Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee runibiaʼluʼ Jiobá cásica binibiáʼ Noé, Daniel ne Job laabe la?

¿Ñee runibiaʼluʼ Jiobá cásica binibiáʼ Noé, Daniel ne Job laabe la?

«Ca binni malu qué zanda guiénecaʼ xii nga ni jneza, peru cani cuyubi Jiobá zanda guiénecaʼ guiráʼ cosa» (PROV. 28:5).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 43 NE 49

1-3. a) ¿Xi zacané laanu guzúʼbanu stiidxaʼ Dios lu ca últimu dxi riʼ? b) ¿Xi chiguidúʼyanu lu tema riʼ?

MAʼ NABÁNINU ra mayaca guiluxe ca últimu dxi riʼ. Cadale binni qué iquiiñeʼ «casi rindani guixi malu» (Sal. 92:7). Nga runi, qué ridxagayaanu gúʼyanu maʼ qué gapa binni respetu ca norma stiʼ Dios. Yanna, ¿ximodo zanda gácanu «casi badu huiini luguiá enda malu» peru guiníʼ íquenu «casi riníʼ ique ni huaniisi» yaʼ? (1 Cor. 14:20).

2 Respuesta stiʼ pregunta ca zeeda ni lu textu stiʼ tema riʼ, ra ná: «Peru cani cuyubi Jiobá zanda guiénecaʼ guiráʼ cosa» (Prov. 28:5). Nga nga guiráʼ cani naquiiñeʼ gánnacabe para gusiéchecabe laabe. Zacagá ruzeeteʼ Proverbios 2:7, 9. Racá ná zudii Jiobá «guendanuuxpiaaniʼ» ca binni runi ni jneza, ne pur nga la? ziénecaʼ xii nga ni jma jneza gúnicaʼ, ximodo raca juzgar, ne zúnicaʼ puru si ni jneza, ne zucaa íquecaʼ sacaʼ lu neza ni nachaʼhuiʼ.

3 Noé, Daniel ne Job gúpacaʼ guendanuuxpiaaniʼ ni zeeda de Dios (Ezeq. 14:14). Laaca zanda guininu napa xquidxi Dios ni yanna. Lii yaʼ, ¿ñee maʼ gunda biéneluʼ xi guiráʼ naquiiñeʼ gúniluʼ para gusiécheluʼ Jiobá la? Ni naquiiñeʼ gúniluʼ nga gunibiáʼ chaahuiluʼ Dios. Nga runi, guidúʼyanu chonna cosa ni naquiiñeʼ gánnanu. Primé, ximodo binibiáʼ Noé, Daniel ne Job Dios. Guiropa, xi guleendúcabe pur binibiáʼcabe laabe. Ne guionna, ximodo zanda gápanu fe cásica gúpacabe.

GUZANÉ NOÉ DIOS LU TI GUIDXILAYÚ RA DXAʼ GUENDAQUÉIQUIIÑEʼ

4. a) ¿Ximodo binibiáʼ Noé Jiobá? b) Ra binibiáʼ chaahuiʼ Noé Jiobá, ¿ximodo gucané ni laabe?

4 Ximodo binibiaʼbe Jiobá. Dede dxi bizulú guyuu binni lu Guidxilayú, ca hombre ne gunaa ni huayapa fe maʼ biziidicaʼ de Dios de chonna modo: ora biyadxícabe cani bizaʼbe, ra bicaadiágacabe xcaadxi xpinni Dios ni bizuubaʼ diidxaʼ ne ra bíʼyacabe ca ndaayaʼ ni ricaa tuuxa ora guni ni ná ca norma ne ca principiu stibe (Is. 48:18). Ora biiyadxí Noé cani bizáʼ Dios, gúpabe stale prueba ni cusihuinni dxandíʼ nuu Dios ne laaca biiyabe stale de ca cualidad stiʼ. Zaqué gunda biiyabe pabiáʼ nandxóʼ ne biénebe napa Jiobá stale poder ne laa nga tobi lucha Dios ni dxandíʼ (Rom. 1:20). Pur guiráʼ nga la? cadi biʼniʼ cré si Noé Dios, sínuque gúpabe ti fe nadipaʼ laa.

