Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

«Neca pobre naa dxi guleʼ, peru maʼ bidii Jiobá naa stale cosa risaca lu xquendanabaneʼ»

«Neca pobre naa dxi guleʼ, peru maʼ bidii Jiobá naa stale cosa risaca lu xquendanabaneʼ»

Guleʼ ndaaniʼ ti yoohuiiniʼ de yaga ni napa ti cuartu si, ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ stiʼ Indiana ni láʼ Liberty (Estados Unidos). Dxi guleʼ maca napa jñaaʼ ne bixhozeʼ chonna xiiñiʼ, ti hombrehuiiniʼ ne chupa dxaapahuiiniʼ. Despué gúpacabe xhupa hombrehuiiniʼ ne sti dxaapahuiiniʼ.

Yoohuiiniʼ de yaga ra guleʼ.

BIAʼ tiempu guyaaʼ scuela, qué nuchaa stale cosa lu xquendanabaneʼ. Ca xcuidi ni biziideniáʼ de primer iza laca laacabe biziideniáʼ dede dxi bireʼdu de scuela. De guiradu runibiáʼsaadu ndaaniʼ guidxihuiiniʼ riʼ.

Gadxe xiiñiʼ jñaaʼ ne bixhozeʼ ne dede dxi nahuiineʼ biziideʼ guneʼ dxiiñaʼ lu layú.

Nabé nuu granja ne layú ra rudxiibacabe xubaʼ guidubi buelta guidxi Liberty. Dxi guleʼ runi bixhozeʼ xhiiñaʼ ti hombre ni runi dxiiñaʼ lu layú. Nga runi, dxi maʼ nacaʼ ti jovenhuiiniʼ biziideʼ gusayaʼ tractor ne guneʼ xcaadxi dxiiñaʼ ni raca lu layú.

Maʼ huaniisi bixhozeʼ dxi guleʼ. Purtiʼ dxi gupa jñaaʼ naa napa 35 iza ne bixhozeʼ maʼ napa 56. Peru neca maʼ huaniisi bixhozeʼ la? naguídxiruʼ, nazaaca ne nalaseʼ. Nabé biʼniʼ bixhozeʼ dxiiñaʼ ne laaca bisiidibe ca xiiñibe gúnicaʼ dxiiñaʼ. Neca cadi stale ngue ni biʼniʼ ganarbe, peru qué ñuu dxi ñaadxaʼ laadu ni guidoʼdo, ni gácudu ne gúpadu ti yoo. Qué ñuu dxi nusaanabe laadu stúbidu. Napa bixhozeʼ 93 iza dxi gutiʼ ne jñaaʼ gutiʼ dxi napa 86. Nin tobi de laacabe qué ñuni ni ná Jiobá. Peru tobi de ca bicheʼ runi ni ná Jiobá ne dede lu iza 1972 nácabe ancianu.

DXI GUCAʼ JOVEN

Nabé religiosa guca jñaaʼ, guiráʼ domingu rinebe laadu ra yuʼduʼ stiʼ ca bautista. Dxi napaʼ 12 iza, binadiagaʼ guníʼcabe de Trinidad ra yuʼduʼ que ngue runi gunabadiidxaʼ jñaaʼ: «¿Ximodo nga gaca Jesús xiiñiʼ Dios ne laca laa gaca Dios yaʼ?». Rietenalaʼdxeʼ gúdxibe naa: «Qué zanda guiénenu ni xiiñeʼ». Ne dxandíʼ guirutiʼ zanda guiene ni purtiʼ nin naa qué ñeneʼ ni. Peru guyuaanisaʼ dxi napaʼ 14 iza ndaaniʼ ti guiiguhuiiniʼ ni nuu lugar que, bichaazicabe naa chonna biaje ndaaniʼ guiiguʼ que: tobi lu lá Dios, tobi lu lá Xiiñiʼ ne tobi lu lá espíritu santu.

