1. Cum reflectă creația generozitatea lui Iehova?

LA ÎNCEPUT, Iehova a fost complet singur. Dar el a dorit să le ofere și altora darul vieții, astfel încât a creat ființe inteligente, atât în cer, cât și pe pământ. Lui Iehova, ‘fericitul Dumnezeu’, îi face plăcere să dăruiască lucruri bune. (1 Tim. 1:11; Iac. 1:17) Și, întrucât dorește ca și noi să fim fericiți, el ne învață să fim generoși, gata să împărțim cu alții. (Rom. 1:20)

2, 3. a) De ce suntem fericiți când dăruim? b) Ce vom analiza în acest articol?

² Dumnezeu l-a creat pe om „după chipul său”. (Gen. 1:27) Aceasta înseamnă că am fost creați să reflectăm calitățile și personalitatea sa. Așadar, pentru a fi fericiți și pentru a ne simți împliniți, trebuie să urmăm exemplul lui Iehova interesându-ne de alții și fiind generoși. (Filip. 2:3, 4; Iac. 1:5) Acest lucru ne face fericiți, deoarece așa am fost creați. În pofida imperfecțiunii noastre, putem imita generozitatea lui Iehova.

³ Biblia ne învață cum putem manifesta generozitate. În  acest articol, vom trece în revistă câteva dintre sfaturile pe care ni le dă ea cu privire la generozitate. Vom vedea de ce se bucură Iehova când suntem generoși și cum ne ajută generozitatea să ne îndeplinim misiunea încredințată de el. De asemenea, vom vedea ce legătură există între generozitate și fericire, precum și motivul pentru care trebuie să continuăm să cultivăm această calitate.

4, 5. Cum au dat dovadă de generozitate Iehova și Isus?

⁴ Iehova vrea să-i urmăm exemplul, de aceea se bucură când suntem generoși. (Ef. 5:1) Deoarece ne-a creat într-un mod minunat și ne-a dăruit o locuință frumoasă și plină de bogății naturale, este evident că el vrea să fim și fericiți. (Ps. 104:24; 139:13-16) Când ne străduim să-i facem pe alții fericiți, îl onorăm pe Iehova.

⁵ Adevărații creștini îl imită și pe Isus, care ne-a lăsat un model perfect de generozitate. El a spus: „Fiul omului n-a venit ca să i se slujească, ci să slujească și să-și dea sufletul ca răscumpărare pentru mulți”. (Mat. 20:28) Iar apostolul Pavel i-a încurajat pe creștini cu următoarele cuvinte: „Păstrați în voi acest mod de gândire care era și în Cristos Isus. . . . [El] s-a golit pe sine [și] a luat chip de sclav”. (Filip. 2:5, 7) Prin urmare, fiecare dintre noi ar trebui să se întrebe: Aș putea să urmez exemplul lui Isus într-o măsură și mai mare? (Citește 1 Petru 2:21.)

6. Ce lecție ne-a învățat Isus prin parabola despre bunul samaritean? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

⁶ Ne putem bucura de favoarea lui Iehova dacă imităm exemplul perfect de generozitate pe care ni l-au lăsat El și Fiul său. Aceasta înseamnă să ne interesăm de alții și să căutăm modalități de a ne îngriji de necesitățile lor. Prin parabola despre bunul samaritean, Isus și-a învățat în mod clar continuatorii că trebuie să facă tot ce pot pentru a-i ajuta pe alții, indiferent de mediul din care provin aceștia. (Citește Luca 10:29-37.) Ce l-a determinat pe Isus să relateze această parabolă? Întrebarea „Cine este aproapele meu?”, pe care i-a pus-o un evreu. Din răspunsul lui Isus învățăm că, asemenea samariteanului, trebuie să fim generoși dacă vrem să ne bucurăm de aprobarea lui Iehova.

7. Cum putem arăta că suntem convinși de superioritatea căilor lui Iehova?

⁷ Un alt motiv pentru care trebuie să fim generoși reiese din relatarea despre cele întâmplate în grădina Edenului. Satan a pretins că Adam și Eva și, implicit toți oamenii, ar fi fost mai fericiți dacă ar fi nesocotit poruncile lui Iehova și s-ar fi concentrat asupra intereselor lor. Eva a dat dovadă de egoism, dorind să fie asemenea lui Dumnezeu. Adam a fost și el egoist, dorind să-i placă mai mult Evei decât lui Dumnezeu. (Gen. 3:4-6) Consecințele deciziilor lor au fost dezastruoase. Egoismul aduce întotdeauna nefericire. Dar, dacă manifestăm altruism și generozitate, demonstrăm că suntem convinși de superioritatea căilor lui Iehova.