5. ¿Ximodo biziidiʼ Noé xi racalaʼdxiʼ Dios para binni guidxilayú?

5 Biblia ná «riale fe ra guna diaga cabe stiidxa Cristu». Ndiʼ riníʼ zanda gacané ni gabi xcaadxi laanu para gápanu fe (Rom. 10:17). ¿Tu guniʼné Noé de Jiobá yaʼ? Nánnanu biziidibe stale de ca binnilídxibe, casi bixhózebe, Lamec, ti hombre ni gupa fe ne gule dxi nabániruʼ Adán (biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). Xcaadxi binni gucané laabe nga bixhozebiidabe Matusalén ne Jared, tatarabuelo stibe, ni gutiʼ chonna gayuaa sesenta y seis iza despué de gule Noé (Luc. 3:36, 37). * Zándaca ca hombre riʼ ne xheelacaʼ nga bisiidicaʼ Noé Dios nga bizáʼ binni guidxilayú ne racaláʼdxibe gápacaʼ xiiñicaʼ, guchacaʼ Guidxilayú riʼ de xiiñicaʼ ne gúnicaʼ ni nabe. Zándaca laaca biziidiʼ Noé qué nuzuubaʼ Adán ne Eva stiidxaʼ Jiobá, ne biiyabe xi guiráʼ cazaaca pur decisión ni gucuaacabe que (Gén. 1:28; 3:16-19, 24). Modo tiica si guca ni, ni biziidiʼ Noé que yendá ni ndaaniʼ ladxidóʼ ne bicaa ni laa guni ni ná Dios (Gén. 6:9).

6, 7. ¿Ximodo gucané esperanza gupa Noé para gaca fe stiʼ jma naguidxi?

6 Jma naguidxi raca fe stinu ora nápanu esperanza. Zándaca ni riníʼ lá Noé nga «Guendariziilaʼdxiʼ» o «Guendaratadxí ladxidóʼ», guxuíʼlunu ximodo biʼniʼ sentirbe ora gúnnabe rucaa labe ca binni gapa esperanza (Gén. 5:29). Sicaríʼ gudxi Dios Lamec gucaa de Noé: «Ndiʼ zaguixhedxí ladxidoʼno pur dxiiñaʼ stinu ne pur dxiiñaʼ naná ni rúninu né nanu lu layú ni qué gapa ndaayaʼ stiʼ Jiobá». Gupa Noé confianza Dios. Cásica Abel ne Enoc, biʼniʼ crebe zuxhaatañee «descendencia» que ique beendaʼ (Gén. 3:15).

7 Zándaca qué ñene chaahuiʼ Noé profecía ni zeeda lu Génesis 3:15. Peru nanna dxíchinu biénebe rudii ca diidxaʼ que ti esperanza ziuu tu zulá binni. Maca biʼniʼ predicar Enoc ti mensaje cásica profecía riʼ. Guniʼbe zunitilú Jiobá ca binni malu (Jud. 14, 15). Mensaje riʼ zapa ni últimu cumplimientu stini lu Armagedón, ne nánnanu biquidxi ni fe ne esperanza stiʼ Noé.

8. Pur binibiáʼ chaahuiʼ Noé Dios, ¿ximodo gupa ni laabe?

8 Xi guleendú Noé pur binibiáʼ chaahuiʼ Dios. Ni biziidibe de Dios gucané ni laabe para gápabe fe ne gápabe guendanuuxpiaaniʼ ni zeeda de Dios. Ne gupa ni laabe para cadi gúnibe xiixa ni gucaa laabe gunítibe amistad ni nápabe né Jiobá. Guzéʼtenu ti ejemplu, cumu guzané Noé Dios ni dxandíʼ la? qué ñeegube binni ni qué runi respetar Dios. Ne nin qué nudiibe lugar niguite ca ángel ni beeda lu Guidxilayú que laabe, cani guca casi binni que. Peru nuunu seguru ca binni ni qué gapa fe que la? bidxagayaacaʼ ora bíʼyacaʼ nápacabe poder ne zándaca dede gucaláʼdxicaʼ ñuni adorarcaʼ laacabe (Gén. 6:1-4, 9). Peru gunna Noé biʼniʼ mandar Dios binni guidxilayú gápacaʼ xiiñicaʼ ne guchacaʼ Guidxilayú riʼ de binni (Gén. 1:27, 28). Ngue runi zándaca nánnabe cadi jneza ngue guichaganáʼ ca demonio que ca gunaa que ne gápacaʼ xiiñicaʼ né laacabe. Nanna dxíchinu bidiibe cuenta zacá ni ora bíʼyabe jma naroʼbaʼ ca xcuidi que ne jma nadípacaʼ que xcaadxi. Gudiʼdiʼ si tiempu gudxi Dios Noé chigusaba ti nisaguié naroʼbaʼ. Biʼniʼ cré Noé ni gudxi Dios laa, ngue runi bizáʼ ti arca para guilá laa ne familia stiʼ (Heb. 11:7).