1952. Dxi napaʼ 17 iza ante chaaʼ lu ejércitu.

Dxi canazayaʼ secundaria gupaʼ ti xhamiguaʼ ni guca boxeador ne bicuudxibe naa para quiteʼ box. Ngue runi bizuluáʼ bineʼ entrenar ne bicaaʼ laʼyaʼ ra nuu ti organización ra riguítecabe box ni láʼ Golden Gloves. Qué ñanda niguiteʼ, ngue runi chupa chonna biaje si guyaaʼ. Despué, biseendacabe naa lade ejércitu stiʼ Estados Unidos ne yenécabe naa Alemania. Ne dxi maʼ nuaaʼ raqué biseendaʼ ca xaíque stinneʼ naa ti scuela militar, purtiʼ guníʼ íquecabe zanda gacaʼ ti xaíque casi laacabe. Gucaláʼdxicabe ñacaʼ ti soldadu profesional. Peru cumu cadi ngue diʼ cá iqueʼ guneʼ la? bidieeʼ siáʼ serviciu militar chupa iza, bisaanaʼ scuela que lu iza 1956. Peru nin qué nindaa gucaʼ preparar para chuaaʼ lu sti ejércitu maʼ gadxé.

1954-1956. Chupa iza guyuaaʼ lade ejércitu stiʼ Estados Unidos.

BICHAA XQUENDANABANEʼ

Ante guiziideʼ de Stiidxaʼ Dios, gadxé modo guníʼ iqueʼ naquiiñeʼ gaca ti hombre. Guníʼ ique zacá pur guiráʼ ni ridiʼdiʼ lu ca película ne pur modo riníʼ ique binni. Nga runi guníʼ iqueʼ ca hombre ni runi predicar cadi hombre diʼ laacaʼ. Peru biziideʼ caadxi cosa ni bichaa xquendanabaneʼ. Ti dxi laga ziaaʼ xquídxehuiineʼ ndaaniʼ carru de luju stinneʼ, ti color naxiñáʼ, bigapadiuxi chupa baʼdudxaapaʼ naa. Maca runebiaʼyaʼ laacabe, bizaʼnaʼ xcuñaduáʼ laacabe. Ne guirópacabe nácacabe testigu stiʼ Jiobá. Maca bisaananécabe naa revista La Atalaya ne ¡Despertad!, peru nabé nagana guca para naa guieneʼ revista La Atalaya. Peru ra biiyaʼ laacabe sti biaje riʼ la? biʼniʼ invitárcabe naa Estudiu de Libru, ti reuniónhuiiniʼ ni raca ra lídxicabe, runi estudiárcabe Biblia ne runi comentárcabe ni ná ni. Gudxeʼ laacabe chiguiníʼ iqueʼ ni. Óraque dede cuxidxihuiinicabe gunabadiidxacabe naa: «¿Dxandíʼ la?». Óraque bicabeʼ laacabe: «Dxandíʼ».

Gucaʼ arrepentir pur ni gunieeʼ que, peru qué zanda gabeʼ laacabe qué ziaaʼ. Ngue runi guela queca guyaaʼ reunión que. Ni jma bidxagayaaʼ nga pabiáʼ nanna ca xcuidihuiiniʼ que de Biblia. Neca guiráʼ domingu yené jñaaʼ naa yuʼduʼ la? nin gastiʼ qué niziideʼ de lu Biblia. Peru yanna gudixheʼ iqueʼ guiziideʼ jma ne ngue runi gunabaʼ laacabe gudiicabe estudiu naa. Primeca ni biziideʼ nga lá Dios ni jma napa poder: Jiobá. Caadxi iza ante gunabadiidxaʼ jñaaʼ tuu nga ca testigu stiʼ Jiobá, laa bicabi naa: «Ca Testigu nga caadxi binni ni runi adorar ti señor maʼ huaniisi ni láʼ Jiobá». Peru ra maʼ gucuaaʼ estudiu bineʼ sentir casi ora niree ti venda luáʼ.

