías 3:17, 18). Peru, cásica Noé, qué ridxíbinu binni, sínuque ridxíbinu Dios. Purtiʼ nánnanu laasi nga zanda gudii laanu guendanabani ni qué zaluxe (Luc. 12:4, 5TNM).

10 Cada tobi de laanu naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ laca laa: «¿Ñee zazayaruáʼ gaxha de Dios ora guni burla binni naa o guiniʼcaʼ mal de naa la? ¿Ñee napaʼ confianza zudii Jiobá naa ca cosa ni caquiiñeʼ dede né ora gaca nagana para guidxela cani la?». Pa gápaluʼ fe ne guzuubaluʼ diidxaʼ casi biʼniʼ Noé la? zanda chuʼluʼ seguru zapa Jiobá lii (Filip. 4:6, 7).

BISIHUINNI DANIEL NAPA FE NE RUZUUBAʼ DIIDXAʼ NDAANIʼ TI GUIDXI RA DXAʼ GUENDAQUÉIQUIIÑEʼ

11. ¿Xi ca guendanagana bidxaagalú Daniel ne guionnaʼ xcompañeru ndaaniʼ guidxi Babilonia? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

11 Ca guendanagana bidxaagalube. Guleza Daniel casi ti esclavu ndaaniʼ guidxi Babilonia, ti guidxi ra nabé biʼniʼ adorar binni bidóʼ ne biʼniʼ practicarcaʼ espiritismo. Biʼniʼ ca babilonio que menu ca judíu ne biʼniʼ búrlacaʼ laacabe ne Dios stícabe, Jiobá (Sal. 137:1, 3). Nanna dxíchinu, nabé bininá ngue ca judíu ni bizuubaʼ diidxaʼ, casi Daniel. Ne nabé biiyadxí binni ni rúnibe ne ni runi guionnaʼ xcompañérube, Hananías, Misael ne Azarías, purtiʼ cayuni preparar ca babilonio que laacabe para gúnicabe xhiiñaʼ rey que. Dede gúdxicabe ca joven riʼ xi naquiiñeʼ gocaʼ. Beeda gaca ndiʼ ti guendanagana purtiʼ qué niná Daniel ñuni «biidiʼ laa né ca guendaró nanixe stiʼ rey que» (Dan. 1:5-8, 14-17).

12. a) ¿Xi cualidad galán gupa Daniel? b) ¿Ximodo biiyaʼ Jiobá Daniel?

12 Sin nudii Daniel cuenta bidxaagalú sti guendanagana. Cumu gúcabe ti binni nuu xpiaaniʼ la? gucuaabe caadxi privilegiu risaca (Dan. 1:19, 20). Nga runi ñándaca nuchabe bi yánnibe ne niníʼ íquebe laasibe nápabe razón. Peru qué ñácabe zacá. Qué nusaanabe de ñácabe humilde ne gúnnabe qué zanda gúnibe guiráʼ cosa laasibe sínuque bisisácabe Jiobá pur guiráʼ ni bíʼnibe (Dan. 2:30). Joven ruʼ laabe dxi guníʼ Jiobá rúnibe ni jneza ne nácabe ti ejemplu casi Noé ne Job. Rihuinni dxíchica gupa Jiobá stale confianza laabe. Ne gupa razón para biʼniʼ ni, purtiʼ bisihuinni Daniel napa fe ne bizuubaʼ diidxaʼ biaʼ dxi bibani. Ne zándaca nápabe biaʼ ti gayuaa iza dxi gudxi ti ángel laabe né stale cariñu naca ti binni risaca para Dios (Dan. 10:11).

13. ¿Xiñee gunda gucané Daniel xcaadxi judíu ni nuu de esclavu?

13 Pur gucané Dios Daniel la? guca tobi de ca funcionariu jma risaca de Babilonia ne despué stiʼ Medopersia (Dan. 1:21; 6:1, 2). Zándaca biʼniʼ Jiobá ni para ganda gacané Daniel xquídxibe, cásica biʼniʼ José dxi nuu Egipto ne Ester ne Mardoqueo dxi nuucaʼ Persia (Dan. 2:48). * Guxuíʼlunu pabiáʼ gutadxí ladxidóʼ Ezequiel ne xcaadxi judíu ni nuu de esclavu que ora bíʼyacaʼ modo gucané Jiobá laacaʼ.

Rusisaca Jiobá cani qué rusaana de gaca leal. (Biiyaʼ párrafo 14 ne 15).

14, 15. a) ¿Xiñee cásica bibani Daniel nga nabáninu yanna? b) ¿Xi zanda guiziidiʼ cani napa xiiñiʼ de ejemplu stiʼ bixhoze ne jñaa Daniel?