8. De ce ar fi trebuit Adam și Eva să se gândească și la alții?

⁸ Chiar dacă Adam și Eva erau singuri în grădina Edenului, Iehova le dăduse  instrucțiuni care să-i ajute să se gândească și la alții. El îi binecuvântase și le spusese să se înmulțească, să umple pământul și să-l supună. (Gen. 1:28) Așa cum Iehova, în calitate de Creator, era interesat de bunăstarea întregii sale creații, tot așa Adam și Eva, în calitate de părinți, ar fi trebuit să fie interesați de fericirea copiilor care urmau să li se nască. Paradisul ar fi trebuit să fie extins pe tot pământul, spre binele tuturor urmașilor lui Adam. Acest proiect amplu ar fi pretins o strânsă colaborare între membrii tot mai numeroși ai familiei lui Adam.

9. De ce ar fi fost extinderea Paradisului o muncă plină de bucurie?

⁹ Pentru a extinde Paradisul pe întregul pământ, oamenii perfecți ar fi urmat să colaboreze din plin cu Iehova. Astfel, ei ar fi îndeplinit scopul său și ar fi intrat în odihna lui. (Evr. 4:11) Câtă bucurie și împlinire le-ar fi adus această muncă! Dacă s-ar fi cheltuit în folosul altora, ei ar fi avut parte de multe binecuvântări și de o imensă satisfacție.

10, 11. Cum ne putem îndeplini misiunea de a predica și de a face discipoli?

¹⁰ În prezent, Iehova ne-a încredințat o activitate specială: lucrarea de predicare și de facere de discipoli. Pentru a ne îndeplini misiunea, trebuie să fim sincer interesați de binele altora. Vom putea persevera în această lucrare doar dacă avem o motivație corectă: iubirea față de Dumnezeu și față de semeni.

¹¹ Apostolul Pavel a spus că el și alți creștini erau „colaboratori ai lui Dumnezeu” deoarece plantau și udau semințele adevărului despre Regat. (1 Cor. 3:6, 9) Și noi putem fi azi „colaboratori ai lui Dumnezeu” dacă dăruim cu generozitate din timpul, resursele și energia noastră pentru a ne îndeplini misiunea de a predica Regatul. Ce privilegiu extraordinar!

12, 13. Ce binecuvântări aduce lucrarea de facere de discipoli?

¹² Dacă ne vom folosi cu generozitate timpul și energia în lucrarea de predicare și de facere de discipoli, vom avea parte de multe satisfacții. Numeroși frați și surori care conduc studii biblice confirmă acest lucru. Este o mare bucurie să-i vezi pe cei cu care studiezi că înțeleg adevărul biblic, dobândesc mai multă credință, fac schimbări și le împărtășesc altora ceea ce învață. Și Isus a fost încântat când cei 70 de discipoli pe care i-a trimis să predice „s-au întors cu bucurie” datorită experiențelor frumoase pe care le-au avut în predicare. (Luca 10:17-21)

¹³ Pretutindeni pe glob, proclamatorii Regatului se bucură văzând că mesajul  Bibliei schimbă în bine viața oamenilor. Să observăm experiența Anei, o soră tânără, care a vrut să facă mai mult pentru Iehova și s-a mutat într-o zonă cu necesitate din Europa Răsăriteană. * Ea spune: „Ai ocazia să conduci multe studii biblice aici, ceea ce mă încântă. Lucrarea îmi aduce o mare bucurie. Când mă întorc acasă, nu am timp să mă gândesc la mine deoarece mă gândesc la cei cu care studiez, la necazurile și la îngrijorările lor. Caut modalități de a-i încuraja și de a-i ajuta în mod practic. Și am simțit că «este mai multă fericire în a da decât în a primi»”. (Fap. 20:35)

14. Cum putem găsi bucurie în lucrarea de predicare chiar și atunci când oamenii nu reacționează favorabil la vestea bună?