Nagueenda bineʼ progresar purtiʼ bidieeʼ cuenta ni caziideʼ que nga ni dxandíʼ. Guyuaanisaʼ lu beeu marzo iza 1957, gaʼ beeu despué de guyaaʼ primé reunión que. Dede dxi que bichaa modo riníʼ iqueʼ. Riecheʼ purtiʼ biziideʼ de lu Biblia ximódopeʼ nga naquiiñeʼ gaca ti hombre. Guca Jesús ti binni perfectu. Jma nadipaʼ gúcabe que tutiica hombre ne gúpabe poder, peru qué ñuu dxi nidíndebe sínuque bidiibe lugar guninácabe laabe, casi maca gucuá lu Biblia (Is. 53:2, 7). Ne laaca biziideʼ naquiiñeʼ gaca ti xpinni Cristu «nachaʼhui ne irá binni» (2 Tim. 2:24).

Sti iza despué, lu iza 1958, gucaʼ precursor. Peru qué nindaa bisaanaʼ ni ti tiempu. Purtiʼ gudixhe iqueʼ guichaganaʼyaʼ. Bichaganaʼyaʼ Gloria, tobi de ca baʼdudxaapaʼ ni biʼniʼ invitar naa reunión que. Qué huayuu dxi gacaʼ arrepentir pur decisión ni gucuaaʼ riʼ, purtiʼ naca Gloria casi ti tesoro risaca. Para naa la? jma risácabe que ti diamante ne nabé nayecheʼ nuaaʼ purtiʼ bichaganaʼyaʼ laabe. Yanna maʼ Gloria chigüiné laatu caadxi de xquendanabani.

«Gupa jñaaʼ ne bixhozeʼ 17 xiiñiʼ. Guca jñaaʼ ti Testigu ni qué nusaana de ñuni ni ná Jiobá ne gútibe dxi napaʼ 14 iza. Tiempu queca bizulú bixhozeʼ biʼniʼ estudiar Biblia. Cumu maʼ guti jñaaʼ la? guyé bixhozeʼ ra nuu director de ra scuela ne guníʼnebe laa. Gúdxibe director que pa zaa gaca turnar naa ne bendaʼ para chuudu scuela, ti dxi chebe ne sti dxi chaaʼ purtiʼ laabe mayaca gunduuxebe secundaria. Dxi gaca tocar tobi cheʼ scuela la? stobi riaana para gapa ca bizanaʼ ni jma nahuiiniʼ ne guni guendaró para guidoʼdo juntu ora gueeda bixhozeʼ de dxiiñaʼ. Bidii director que permisu laadu para gúnidu ni gunabaʼ bixhozeʼ laa que, ne zaqué bínidu dede ora binduuxeʼ bendaʼ secundaria. Chupa familia bidii estudiu laadu, naa ne chii de ca bizanaʼ ne ca bendaʼ gúcadu testigu stiʼ Jiobá. Neca nabé ridxibeʼ guneʼ predicar la? guizáʼ riuuladxeʼ guneʼ ni. Ne qué huasaana Sam de gacané naa maʼ raca stale iza».

Bichaganaʼyaʼ Gloria lu beeu febrero iza 1959. Guizáʼ nayecheʼ bínidu dxiiñaʼ de precursor juntu. Cumu guizáʼ nápadu gana gúnidu dxiiñaʼ ra central mundial la? iza ca bichaganadu que, lu beeu julio guluʼdu solicitud para gúnidu dxiiñaʼ Betel. Rietenalaʼdxeʼ biʼniʼ entrevistar Simon Kraker laadu, ti hermanu ni nabé nadxiidu. Peru gúdxibe laadu cadi cayuni invitárcabe guendaxheelaʼ Betel tiempu que. Neca nápadu gana gúnidu dxiiñaʼ Betel la? gulézadu stale iza para gunda bínidu ni.

Bicaʼdu ra central mundial para guinabadiidxadu ca hermanu paraa zanda chigacanedu. Gúdxicabe laadu zanda chigacanedu: Pine Bluff, Arkansas. Para tiempu que nuu chupa congregación lugar que, tobi que nuu puru hermanu güeru ne stobi que puru hermanu negru. Biseendacabe laadu congregación ra nuu ca hermanu negru ra nuu biaʼ 14 publicador.