14 Ximodo zanda gápanu fe ne guzúʼbanu diidxaʼ cásica biʼniʼ Daniel. Tiempu riʼ nabáninu lu ti guidxilayú ni maʼ guca biidiʼ en sentidu moral ne espiritual, purtiʼ zinanda binni Babilonia guidxi roʼ, religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, ti lugar ra naca «lidxi binidxaba ne ca espíritu stiʼ» (Apoc. 18:2). Peru laanu casi ñaca nácanu binni de sti guidxi. Nga runi maʼ gadxé laanu, ne pur nga runi burla binni guidxilayú laanu (Mar. 13:13). Nga runi, gúninu cásica biʼniʼ Daniel guidxíñanu gaxha de Jiobá. Pa nápanu confianza laabe, nácanu humilde ne ruzúʼbanu diidxaʼ, zuuyaʼ Jiobá laanu casi ti binni risaca (Ageo 2:7).

15 Tiempu riʼ, zanda guiziidiʼ cani napa xiiñiʼ de ejemplu stiʼ bixhoze ne jñaa Daniel. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ Daniel gunnaxhii Jiobá dxi nahuiiniʼ neca guyuu stale guendaquéiquiiñeʼ ndaaniʼ guidxi Judá. Dxandíʼ, cadi ni málasi gunnaxhiibe Dios, sínuque bisiidiʼ chaahuiʼ bixhózebe ne jñaabe laabe (Prov. 22:6). Ne lapeʼ Daniel, ni riníʼ «Juez stinneʼ nga Dios», rusihuinni ni laaca gunnaxhii bixhózebe ne jñaabe Jiobá. Nga runi, laatu cani napa xiiñiʼ, lagapa paciencia ora gusiiditu ca xiiñitu de Jiobá. Cadi guireetu gana (Efes. 6:4). Laguni orarné laacabe ne laguni orar pur laacabe. Pa gúnitu stipa pur gusiiditu laacabe cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ne guiaana ni ndaaniʼ ladxidóʼcabe la? zudii Jiobá laatu stale ndaayaʼ (Sal. 37:5).

BISIHUINNI JOB NAPA FE NE RUZUUBAʼ DIIDXAʼ NECA GUCA RICU O POBRE

16, 17. ¿Xi guiráʼ guendanagana bidxagalú Job lu xquendanabani?

16 Ca guendanagana bidxaagalube. Stale cosa bichaa lu xquendanabani Job. Gúcabe «binni jma risaca ni guyuu ndaaniʼ ca guidxi ni riaana ladu Oriente» (Job 1:3). Gúcabe ricu ne biʼniʼ respetar binni laabe (Job 29:7-16). Neca zaqué, qué niníʼ íquebe jma risácabe que guiráʼ binni o niníʼ íquebe cadi caquiiñebe Dios. Jiobá peʼ gudxi laabe «xpinneʼ» ne laaca guníʼ nácabe «ti hombre ni qué gapa donda ne runi ni jneza, ridxibi Dios ne rucaanáʼ ni nadxabaʼ» (Job 1:8).

17 Ti dxi sti dxi si bichaa xquendanabánibe. Binítibe guiráʼ ni nápabe ne guizáʼ guyuube triste dede gunábabe gátibe. Nánnanu Binidxabaʼ nga napa donda, laa guníʼ pur guicaabe xiixa nga rúnibe ni ná Dios (biindaʼ Job 1:9, 10). Qué nicaa Jiobá ni guníʼ Binidxabaʼ que casi guendariguite. Bidiibe lugar gusihuinni Job qué zusaana laabe ne runi ni nabe purtiʼ dxandíʼ nadxii laabe.

18. a) ¿Xi jma ridxagayaaluʼ de modo guca Job leal? b) ¿Xi rizíʼdinu de Jiobá pur modo biʼniʼ tratar Job?

18 Biseendaʼ Binidxabaʼ caadxi guendanagana luguiáʼ Job para guniná laabe ne bicaa laabe guiníʼ íquebe Dios biseendaʼ cani (Job 1:13-21). Despué guyé chonna hombre ni ná xhamigu laabe para quixhedxicaʼ ladxidoʼbe. Peru laga bininacaʼ laabe ne ca diidxaʼ gúdxicaʼ laabe ne guniʼcaʼ Dios cuseendaʼ guiráʼ ngue luguiabe pur cani huayúnibe (Job 2:11; 22:1, 5-10). Neca gudiʼdiʼ Job guiráʼ ngue la? guca leal. Neca laaca guyuu ora guniʼbe sin niníʼ íquebe. Peru biene Jiobá Job pur guiráʼ ni cadiʼdiʼ que (Job 6:1-3). Nánnabe guizáʼ triste nuu hombre que, peru qué ñuu dxi nudxiideche laabe, neca casi ñaca nusaʼbiʼ Binidxabaʼ laa layú ne niguu ñee laabe stale biaje ra bisiguii ne guníʼ mal de laabe. Ora biluxe prueba ra bihuinni pa dxandíʼ fe napa Job, bidxiguetaʼ Jiobá laabe doble de biaʼ gúpabe ante ne bidii lugar laabe guibánibe sti gayuaa cuarenta iza (Sant. 5:11). Biaʼ tiempu ca la? bíʼniruʼ Job ni ná Jiobá de guidubi ladxidóʼ. ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ? Purtiʼ para dxi bicaa Ezequiel ca diidxaʼ stiʼ textu stiʼ tema riʼ maʼ gudiʼdiʼ gayuaa iza de gútibe.