9, 10. ¿Ximodo zanda gápanu fe cásica gupa Noé?

9 Ximodo zanda gápanu fe casi gupa Noé. Para gápanu ni la? naquiiñeʼ guiduʼndaʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios, gusisácanu ni guizíʼdinu ne gudiʼnu lugar guchaa ni laanu ne gúninu ni ná ni ora guicaanu decisión (1 Ped. 1:13-15). Pa gúninu ni bizéʼtenu riʼ, fe ne guendanuuxpiaaniʼ ni zeeda de Dios ca zapa cani laanu de ca trampa stiʼ Binidxabaʼ ne de espíritu malu stiʼ guidxilayú riʼ (2 Cor. 2:11). Rucaa espíritu riʼ binni jma chuulaʼdxiʼ inmoralidad ne guendaridinde, ne rucaa ni laacaʼ jma guicá íquecaʼ gúnicaʼ ca deseu sticaʼ (1 Juan 2:15, 16). Dede zanda gucaa ni cani huaxiéʼ napa fe cadi gulábicaʼ ca prueba ni cusihuinni mayaca gueeda dxi stiʼ Jiobá. Cadi guiaandaʼ laanu, dxi bichaaga Jesús tiempu stinu ne tiempu stiʼ Noé, qué nuzeetebe jma de inmoralidad ne guendaridinde sínuque jma bizeetebe de cani zanda gucaa laanu gusaananu de gusisácanu ca cosa espiritual, ni zeeda gaca ti peligru para laanu (biindaʼ Mateo 24:36-39).

10 Gunabadiidxaʼ laca lii: «¿Rusihuinneʼ pur modo nabaneʼ dxandíʼ runebiaʼyaʼ Jiobá la? ¿Ñee rucaa fe stinneʼ naa chinandaʼ ca norma stiʼ Jiobá ne laaca gusiideʼ cani binni la?». Pur modo guicábiluʼ zahuinni pa nuuluʼ gaxha de Dios ni dxandíʼ.

BISIHUINNI DANIEL GUENDANUUXPIAANIʼ NI ZEEDA DE DIOS NDAANIʼ GUIDXI BABILONIA NI QUÉ RUNI ADORAR DIOS

11. a) Pur modo gunnaxhii Daniel Jiobá, ¿xi rusiidiʼ ni laanu de bixhózebe ne jñaabe? b) ¿Xi cualidad gupa Daniel ñuuláʼdxiluʼ ñápaluʼ?

11 Ximodo binibiaʼbe Jiobá. Rihuinni dxíchica galán modo bisiidiʼ bixhoze ne jñaa Daniel laa. Bisiidicabe laabe gannaxhiibe Jiobá ne gannaxhiibe Stiidxaʼ. Ne qué ñuu dxi nuchaa guendarannaxhii stibe, purtiʼ nánnanu biʼniʼ estudiarbe Stiidxaʼ Dios dede né dxi maʼ huaniisibe (Dan. 9:1, 2). Rihuínnica runibiáʼ chaahuiʼ Daniel Dios ne nánnabe xi guiráʼ biʼniʼ pur guidxi Israel pur ca diidxaʼ ni bizeetebe lu ti oración ni bíʼnibe de guidubi ladxidoʼbe ni zeeda lu Daniel 9:3-19. ¿Xiñee qué cueeluʼ tiempu para gúʼndaluʼ oración ca ne guiníʼ íqueluʼ ni yaʼ? Biiyaʼ xi rusiidiʼ ni lii de modo guca Daniel.