BIDXAAGALUDU GUENDANAGANA PURTIʼ MAʼ GADXÉ RAZA LAADU

Zándaca guinabadiidxatu xiñee cadi tobi si bidagulisaa ca congregación stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá de gadxé gadxé raza tiempu que. Guca ni zaqué purtiʼ runi prohibir ley chuʼ binni de gadxé gadxé raza tobi si ne guyuu peligru guniná binni laacabe. Stale lugar bidxibi ca hermanu que ñuni feu ca binni que Yoo stiʼ Reinu pa guidagulisaa ca güeru ne ca negru. Ne nápacabe razón para guidxíbicabe purtiʼ guyuu lugar biʼniʼ feu ca binni que ca Yoo stiʼ Reinu. Pa guʼyaʼ ca puliciá canayuni predicar ca hermanu negru ra nabeza binni güeru la? zanda guinaazecaʼ laacabe ne dede riguiñecaʼ laacabe. Nga runi, para ganda guni predicardu la? rúnidu ni ná ley que laga cabézadu gaca chaahuiʼ ca cosa que.

Bidxaagaludu chupa chonna guendanagana lu predicación. Nuu biaje ora maʼ canayuni predicardu ra nabeza binni negru riguireʼdu ra lidxi binni güeru. Napa xidé guidúʼyadu pa zanda guinínedu laacabe nagueenda o pa zábidu laacabe guni disculparcabe laadu ne guireʼdu de raqué. Zaqué nga bizaaca ni tiempu que.

Para ganda gúnidu xhiiñaʼ Jiobá napa xidé gúnidu dxiiñaʼ nadipaʼ para laadu. Stale lugar ra bínidu dxiiñaʼ, gudíxecabe laadu chonna dólar ti dxi. Biʼniʼ Gloria dxiiñaʼ ra lidxi binni ne nuu biaje bidiicabe lugar gacaniáʼ laabe para guilúxebe dxiiñaʼ stibe galaa si dxi. Ante chuudu ridoʼdo guendaró ni maca guca ni rudiicabe laadu. Guiráʼ semana riguni plancha Gloria xhaba ti familia ne naa runeʼ dxiiñaʼ de jardineru, riguiibeʼ ventana ne runeʼ xcaadxi cosa ra lidxi familia que. Bínidu dxiiñaʼ ra lidxi ti familia de binni güeru, Gloria rusiá ca ventana que pur dentru ne naa rusiayaʼ cani pur fuera. Cumu guidubi dxi rusiadu ca ventana que la? rudiicabe laadu ni guidoʼdo. Gloria ró dentru, peru gadxé ra robe ne gadxé ra ró ca binni que ne naa la? rahuaʼ ra ruzuhuaa carru stiʼ ca binni que. Para naa la? gastiʼ naca gahuaʼ raqué, purtiʼ nanixe guendaró ni rudiicabe laadu. Nachaʼhuiʼ familia que, peru bidiicabe lugar guicá modo riníʼ ique ca binni nabeza lugar que laacabe. Rietenalaʼdxeʼ ti biaje yeniáʼ Gloria ra gasolinera, biluxe bichásidu tanque stiʼ carru que gunabadiidxaʼ señor ni runi dxiiñaʼ raqué pa zanda tiidiʼ Gloria ra bañu ni nuu raqué, biiyaʼ túxhube naa ne gúdxibe naa: «Maʼ daʼguʼ ni».

RIETENALAʼDXEʼ PABIÁʼ NACHAʼHUIʼ GÚCACABE NÉ LAADU

Peru qué ziaandaʼ laadu ca cosa galán gudídidu né ca hermanu. ¡Ne guizáʼ guyuuláʼdxidu guni predicardu! Ora yendadu Pine Bluff yendézadu ra lidxi ti siervu de congregación o coordinador. Cadi Testigu xheelaʼ hermanu riʼ, ngue runi bidii Gloria estudiu gunaa riʼ. Ne naa biindaniáʼ baʼdudxaapaʼ stícabe ne xheelaʼ. Gucuaa xheelaʼ hermanu riʼ ne xiiñiʼ decisión de gúnicaʼ ni ná Jiobá ne guyuunísacaʼ.

