Salt la conţinut

Salt la cuprins

De ce ‘continuăm să dăm mult rod’?

De ce ‘continuăm să dăm mult rod’?

„Tatăl meu este glorificat prin aceasta: că voi continuați să dați mult rod și că vă dovediți discipolii mei.” (IOAN 15:8)

CÂNTĂRILE: 53, 60

1, 2. a) Despre ce a vorbit Isus cu discipolii săi în noaptea dinaintea morții sale? (Vezi imaginea de la începutul articolului.) b) De ce este important să nu uităm motivele pentru care predicăm? c) Ce vom analiza în acest articol?

ÎN NOAPTEA dinaintea morții sale, Isus a vorbit îndelung cu apostolii săi și i-a asigurat că îi iubește. De asemenea, el le-a spus o ilustrare despre o viță-de-vie, ilustrare pe care am analizat-o în articolul precedent. Prin aceasta, Isus și-a îndemnat discipolii ‘să continue să dea mult rod’, adică să persevereze în răspândirea mesajului despre Regat. (Ioan 15:8)

2 Însă Isus nu le-a spus discipolilor săi doar ce trebuiau să facă, ci și motivele pentru care trebuiau să continue să predice. De ce este important să analizăm aceste motive? Deoarece, când știm clar de ce trebuie să continuăm să predicăm, suntem și mai motivați să perseverăm în lucrarea de depunere de „mărturie pentru toate națiunile”. (Mat. 24:13, 14) Vom analiza, așadar, patru motive biblice pentru care trebuie să predicăm. De asemenea, vom vorbi despre patru daruri prin intermediul cărora Iehova ne ajută să continuăm să dăm rod.

ÎL GLORIFICĂM PE IEHOVA

3. a) Potrivit cu Ioan 15:8, care este cel mai important motiv pentru care trebuie să predicăm? b) Ce reprezintă strugurii din ilustrarea lui Isus și de ce este potrivită această comparație?

3 Cel mai important motiv pentru care predicăm este acela de a-l glorifica pe Iehova și de a-i sfinți numele. (Citește Ioan 15:1, 8.) Să observăm că Isus l-a comparat pe Tatăl său, Iehova, cu un viticultor, sau cultivator al viței-de-vie. Isus a spus că el era vița, iar continuatorii săi erau mlădițele. (Ioan 15:5) În această ilustrare, strugurii reprezintă rodul pe care îl dau continuatorii lui Isus, adică predicarea Regatului. Isus le-a spus discipolilor săi: „Tatăl meu este glorificat prin aceasta: că voi continuați să dați mult rod”. Așa cum o viță-de-vie care produce struguri de calitate îi aduce onoare viticultorului, și noi îi aducem onoare, sau glorie, lui Iehova când facem tot ce putem pentru a proclama mesajul despre Regat. (Mat. 25:20-23)

4. a) În ce moduri contribuim la sfințirea numelui lui Dumnezeu? b) Cum consideri privilegiul de a sfinți numele lui Dumnezeu?

4 În ce sens sfințim noi numele lui Dumnezeu când predicăm? Numele lui Dumnezeu este deja sfânt în sens absolut, iar noi nu-l putem face mai sfânt decât este. Totuși, să observăm ce scrie profetul Isaia: „Pe Iehova al armatelor să-l considerați sfânt”. (Is. 8:13) Noi sfințim numele lui Dumnezeu dacă îl considerăm diferit de orice alt nume și dacă îi ajutăm și pe alții să-l considere sfânt. (Mat. 6:9) De exemplu, atunci când vorbim cu alții despre calitățile minunate ale lui Iehova și despre scopul său cu privire la omenire, apărăm numele lui Iehova și demascăm minciunile și calomniile lui Satan. (Gen. 3:1-5) De asemenea, sfințim numele lui Dumnezeu când ne străduim să-i ajutăm pe oamenii din teritoriu să înțeleagă că Iehova este demn să primească „gloria, onoarea și puterea”. (Rev. 4:11) Rune, care face pionierat de 16 ani, spune: „Sunt foarte recunoscător că mi s-a dat posibilitatea să fiu un Martor pentru Creatorul universului. Asta mă face să-mi doresc să predic în continuare”.

ÎI IUBIM PE IEHOVA ȘI PE FIUL SĂU

5. a) Așa cum reiese din Ioan 15:9, 10, care este un alt motiv important pentru care predicăm mesajul despre Regat? b) Cum a subliniat Isus importanța perseverenței?