12-14. a) ¿Ximodo bisihuinni Daniel guendanuuxpiaaniʼ ni zeeda de Dios? b) ¿Ximodo guluu Jiobá ndaayaʼ Daniel pur guca leal ne guca nadxibalú?

12 Xi guleendú Daniel pur binibiáʼ chaahuiʼ Dios. Para ca judíu ni ruzuubaʼ diidxaʼ que la? guca nagana para laacaʼ guibánicaʼ ndaaniʼ guidxi Babilonia purtiʼ ca binni de raqué qué runi adorarcaʼ Dios. Guzéʼtenu ti ejemplu, gudxi Jiobá ca judíu que guyúbicaʼ guendariuudxi stiʼ guidxi ni yené laacaʼ de esclavu (Jer. 29:7). Peru laaca gulézabe ñúnicaʼ ni nabe de guidubi ladxidoʼcaʼ (Éx. 34:14). ¿Ximodo gunda biʼniʼ Daniel ni ná guiropaʼ mandatu riʼ yaʼ? Guendanuuxpiaaniʼ ni zeeda de Dios ca nga ni gucané laabe guiénebe naquiiñeʼ guzuubabe stiidxaʼ Jiobá que stiidxaʼ ca gobiernu ni nuu lu Guidxilayú riʼ. Gayuaa iza despué, laaca biquiiñeʼ Jesús principiu riʼ para gusiidiʼ maca nuu pabiáʼ naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ ca gobiernu ca (Luc. 20:25).

13 Guníʼ ique ni biʼniʼ Daniel dxi biree ti ley ni ná treinta dxi cadi naquiiñeʼ guni orárcabe o guinábacabe xiixa sti dios o sti binni sínuque rey si que (biindaʼ Daniel 6:7-10). Ñanda nuyubi Daniel pretextu ne niníʼ: «Treinta si dxi nga qué zuneʼ ni, cadi guidubi xquendanabaneʼ ni». Peru qué nudiibe lugar nisaca ley stiʼ rey que jma que guni adorarbe Dios. Dxandíʼ, ñanda ñuni orarbe nagaʼchiʼ para cadi ñuuyaʼ guirutiʼ laabe. Peru, nánnabe stale binni runibiáʼ laabe ne nánnacaʼ nápabe costumbre de guni orarbe guiráʼ dxi. Nga runi, neca nánnabe zaguube xquendanabánibe ra naxoo, qué nusaana de ñuni orarbe, purtiʼ qué ninabe niníʼ ique binni maʼ bisaanabe de gúnibe ni ná Jiobá.

14 Guluu Dios ndaayaʼ Daniel pur guca leal ne pur guca nadxibalú ra bilá laabe de ñátibe dxi ñó caadxi lión laabe. Milagru riʼ guizáʼ bisisaca ni Jiobá purtiʼ lu guidubi Imperiu medopersa gunna binni ni (Dan. 6:25-27).

15. ¿Ximodo zanda gápanu fe cásica gupa Daniel?

15 Ximodo zanda gápanu fe casi gupa Daniel. Cadi naquiiñeʼ si guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios. Para ganda gápanu ti fe naguidxi la? naquiiñeʼ guiénenu ni ná ni (Mat. 13:23). Racaláʼdxinu gánnanu xi riníʼ ique Jiobá de ca cosa ca, para nga la? naquiiñeʼ guiénenu ca principiu ni zeeda lu Biblia. Nga runi, naquiiñeʼ guiníʼ íquenu ni guidúʼndanu. Laaca naquiiñeʼ guni orarnu de guidubi ladxidoʼno gatigá, jmaruʼ si ora guidxaagalunu guendanagana nadipaʼ. Zanda gápanu fe zaca Jiobá nachaʼhuiʼ ne zudii laanu guendanuuxpiaaniʼ ne stipa ni guinábanu laa (Sant. 1:5).