Gúpadu xhamígudu de congregación ra nuu puru hermanu güeru. Runi invitárcabe laadu chidóʼxhidu, peru guizáʼ maʼ huaxhinni riuudu para cadi gúʼyacabe laadu juntu. Organización ni láʼ Ku Klux Klan ni guyuu dxiqué nabé bicaacaʼ xcaadxi binni guni menu binni de sti raza ne guninacaʼ laacabe. Rietenalaʼdxeʼ ti gueelaʼ dxi rúnicabe Halloween, biiyaʼ zuba ti hombre ra puertaʼ lidxi nacu ti traje blancu ne nuu ti capucha ique casi racu ca binni ni nuu lu organización ni láʼ Ku Klux Klan. Peru gastiʼ qué nucueeza ca hermanu de ñácacaʼ nachaʼhuiʼ. Rietenalaʼdxeʼ chigápadu asamblea lu ti verano, peru qué gápadu bueltu, ngue runi guzíʼ ti hermanu carru stidu, ti Ford 1950 ti ganda chuudu asamblea que. Ti beeu despué de guca asamblea que, biguétadu de predicación ne de yegúnidu estudiu guizáʼ maʼ bidxágadu tantu nandáʼ. Málasi bidúʼyadu zuhuaa carru stidu frente de ra lídxidu. ¡Guizáʼ bidxagayaadu ora bidúʼyanu ni! Guluu hermanu que ti nota lu parabrisa stini ne ná ni: «Laguicaa carru stitu, cusigaʼdeʼ ni laatu».

Gúcacabe nachaʼhuiʼ ne laadu sti biaje ne guizáʼ bidxagayaaʼ. Lu iza 1962, biʼniʼ invitárcabe naa chaaʼ Scuela stiʼ xhiiñaʼ Reinu ni chigaca South Lansing, Nueva York. Rindaa scuela riʼ ti beeu ne raca ni para ca superintendente de circuito, de distrito ne cani ruuyaʼ modo raca dxiiñaʼ ndaaniʼ ca congregación que. Peru dxi biʼniʼ invitárcabe naa la? qué gapaʼ dxiiñaʼ ne huaxiéʼ bueltu nápadu. Ne cadi xadxí de biʼniʼ entrevistar ti compañía de teléfono naa ni nuu Pine Bluff para guneniáʼ laacaʼ dxiiñaʼ. Pa gudiicabe naa dxiiñaʼ que la? naa nga primé binni negru ni guni dxiiñaʼ raqué. Gúdxicabe naa cudiicabe naa dxiiñaʼ que. ¿Xi guneʼ yanna yaʼ? Qué gapaʼ bueltu para chaaʼ Nueva York. Guníʼ iqueʼ guicaaʼ dxiiñaʼ que ne gabeʼ laacabe qué ziaaʼ scuela que. Ante gucaaʼ ti carta para gabeʼ laacabe qué ziaaʼ scuela que, bizaaca ti cosa ni qué ziuu dxi guiaandaʼ naa.

Ti dxi málasi bixhidxináʼ ti hermana ra puertaʼ lídxidu siadoʼroʼ, cadi Testigu xheelabe, bidiibe naa ti sobre nuu bueltu ndaaniʼ. Laabe ne caadxi de ca xiiñihuiinibe riásacabe tempranu ne rúnicabe dxiiñaʼ lu ti layú ra rudxiibacabe xiaa, ráxhacabe guixi lade ni. Bíʼnicabe dxiiñaʼ que para gacanécabe naa ti ganda chaaʼ scuela Nueva York. Gudxi hermana que naa: «Guyé scuela ca, biziidiʼ biaʼ ganda ne ora guibiguétaluʼ maʼ gusiidiluʼ laadu guiráʼ ni biziidiluʼ». Despué, gunabadiidxaʼ compañiá de teléfono que pa zanda guzuluáʼ guneʼ dxiiñaʼ gaayuʼ semana despué de biaʼ dxi gudíxhecabe que peru gúdxicabe naa coʼ. Cumu maʼ gucuaaʼ decisión chaaʼ scuela que la? qué nizaaladxeʼ ni gúdxicabe naa. Guizáʼ riecheʼ pur qué nicaaʼ dxiiñaʼ que.

