Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CANI NAGUU CHAAHUIʼ XQUIDXI DIOS

Ca discursu ni gucané para biziidiʼ binni ni dxandíʼ lu isla stiʼ Irlanda

Ca discursu ni gucané para biziidiʼ binni ni dxandíʼ lu isla stiʼ Irlanda

LAGA ziyuu barcu de vapor que ndaaniʼ nisa stiʼ canal ni nuu Belfast Lough, grupuhuiiniʼ de binni ni zeeda luni cayuuyadxicaʼ ximodo zeedayaba xpiaaniʼ dxi lu ca dani verde nuu raqué. Bizaaca ni caninu riʼ lu beeu mayo iza 1910. Para hermanu Charles Taze Russell, tobi de cani zeʼ lu barcu que, maʼ né ndiʼ gaayuʼ biaje chebe lu isla stiʼ Irlanda. Biiyabe ra cuzáʼ ca binni que chupa barcu naroʼbaʼ, primé que nga Titanic, ni bilaahua despué ne stobi que nga Olympic. * Gaxha de ra cayáʼ ca barcu que zuhuaa doce de ca Binni Ruundaʼ Biblia cabeza laabe ruaa ti muelle.

Biaʼ gande iza ante, biʼniʼ hermanu Russell caadxi biaje fuera de Estados Unidos para guni predicar stiidxaʼ Dios lu guidubi Guidxilayú. Primé lugar guyebe nga Irlanda, lu beeu julio iza 1891. Laga zebe lu barcu ni láʼ City of Chicago, biiyabe modo ziyaaziʼ Gubidxa laga zidxiña ni ruaa nisadóʼ stiʼ guidxi Queenstown (yanna runibiáʼcabe lugar riʼ casi Cóbh). Zándaca óraque guníʼ íquebe ni guniʼné bixhózebe ne jñaabe laabe de lugar ra gúlecaʼ. Ora guyebe ca lugar galán que ne biiyabe ca paisaje sicarú nuu raqué la? laabe ne ca xcompañérube bidiicabe cuenta casi ñaca naquichibé nuu ca layú que ne maʼ nuuca ni listu para guiasa cosecha.

Biaʼsi gadxe biaje guyé hermanu Russell Irlanda. Primé biaje guyebe, gayuaa binni guyuulaʼdxiʼ ca discursu stibe ne pur ngue la? stale mil yegucaadiaga ca discursu bidiibe despué. Guiropa viaje bíʼnibe lu beeu mayo iza 1903 guca caadxi reunión ndaaniʼ guidxi Belfast ne Dublín, ne maca biree lu caadxi periódicu zaca cani. Guníʼ hermanu Russell guizáʼ bicaadiaga binni discursu ni láʼ «La promesa bajo juramento», ni caníʼ de fe ni gupa Abrahán ne de ca ndaayaʼ ni zacaa binni lu ca dxi ni zeeda ca.

Cumu guizáʼ bicaadiaga binni ndaaniʼ guidxi Irlanda la? bibiguetaʼ hermanu Russell raqué dxi biʼniʼ guionna viaje Europa. Bidxaagalú gaayuʼ hermanu laabe ra muelle stiʼ Belfast ti siadóʼ lu beeu abril iza 1908. Huadxí queca bitiidibe discursu ni maca biete ni láʼ «La derrota del imperio de Satanás». Yegucaadiaga biaʼ chonna gayuaa binni ni riuulaʼdxiʼ mensaje que. Tobi de cani yegucaadiaga que biʼniʼ caadxi pregunta para gusihuinni cadi jneza ni cusiidibe que, peru jneza modo biquiiñebe Biblia para bicábibe laa. Ndaaniʼ guidxi Dublín ti hombre guizáʼ neciu ni láʼ OʼConnor ni naca secretariu stiʼ ti Asociación Cristiana stiʼ ca Joven (YMCA, lu diidxaʼ inglés), gucalaʼdxiʼ nusaana mal ca Binni Ruundaʼ Biblia nezalú stale mil binni. ¿Xi bizaaca yaʼ?