5 Citește Ioan 15:9, 10. Iubirea noastră sinceră față de Iehova și față de Isus este un alt motiv important pentru care predicăm mesajul despre Regat. (Mar. 12:30; Ioan 14:15) Isus le-a spus discipolilor săi că trebuie ‘să rămână în iubirea sa’. De ce? El știa că e nevoie de perseverență ca să trăiești an de an ca discipol adevărat al său. Isus a subliniat importanța perseverenței folosind de repetate ori verbul „a rămâne” în scurtul pasaj din Ioan 15:4-10.

6. Cum arătăm că vrem să rămânem în iubirea lui Cristos?

6 Cum arătăm că vrem să rămânem în iubirea lui Cristos și să ne bucurăm de aprobarea sa? Respectându-i poruncile. Cu alte cuvinte, Isus ne îndeamnă să ascultăm de el. Da, Isus ne cere să facem ceea ce a făcut și el. El spune: „Și eu am respectat poruncile Tatălui și rămân în iubirea lui”. Isus ne-a lăsat un exemplu demn de urmat. (Ioan 13:15)

7. Ce legătură există între iubire și ascultare?

7 Isus a arătat în mod clar că există o strânsă legătură între iubire și ascultare, spunând: „Cine are poruncile mele și le respectă, acela mă iubește”. (Ioan 14:21) Îndeplinind porunca lui Isus de a merge să predicăm, arătăm că îl iubim pe Dumnezeu, întrucât poruncile lui Isus reflectă modul de gândire al Tatălui său. (Mat. 17:5; Ioan 8:28) Ca răspuns la dovezile noastre de iubire, Iehova și Isus ne păstrează în iubirea lor.

ÎI AVERTIZĂM PE OAMENI

8, 9. a) Care este un alt motiv pentru care predicăm? b) Cum ne impulsionează cuvintele din Ezechiel 3:18, 19 și 18:23 să continuăm să predicăm?

8 Un alt motiv pentru care continuăm să predicăm este acela că vrem să-i avertizăm pe oameni. Biblia spune despre Noe că era „un predicator al dreptății”. (Citește 2 Petru 2:5.) Mesajul predicat de Noe înainte de Potop a inclus, evident, și un avertisment privitor la distrugerea care urma să vină. De ce afirmăm acest lucru? Să remarcăm următoarele cuvinte ale lui Isus: „Căci, așa cum erau oamenii în zilele acelea dinainte de potop: mâncau și beau, bărbații se căsătoreau și femeile erau date în căsătorie, până în ziua în care a intrat Noe în arcă, și n-au dat atenție până a venit potopul și i-a măturat pe toți, așa va fi și prezența Fiului omului”. (Mat. 24:38, 39) În pofida indiferenței oamenilor, Noe a proclamat cu fidelitate mesajul de avertizare pe care i-l încredințase Iehova.

9 Astăzi, le predicăm oamenilor mesajul despre Regat pentru a le da posibilitatea să afle care este voința lui Dumnezeu cu privire la omenire. La fel ca Iehova, și noi dorim ca ei să reacționeze favorabil la mesaj și „să trăiască”. (Ezec. 18:23) Totodată, când predicăm din casă în casă și în locuri publice, încercăm să avertizăm cât mai mulți oameni că Regatul lui Dumnezeu va veni și va pune capăt acestei lumi nelegiuite. (Ezec. 3:18, 19; Dan. 2:44; Rev. 14:6, 7)

NE IUBIM APROAPELE

10. a) În conformitate cu Matei 22:39, ce alt motiv avem pentru a predica? b) Cum l-au ajutat Pavel și Sila pe temnicerul din Filipi?

10 Un alt motiv pentru care continuăm să predicăm este iubirea față de aproapele. (Mat. 22:39) Această iubire ne stimulează să perseverăm în predicare, fiind conștienți de faptul că oamenii își pot schimba atitudinea în urma unor evenimente neprevăzute din viața lor. Să ne gândim în acest sens la o situație prin care au trecut Pavel și însoțitorul său, Sila. Când erau în Filipi, împotrivitorii i-au aruncat în închisoare. Apoi, în toiul nopții, un cutremur a zguduit închisoarea, iar porțile s-au deschis. Temnicerul s-a temut că deținuții au fugit și a vrut să se sinucidă. Dar Pavel a strigat: „Să nu-ți faci vreun rău!”. Speriat, temnicerul l-a întrebat: „Ce trebuie să fac pentru a fi salvat?”. Pavel și Sila i-au răspuns: „Crede în Domnul Isus și vei fi salvat”. (Fap. 16:25-34)

Iubirea față de Iehova, față de Isus și față de aproapele ne impulsionează să predicăm (Vezi paragrafele 5, 10)

11, 12. a) Ce legătură există între relatarea despre temnicer și lucrarea de predicare? b) Ce trebuie să fim întotdeauna gata să facem?