YENANDA JOB CA PRINCIPIU STIʼ DIOS CÁSICA DXI GUYUU GALÁN NE DXI GUPA GUENDANAGANA

16, 17. ¿Ximodo binibiáʼ chaahuiʼ Job Jiobá?

16 Ximodo binibiaʼbe Jiobá. Cadi israelita riʼ Job, peru gúcabe tobi de ca familia zitu stiʼ Abrahán, Isaac ne Jacob. Gudxi Jiobá ca hombre riʼ caadxi cosa de laa ne de ni cá ique para binni guidxilayú. Qué gánnanu ximodo, peru biziidiʼ Job stale cosa risaca de Jiobá (Job 23:12). Gúdxibe Jiobá: «Maʼ huayunadiagaʼ guiníʼcabe de lii» (Job 42:5). Ne Dios peʼ guníʼ dxandíʼ guiráʼ ni guníʼ Job de laa (Job 42:7, 8).

Riguidxi fe stinu ora guidúʼyanu ca cualidad stiʼ Dios lu cani bizáʼ. (Biiyaʼ párrafo 17).

17 Laaca biiyaʼ Job stale de ca cualidad stiʼ Dios lu cani bizáʼ (Job 12:7-9, 13). Despué, cásica Elihú ne zaqueca Jiobá biquiiñecaʼ ejemplu de cani bizáʼ Dios para gusietenaláʼdxicabe Job gastiʼ nga laanu pa guchaaganu laanu né Dios (Job 37:14; 38:1-4). Yendá ca diidxaʼ ni guníʼ Jiobá que de ndaaniʼ ladxidóʼ Job dede bicaa ni laa guiníʼ né stale humildad: «Yanna maʼ nannaʼ zanda gúniluʼ guiráʼ cosa ne gastiʼ ni nagana para lii, guiráʼ ni quixhe íqueluʼ zanda gúniluʼ». Ne guniʼbe: «Racaʼ arrepentir pur cani guniéʼ, ne ribiéʼ lu yu dé ne dé ludé» (Job 42:2, 6).

18, 19. ¿Ximodo bisihuinni Job dxandipeʼ runibiáʼ Jiobá?

18 Xi guleendú Job pur binibiáʼ chaahuiʼ Dios. Biene chaahuiʼ Job ca principiu stiʼ Dios. Dxandipeʼ binibiaʼbe Jiobá, ne ni gúnnabe riʼ bicaa ni laabe gúnibe ni jneza. Guzéʼtenu ti ejemplu, gúnnabe pa guni tratarbe mal xcaadxi binni qué zanda guiniʼbe nadxiibe Dios (Job 6:14). Qué niníʼ íquebe jma risácabe que xcaadxi binni, pa ricu laacaʼ o pa pobre, sínuque biiyabe laacaʼ casi xfamiliabe. Sicaríʼ guniʼbe: «¿Ñee cadi laaca ni bizáʼ naa nga bizáʼ laabe la [...]?» (Job 31:13-22). Rihuinni dxíchica neca binibiáʼ stale binni Job ne guca ricu qué nudxiibaʼ laca laa ne qué niníʼ ique jma risaca que xcaadxi binni. Gadxé si gúcabe de ca binni ricu ne ca binni jma risaca de tiempu riʼ.

19 Qué nudii Job lugar nisaca ca cosa material ni gupa que jma que Jiobá. Nánnabe pa nizaaca ngue la? casi ñaca ñuni adorarbe bidóʼ. Cásipeʼ guniʼbe: «Nusihuinneʼ gastiʼ ti Dios ni dxandíʼ guibáʼ» (biindaʼ Job 31:24-28). Ne laaca biiyabe nabé risaca guendaxheelaʼ stiʼ ti hombre ne ti gunaa nezalú Dios. Dede bíʼnibe «ti pactu» né ca bizalube para cadi gúʼyadxibe nin ti gunaa ne cadi guiníʼ íquebe gatanebe laa (Job 31:1). Cadi guiaandaʼ laanu, tiempu que, rudii Jiobá lugar gapa ca hombre que chupa chonna xheelacaʼ. Nga runi, pa ñacalaʼdxiʼ Job la? ñanda ñapa sti xheelaʼ. * Peru zándaca gudixhe íquebe chinándabe ni gudixhe Jiobá ndaaniʼ jardín stiʼ Edén que dxi bicheelaʼ ti hombre ne ti gunaa si (Gén. 2:18, 24). Biaʼ ti mil xhoopaʼ gayuaa iza despué, laaca ngaca principiu bisiidiʼ Jesús ora guníʼ de sexo ne guendaxheelaʼ (Mat. 5:28; 19:4, 5).