¹⁴ Faptul că le dăm oamenilor posibilitatea să audă vestea bună, chiar dacă ei refuză să ne asculte, este în sine un motiv de bucurie. De fapt, noi avem o misiune asemănătoare cu a profetului Ezechiel, căruia Iehova i-a zis: „Spune-le cuvintele mele, fie că vor asculta, fie că nu”. (Ezec. 2:7; Is. 43:10) Prin urmare, chiar dacă oamenii nu apreciază mesajul nostru, știm că Iehova ne prețuiește eforturile. (Citește Evrei 6:10.) Un frate care are o atitudine pozitivă față de lucrare a spus: „Noi plantăm, udăm și ne rugăm, având speranța că Iehova va face să crească în inima oamenilor interesul față de mesaj”. (1 Cor. 3:6)

15. Cum ar trebui să reacționăm când oamenii nu apreciază generozitatea noastră?

¹⁵ Isus vrea să dăruim ca să fim fericiți. Mulți oameni reacționează pozitiv la generozitate. De aceea, el ne-a îndemnat: „Fiți darnici și vi se va da. Vi se va turna în poală o măsură bună, îndesată, scuturată și care dă pe dinafară. Căci cu măsura cu care măsurați vi se va măsura înapoi”. (Luca 6:38) Evident, nu toți oamenii vor reacționa pozitiv la generozitatea noastră, dar cei care o vor face vor ajunge să fie și ei generoși. Prin urmare, chiar dacă unii par să nu aprecieze generozitatea noastră, să continuăm să  dăruim. Nici nu ne imaginăm ce mult bine poate face chiar și un singur act de generozitate!

16. Față de cine ar trebui să fim generoși și de ce?

¹⁶ Oamenii cu adevărat generoși nu așteaptă nimic în schimb. Isus a spus: „Când dai un ospăț, invită-i pe săraci, pe infirmi, pe șchiopi și pe orbi și vei fi fericit, pentru că ei n-au cu ce să te răsplătească”. (Luca 14:13, 14) De asemenea, un scriitor inspirat a spus: „Fericit este cel ce se îngrijește de sărac”. (Ps. 41:1; Prov. 22:9) Așadar, pentru a fi cu adevărat fericiți trebuie să dăruim!

17. Ce forme de generozitate ne vor face fericiți?

¹⁷ Când a citat cuvintele lui Isus potrivit cărora „este mai multă fericire în a da decât în a primi”, Pavel nu s-a referit doar la lucrurile materiale, ci și la încurajarea, îndrumarea și ajutorul practic pe care li-l putem da celor aflați în nevoie. (Fap. 20:31-35) Prin cuvintele și faptele sale, Pavel ne-a învățat să ne dăruim pe noi înșine, adică să ne dăruim timpul, energia, atenția și iubirea în folosul altora.

18. Ce spun mulți cercetători cu privire la generozitate?

¹⁸ Unii cercetători din domeniul științelor sociale au constatat că generozitatea îi face pe oameni fericiți. Potrivit unui studiu, oamenii intervievați au declarat că au fost „mult mai fericiți după ce au făcut fapte bune pentru alții”. Când ne ajutăm semenii, spun cercetătorii, simțim că „viața noastră capătă un sens și un scop, deoarece acest lucru satisface o necesitate fundamentală a omului”. Unii experți le recomandă oamenilor să facă muncă voluntară în folosul comunității dacă vor să fie mai sănătoși și mai fericiți. Concluzia lor nu ne surprinde deloc, întrucât noi știm că Iehova, Creatorul nostru iubitor, a spus în Cuvântul său, cu mult timp în urmă, că generozitatea aduce fericire. (2 Tim. 3:16, 17)

19, 20. De ce ar trebui să fim generoși?

¹⁹ Când vedem că oamenilor din jurul nostru le pasă doar de ei, ne-ar putea fi dificil să ne păstrăm spiritul de generozitate. Cu toate acestea, Isus a spus că cele mai mari porunci sunt să-l iubim pe Iehova cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată mintea și cu toată forța, și pe aproapele nostru, ca pe noi înșine. (Mar. 12:28-31) Am învățat în acest articol că aceia care îl iubesc pe Iehova îi urmează exemplul. Atât Iehova, cât și Isus sunt generoși și ne sfătuiesc să dăm și noi dovadă de generozitate, deoarece acest lucru ne va aduce adevărata fericire. Dacă ne vom strădui să fim generoși în tot ce facem pentru Dumnezeu și pentru semeni, îl vom onora pe Iehova și vom avea parte de binecuvântări, atât noi, cât și alții.

²⁰ Fără îndoială că toți ne străduim să fim generoși și să-i ajutăm pe alții, îndeosebi pe frații noștri de credință. (Gal. 6:10) Dacă vom continua să facem acest lucru, vom fi, cu siguranță, iubiți și apreciați, ceea ce ne va aduce multă fericire. În Proverbele 11:25 se spune: „Sufletul generos se va îngrășa și cine îi udă din belșug pe alții va fi și el udat din belșug”. Într-adevăr, atât în viața personală, cât și în lucrarea de predicare, există multe modalități prin care putem dărui cu generozitate și altruism. În articolul următor, vom analiza câteva dintre aceste modalități.