11 Ce legătură există între relatarea despre temnicer și lucrarea de predicare? Temnicerul și-a schimbat atitudinea și a cerut ajutor numai după cutremur. În mod asemănător, unii oameni care în trecut nu au reacționat favorabil la mesajul Bibliei pot deveni mai receptivi și pot chiar să caute ajutor după ce viața le este zguduită de un eveniment tragic. De exemplu, poate că unii sunt foarte tulburați deoarece și-au pierdut locul de muncă sau au divorțat, în timp ce alții se simt devastați după ce află că suferă de o boală gravă sau după ce pierd pe cineva drag în moarte. Probabil că, după astfel de evenimente zguduitoare, ei își pun întrebări cu privire la sensul vieții, întrebări pe care înainte nu și le puneau. Poate că unii chiar se întreabă ‘ce trebuie să facă pentru a fi salvați’ și vor fi dispuși să asculte mesajul nostru plin de speranță.

12 Prin urmare, dacă vom continua să predicăm cu fidelitate, vom fi gata să le aducem alinare oamenilor atunci când ei vor fi pregătiți să ne asculte. (Is. 61:1) Charlotte, care este de 38 de ani în serviciul cu timp integral, spune: „Oamenii de azi se simt pierduți. Ei au nevoie să audă vestea bună”. Iar Ejvor, care face pionierat de 34 de ani, afirmă: „Astăzi, mai mult ca oricând, oamenii sunt cu moralul la pământ, iar eu îmi doresc sincer să-i ajut. Asta mă motivează să predic”. Într-adevăr, iubirea de aproapele este un motiv excelent pentru a continua să predicăm!

DARURI CARE NE AJUTĂ SĂ PERSEVERĂM

13, 14. a) Ce dar este menționat în Ioan 15:11? b) Cum putem avea bucuria lui Isus? c) Cum ne ajută bucuria în lucrarea de predicare?

13 În noaptea dinaintea morții lui, Isus a vorbit cu discipolii săi despre mai multe daruri care aveau să-i ajute să dea rod în continuare. Care sunt acestea și cum ne pot ajuta ele?

14 Bucuria. Ar putea deveni o povară respectarea poruncii lui Isus de a predica? Nicidecum! După ce a prezentat ilustrarea despre viță, Isus a spus că cei care predică Regatul vor avea parte de bucurie. (Citește Ioan 15:11.) De fapt, el ne-a asigurat că bucuria sa va deveni bucuria noastră. În ce sens? Așa cum am amintit mai devreme, Isus s-a comparat cu o viță, iar pe discipolii săi i-a comparat cu mlădițele. O viță susține mai multe mlădițe. Atâta vreme cât sunt atașate de viță, mlădițele primesc apă și elemente nutritive. Și noi, atâta vreme cât rămânem în unitate cu Cristos, mergând pe urmele sale, vom simți bucuria pe care o simte el înfăptuind voința Tatălui său. (Ioan 4:34; 17:13; 1 Pet. 2:21) Iată ce spune Hanne, care face pionierat de peste 40 de ani: „Bucuria pe care o simt de fiecare dată când mă întorc din lucrarea de predicare mă încurajează să perseverez în serviciul lui Iehova”. Într-adevăr, bucuria ne dă forța de a continua să predicăm chiar și în teritorii dificile. (Mat. 5:10-12)

15. a) Ce dar este menționat în Ioan 14:27? b) În ce sens ne ajută pacea să continuăm să dăm rod?