20. Pa maʼ runibiáʼ chaahuinu Jiobá ne ca norma stiʼ, ¿ximodo zanda gacané ni laanu para cuinu tu gaca xhamígunu ne xi gúninu para gaca divertirnu?

20 Ximodo zanda gápanu fe casi gupa Job. Casi maʼ bizéʼtenu naquiiñeʼ gunibiáʼ chaahuinu Jiobá ne gudiʼnu lugar guluíʼ ni maʼ bizíʼdinu de laabe ca laanu xi gúninu lu xquendanabáninu. Guzéʼtenu ti ejemplu, Biblia rusiidiʼ laanu nanalaʼdxiʼ Jiobá tutiisi ni nadxii guendaridinde ne cadi naquiiñeʼ guidxaaganu «cani rucaachiʼ tu laa» (biindaʼ Salmo 11:5; 26:4). ¿Xi rabi ca textu riʼ laanu de modo riníʼ ique Jiobá yaʼ? ¿Ximodo zanda gúninu ni ná cani ora cuinu xii nga ni jma risaca para laanu, ora iquiiñenu Internet, cuinu tu guidxaaganu ne ora gaca divertirnu? Pur modo guicábinu ca pregunta riʼ zánnanu pa dxandíʼ maʼ runibiáʼ chaahuinu Jiobá. Pa racaláʼdxinu chuʼnu nayá lu guidxilayú malu riʼ, naquiiñeʼ gusíʼdinu xquendabiaaninu ganna gunáʼ nga ni jneza ne ni cadi jneza, ne gunáʼ nga ca cosa ni zusihuinni nuu xpiaaninu ne gunáʼ coʼ (Heb. 5:14; Efes. 5:15).

21. ¿Xi zacané laanu guiénenu guiráʼ ni caquiiñeʼ gúninu para gusiéchenu Jiobá?

21 Cumu biyubi Noé, Daniel ne Job Jiobá de guidubi ladxidoʼcaʼ la? bidiibe lugar guidxélacaʼ laabe. Gucanebe laacaʼ «guiénecaʼ guiráʼ cosa» o cani caquiiñeʼ gúnicaʼ para gusiéchecaʼ laabe. Zacá nga beeda gácacabe ejemplu purtiʼ bíʼnicabe ni jneza ne dxandipeʼ bibánicabe nayecheʼ (Sal. 1:1-3). Nga runi, guinabadiidxanu laca laanu: «¿Ñee runebiaʼyaʼ chaahueʼ Jiobá cásica binibiáʼ Noé, Daniel ne Job laabe la?». Ni dxandíʼ nga, yanna jma zanda gunibiaʼnu Dios que laacabe, purtiʼ maʼ bidiibe laanu jma información de laabe (Prov. 4:18). Nga runi, guʼndaʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios, guiníʼ íquenu ni guidúʼndanu ne guinábanu Jiobá espíritu santu stiʼ. Zacatiʼ nga qué zucaa guidxilayú malu riʼ laanu gúninu cásica runi. Zúninu ca cosa ca né guendabiaaniʼ ne jma naguidxi zaca amistad ni napanenu Jiobá cada dxi (Prov. 2:4-7).

^ párrafo 5 Cásica Nóe, bisabuelo stibe, Enoc, laaca guzané Jiobá, peru «gucuaa Dios laabe» sesenta y nueve iza ante gale Noé (Gén. 5:23, 24).

^ párrafo 19 Laaca ngaca zanda guininu de Noé. Gúpabe ti xheelasibe neca cadi xadxí de bicaalúcabe Dios ndaaniʼ jardín stiʼ Edén que nga bizulú biʼniʼ practicárcabe poligamia o gápacabe chupa chonna xheelacabe (Gén. 4:19).