19, 20. a) ¿Ximodo zanda gápanu fe ne guzúʼbanu diidxaʼ cásica biʼniʼ Job? b) ¿Ximodo zanda guianu binni casi riáʼ Jiobá?

19 Ximodo zanda gápanu fe ne guzúʼbanu diidxaʼ cásica biʼniʼ Job. Modo tiica si nabáninu, cadi gusaana de guidúʼyanu Jiobá casi binni ni jma risaca lu xquendanabáninu, gápanu stale confianza laabe ne guzúʼbanu stiidxabe de guidubi ladxidoʼno. Ne zanda guininu, jma stale razón nápanu qué Job para gúninu ni. Guiníʼ íquenu ndiʼ, laanu maʼ nánnanu stale cosa de Binidxabaʼ ne guiráʼ modo riguite binni (2 Cor. 2:11). Nánnanu xiñee rudii Dios lugar gacaná binni pur cani cá lu libru stiʼ Job. Ne laaca racané ca profecía stiʼ Daniel laanu guiénenu Reinu stiʼ Dios nga ti gobiernu ni nuu lu náʼ Jesucristu ne zuni mandarbe lu guidubi Guidxilayú (Dan. 7:13, 14). Ne nánnanu maʼ cadi candaa zabee Reinu riʼ guiráʼ yuubaʼ napa binni tobi si tiru.

20 Modo bibani Job laaca rusiidiʼ ni laanu pabiáʼ naquiiñeʼ guianu ca hermanu stinu ni cayacaná. Zándaca nuu de laacabe ziuu ora zaníʼ xiixa sin guiníʼ ique cásica biʼniʼ Job (Ecl. 7:7). Peru lugar de guininu mal de laacabe la? guiníʼ íquenu xiñee guníʼcabe ni ne guiénenu laacabe. Zacá zinándanu ejemplu stiʼ Jiobá, Bixhózenu ni nadxii laanu ne ni riáʼ laanu (Sal. 103:8).

ZUNI JIOBÁ LAANU NAGUIDXI

21. ¿Xi rusietenalaʼdxiʼ ca diidxaʼ ni zeeda lu 1 Pedro 5:10 laanu pur guiráʼ ni gudiʼdiʼ Noé, Daniel ne Job?

21 Neca gadxé gadxé tiempu bibani Noé, Daniel ne Job ne gadxé gadxé modo bibánicabe, biʼniʼ huantárcabe ca guendanagana bidxaagalúcabe. Guiráʼ ni gudíʼdicabe lu xquendanabánicabe rusietenalaʼdxiʼ ni laanu ca diidxaʼ bicaa apóstol Pedro ra ná: «Ne ora ma ucaná tu caadxi la? jma rusi zaniisi tu lu stiidxa Dios, zuzuhuaa chaahui be laatu, ne zudii be stipa laatu ne zuni be laatu naguidxi. Laabe racané be laanu» (1 Ped. 5:10).

22. ¿Xi zazíʼdinu lu sti tema ca?

22 Ca diidxaʼ ni zeeda lu 1 Pedro 5:10 laaca racané cani xquidxi Dios de tiempu riʼ. Cayabi Jiobá laanu zuni laanu nadipaʼ ne naguidxi. Guiranu racaláʼdxinu gudii Jiobá laanu stipa ti guzúʼbanu stiidxaʼ. Nga runi racaláʼdxinu gápanu fe ne guzúʼbanu diidxaʼ casi biʼniʼ Noé, Daniel ne Job. Lu sti tema ca zazíʼdinu gúcacabe leal purtiʼ dxandipeʼ binibiáʼ chaahuicabe Jiobá. Ne biénecabe xi ribézabe guni cada tobi (Prov. 28:5). Laanu laaca zanda gúninu casi bíʼnicabe.

^ párrafo 2 Lu iza 617 ante de ca dxi stiʼ Jesús yenécabe Ezequiel guidxi Babilonia. Ne lu iza 612 dxi nápabe xhoopaʼ iza de nuube de esclavu bicaabe ca diidxaʼ ni ridúʼndanu lu Ezequiel 8:1-19:14.

^ párrafo 5 Lamec, bixhoze Noé, laaca bidxibi Dios, peru gútibe gaayuʼ iza ante guiaba nisaguié naroʼbaʼ que. Pa nabani jñaa Noé ne ca biʼchiʼ o ca bizaʼnaʼ ora biaba nisaguié naroʼbaʼ que la? gúticabe raqué.

^ párrafo 13 Zándaca ngaca biʼniʼ Dios né guionnaʼ xcompañeru Daniel, purtiʼ laaca gúpacaʼ dxiiñaʼ risaca (Dan. 2:49).