Yanna chitidxi Gloria laanu ximodo biʼniʼ sentir dxi guyuʼdu Pine Bluff: «Guizáʼ guyuuladxeʼ territorio que. Nuu biaje runeʼ quince o hasta gande estudiu. Siadóʼ riguni predicardu ne despué rigúnidu estudiu dede guixhinni. Nuu tiru a las 11 de la noche rilúxedu. ¡Guizáʼ galán runi sentirdu ora runi predicardu! Pa ñaca qué ñuni invitárcabe laadu ñácadu superintendente de circuito, ñuuladxeʼ ñaanadu raqué. Peru gadxé ni cá ique Jiobá guni». ¡Ne nannaʼ dxiichidu zacá ni!

DXI GÚCADU SUPERINTENDENTE DE CIRCUITO

Dxi runi sevirdu casi precursor regular ndaaniʼ guidxi Pine Bluff, gunábadu gácadu precursor especial. Guníʼ íquedu zudiicabe laadu privilegiu que, purtiʼ maca gudxi superintendente de circuito stidu laadu pa zanda chigacanedu ti congregación ni nuu Texas de precursor especial. Biéchedu purtiʼ cá íquedu gúnidu jma lu xhiiñaʼ Dios. Ngue runi, gulézadu guicábicabe laadu, peru qué nindá nin ti carta ra nuudu. Peru gudiʼdiʼ si ti tiempu, lu beeu enero de 1965, yendá ti carta ra nuudu. ¡Biʼniʼ invitárcabe laadu para gácadu superintendente de circuito! Laaca tiempu que biʼniʼ nombrárcabe superintendente de circuito hermanu Leon Weaver, ne yanna nácabe coordinador stiʼ Comité de Sucursal de Estados Unidos.

Guizáʼ guyuaaʼ nervioso ora gunnaʼ chigacaʼ superintendente de circuito. Biaʼ ti iza ante, biiyaʼ ti superintendente de distrito ni láʼ James Thompson Jr ca cualidad ni napaʼ, ne bidiibe naa caadxi conseju para ganda gacaʼ superintendente de circuito. Despué de ti tiempu de nacaʼ superintendente, bidieeʼ cuenta galán ca conseju bidiibe naa. Hermanu Thompson guca primé superintendente de distrito ni yeganna laadu despué de biʼniʼ nombrárcabe laadu superintendente de circuito. Cumu nabé espiritual hermanu riʼ la? biziideʼ stale cosa de laabe.

Né stale cariñu rietenalaʼdxeʼ modo gucané caadxi hermanu naa.

Dxiqué, huaxiéʼ capacitación ricaa ca superintendente. Ti semana si biiyaʼ ximodo runi ti superintendente dxiiñaʼ ne sti semana que maʼ laabe biiyabe ximodo runeʼ dxiiñaʼ ne bidiibe naa caadxi sugerencia. Despué maʼ stúbidu biaanadu. Rietenaladxeruáʼ ni gudxeʼ Gloria: «¿Dxandíʼ maʼ chebe la?». Peru despué bidieeʼ cuenta de ti cosa nabé risaca: qué ziaadxaʼ hermanu gacané lii pa gudiiluʼ lugar gacanécabe lii. Rietenaladxeruáʼ né cariñu modo gucané caadxi hermanu napa experiencia naa, tobi de laacabe nga hermanu James Brown ni guca viajante ne Fred Rusk ni guca betelita.

Tiempu que, jmaruʼ si rúnicabe menu binni. Ti biaje biʼniʼ organización ni láʼ Ku Klux Klan ti marcha ndaaniʼ guidxi Tennessee, lugar ra cayuni visitardu. Sti biaje canayuni predicardu né ti grupu de hermanu biaanadxidu ti ratu para guidoʼdo gueta ra ti restaurant. Ora guyaaʼ bañu raqué, bidieeʼ cuenta nanda ti hombre naa, feu rihuínnibe purtiʼ cá jma tatuaje ládibe ne rihuínnica runinabe binni de sti raza. Peru yenanda ti hermanu güeru guirópadu, jma nadipaʼ ne jma nasoo que laabe. Gunabadiidxaʼ hermanu que naa: «¿Nuuluʼ bien la? hermanu Herd?». Biree guxooñeʼ hombre que de raqué ne maʼ nin qué ñuu bañu. Lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca maʼ biziideʼ cadi pur color stiʼ binni nga rúnicabe menu laa, sínuque pur pecadu ni bisaanané Adán laanu. Laaca maʼ biziideʼ neca gadxé color tuuxa hermanu la? ziuube dispuestu gudiibe xquendanabánibe para gacanebe lii.