Guxuíʼlunu xi bizaaca dxi que. Ti hombre ni riuuladxiʼ ganna xi rusiidiʼ Biblia guyé yegucaadiaga discursu ni maca biree lu periódicu The Irish Times chigudii hermanu Russell. Ora yendá hombre que, guca nagana para laabe guidxélabe ti lugar ra cuibe purtiʼ maʼ dxaʼ binni raqué. Ne bizulú cucaadiaga discursu que, hombre ni cudii discursu que blancu guicha ique ne guicha ruaa, nacu ti lari nayaaseʼ ne cuniibi náʼ canazá lu plataforma que. Ne ra caníʼ cuchaaga ni ná ti textu ne stobi, ngue runi jma ziyene hombre ni cucaadiaga que cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Neca gastiʼ equipu de sonidu, rindá ridxi stiʼ ni cudii discursu que dede atrá ne guiráʼ binni que bicaadiaga laabe ti hora arondaʼ. Despué, lu ti sesión ra zanda guinabadiidxaʼ binni, OʼConnor ne ca xhamigu bizulú guniʼcaʼ cadi jneza cani cusiidiʼ ni cudii discursu que, peru jneza biquiiñeʼ hermanu Russell Biblia para bicabi laacabe. Dede gudapanáʼ cani cucaadiaga que. Ora biluxe guiráʼ ndiʼ, bidxiña hombre ni maca bizéʼtenu que ra nuu ca hermanu para guinabadiidxaruʼ laacabe purtiʼ racalaʼdxiʼ ganna jma. Stale tu riníʼ zacá nga biziidiʼ stale binni ni dxandíʼ de Biblia.

Lu beeu mayo iza 1909, biree hermanu Russell de Nueva York lu barcu ni láʼ Mauretania para cheʼ Irlanda, ndiʼ nga guidapa biaje chebe raqué. Biaje riʼ yenebe hermanu Huntsinger, ti taquígrafo. Zaqué zanda guni dictarbe hermanu riʼ ca tema stiʼ Torre stiʼ ni rapa laga zécabe lu nisadóʼ. Dxi maʼ nuucabe Belfast, bidii hermanu Russell ti discursu nezalú 450 binni, dede 100 de laacaʼ bizuhuaa purtiʼ maʼ gastiʼ ra cuicaʼ.

Dxiʼbaʼ hermanu Russell lu barcu ni láʼ Lusitania

Ra bizaa gaayuʼ biaje guyebe raqué, bizaaca xiixa casi maca bizeetenu. Biluxe bidii si hermanu Russell ti discursu ndaaniʼ guidxi Dublín, bicábibe pregunta ni biʼniʼ ti teólogo ni yené OʼConnor. Guyuulaʼdxiʼ ca binni que ni biete lu dicursu que. Sti dxi que, biree hermanu Russell ne cani ziné laa lu ti barcu zecaʼ Liverpool, yendásicabe raqué gucuaacabe sti barcu ni láʼ Lusitania ni yené laacabe Nueva York. *

Lu periódicu The Irish Times biree chigudii hermanu Russell ti discursu, ne biree ni lu periódicu riʼ 20 de mayo iza 1910.

Lu xhoopaʼ ne gadxe biaje ni biʼniʼ hermanu Russell lu iza 1911, bidiibe ti discursu ni maca biete chigudiibe. Lu beeu abril stiʼ iza riʼ, 20 de ca Binni Ruundaʼ Biblia bidxaagalucaʼ biaʼ 2,000 binni ndaaniʼ guidxi Belfast, ni yegucadiaga discursu ni láʼ «La vida después de la muerte». Laaca guyé OʼConnor Dublín ne yené ti ministru religioso, ne guiropacaʼ bíʼnicaʼ stale pregunta. Guizáʼ guyuulaʼdxiʼ binni ca respuesta bidii hermanu Russell laacaʼ ra biquiiñeʼ Biblia. Ti tiempu despué de ngue, guyé hermanu Russell xcaadxi guidxi, ne laaca yegucaadiaga stale binni laabe raqué. Ne yené OʼConnor biaʼ 100 binni ni gucalaʼdxiʼ nucueeza reunión ni cayaca Dublín, peru qué nudii cani cucaadiaga discursu que lugar laacabe.

Neca para tiempu que hermanu Russell nga ni rudii ca discursu que, laabe guniʼbe «guirutiʼ jma risaca que stobi» purtiʼ «dxiiñaʼ riʼ, stiʼ Dios ni ne cadi stiʼ hombre ni». Ca discursu ni bidiibe riʼ nga ni runibiaʼnu yanna casi Reunión Pública ne gucané ni stale binni para gunda biziidiʼ ni dxandíʼ zeeda lu Biblia. Pur dxiiñaʼ nadipaʼ ni biʼniʼ hermanu Russell, guyuu stale congregación ndaaniʼ stale guidxi, ne gunna binni ni dxandíʼ ndaaniʼ guidxi Irlanda. (Cani naguu chaahuiʼ xquidxi Dios Gran Bretaña).

^ párrafo 3 Biaʼ chupa iza despué bilaahua Titanic.

^ párrafo 9 Lu beeu mayo iza 1915, bidxelasaa ti misil barcu ni láʼ Lusitania gaxha de ruaa nisadóʼ ni riaana ladu gueteʼ stiʼ Irlanda.