15 Pacea. (Citește Ioan 14:27.) La începutul ultimei nopți petrecute pe pământ, Isus le-a spus apostolilor săi: „Vă dau pacea mea”. În ce sens ne ajută pacea lui să dăm rod? Când perseverăm în lucrarea de predicare, simțim o pace profundă, care izvorăște din convingerea că ne bucurăm de aprobarea lui Iehova și a lui Isus. (Ps. 149:4; Rom. 5:3, 4; Col. 3:15) Ulf, care este de 45 de ani în serviciul cu timp integral, spune: „Când vin din lucrarea de predicare mă simt obosit, dar această activitate îmi aduce multă satisfacție și dă un sens real vieții mele”. Îi suntem deosebit de recunoscători lui Iehova că ne-a binecuvântat cu această pace profundă!

16. a) Ce dar este menționat în Ioan 15:15? b) Cum puteau apostolii să-și păstreze prietenia cu Isus?

16 Prietenia cu Isus. După ce și-a exprimat dorința ca bucuria apostolilor „să fie deplină”, Isus le-a explicat cât este de important să manifeste o iubire caracterizată prin sacrificiu de sine. (Ioan 15:11-13) Apoi, el le-a spus: „V-am numit prieteni”. Ce dar prețios au primit ei! Prietenia cu Isus! Dar cum puteau apostolii să rămână prieteni cu el? Trebuiau ‘să se ducă și să continue să dea rod’. (Citește Ioan 15:14-16.) Cu aproximativ doi ani mai înainte, Isus le spusese apostolilor săi: „Când mergeți, predicați, zicând: «Regatul cerurilor s-a apropiat!»”. (Mat. 10:7) Așadar, în acea ultimă noapte, Isus și-a îndemnat discipolii să persevereze în lucrarea de predicare. (Mat. 24:13; Mar. 3:14) Porunca lui Isus nu era ușor de îndeplinit. Totuși, ei puteau să aibă succes și să rămână prieteni cu Isus. Cum? Cu ajutorul unui alt dar.

17, 18. a) Ce dar este menționat în Ioan 15:16? b) Cum avea să-i ajute acest dar pe discipolii lui Isus? c) Ce daruri ne sunt de ajutor astăzi?

17 Răspunsul la rugăciuni. Isus a spus: ‘Orice îi cereți Tatălui în numele meu, el vă va da’. (Ioan 15:16) Cât de încurajatoare trebuie să fi fost această promisiune pentru apostoli! * Chiar dacă ei nu au înțeles în mod clar că Isus urma să moară în scurt timp, el i-a asigurat că nu aveau să rămână fără sprijin. Iehova era gata să le răspundă la rugăciunile prin care îi cereau să-i ajute să efectueze lucrarea de predicare. Și, într-adevăr, la scurt timp după moartea lui Isus, apostolii l-au implorat pe Iehova să le dea curaj, iar El le-a răspuns cu promptitudine. (Fap. 4:29, 31)

Când îl rugăm pe Iehova să ne ajute, putem fi siguri că el răspunde la rugăciunile noastre (Vezi paragraful 18)

18 Acest adevăr este valabil și azi. Dacă vom continua să dăm rod, ne vom bucura de prietenia lui Isus. Și putem fi siguri că Iehova este gata să ne răspundă atunci când îl rugăm să ne ajute să depășim obstacolele pe care le întâlnim în lucrarea de predicare. (Filip. 4:13) Suntem foarte recunoscători că Iehova ne răspunde la rugăciuni și că ne bucurăm de prietenia lui Isus! Aceste daruri de la Iehova ne dau forța de a continua să aducem rod. (Iac. 1:17)

19. a) De ce continuăm să participăm la lucrarea de predicare? b) Ce ne ajută să ducem la bun sfârșit lucrarea încredințată de Dumnezeu?

19 Așa cum am văzut în acest articol, continuăm să predicăm pentru a-i aduce glorie lui Iehova și pentru a-i sfinți numele, pentru a ne demonstra iubirea pe care o avem față de Iehova și Isus, pentru a-i avertiza pe oameni și pentru a ne arăta iubirea față de aproapele. Pe lângă toate acestea, darurile cu care suntem binecuvântați, – bucuria, pacea, prietenia cu Isus și răspunsul la rugăciuni – ne dau forța de a duce la bun sfârșit lucrarea pe care ne-a încredințat-o Dumnezeu. Ce bucuros trebuie să fie El văzând că lucrăm din tot sufletul pentru a da și mai mult rod!

^ par. 17 În timpul discuției pe care a avut-o cu apostolii, Isus i-a asigurat de mai multe ori că Iehova le va răspunde la rugăciuni. (Ioan 14:13; 15:7, 16; 16:23)