MAʼ BIDII JIOBÁ NAA STALE COSA RISACA LU XQUENDANABANEʼ

Gúcadu superintendente de circuito doce iza ne veintiún iza gúcadu de distrito. Nabé galán ca iza gudídidu que, gucuaadu stale ndaayaʼ ne gúpadu stale experiencia galán. Peru cadi racá diʼ biluxe guiráʼ ni. Lu beeu agosto iza 1997 guca cumplir deseu stidu. ¡Biʼniʼ invitárcabe laadu para guni servirdu Betel de Estados Unidos! Ti beeu despué de gucuaadu invitación que bizulú bínidu dxiiñaʼ Betel, treinta y ocho iza despué de guluʼdu primé solicitud stidu. Guníʼ iqueʼ biseendacaa ca hermanu que naa para guneʼ dxiiñaʼ ti tiempu si, peru cadi zaqué guca ni.

Dede dxi bichaganayaʼ Gloria naca casi ti tesoro para naa.

Nacubi yendayaʼ gucaniáʼ ra Departamentu de Servicio. Biziideʼ stale cosa raqué, purtiʼ ca hermanu ni runi dxiiñaʼ raqué nga ricábicaʼ pregunta nagana ni runi ca ancianu de congregación ne ca viajante ni nuu ndaaniʼ guidubi guidxi Estados Unidos. Rudieeʼ xquíxepeʼ purtiʼ biziidicabe naa né stale paciencia. Zuluáʼ pa nuseendacabe naa ra Departamentu de Servicio sti biaje la? naquiiñeʼ niziideruaʼ stale de ca hermanu..

Naa ne Gloria guizáʼ riuuláʼdxidu gúnidu dxiiñaʼ Betel. Maʼ biaʼdu guibánidu tempranu ne nga nga ti cosa nabé risaca ora nuu tobi lu serviciu riʼ. Biaʼ ti iza despué, bizuluáʼ bineʼ dxiiñaʼ né Comité de Serviciu stiʼ Grupu ni Zaniruʼ, ne lu iza 1999 biʼniʼ nombrarcabe naa gacaʼ tobi ni nuu lu Grupu ni Zaniruʼ. Tobi de ca cosa ni jma risaca ni maʼ biziideʼ lu asignación riʼ nga: Jesucristu nga cayuni dirigir congregación ra nuu ca xpinni ne cadi ti binni guidxilayú.

Dede lu iza 1999 napaʼ privilegiu de gaca tobi de cani nuu lu Grupu ni Zaniruʼ.

Ora guietenalaʼdxeʼ modo biniiseʼ. Runeʼ sentir casi biʼniʼ sentir profeta Amós. Purtiʼ gulí Jiobá laabe neca nácabe ti pastorhuiiniʼ ne dxiiñaʼ stibe nga quiidebe duʼgaʼ stiʼ yaga sicómoro, ti cuananaxhi ni ró ca pobre. Gulí Jiobá laabe para gácabe ti profeta ne guluu ndaayaʼ laabe (Amós 7:14, 15). Zacaca nga biʼniʼ Jiobá ne naa, gulí naa neca naca xiiñiʼ ti binni pobre ni runi dxiiñaʼ layú de guidxi Liberty ne guluu ndaayaʼ naa dede qué zanda guzeeteʼ guiráʼ ni tantu stale ni (Prov. 10:22). Runeʼ sentir neca pobre guleʼ la? maʼ biʼniʼ Jiobá naa ricu en sentidu espiritual, jma de biaʼ guníʼ iqueʼ.