Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gápanu confianza Xaíque stinu, Cristu

Gápanu confianza Xaíque stinu, Cristu

«Tobi si nga xaíque stitu, ne laa nga Cristu» (MAT. 23:10).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sjj 16 NE sjj 14

1, 2. Guti si Moisés, ¿xi responsabilidad nabé risaca gucuaa Josué?

CAYETENALÁʼDXIRUʼ Josué ca diidxaʼ ni gudxi Jiobá laa: «Maʼ guti Moisés siervu stinneʼ; yanna biasa ne gudiʼdiʼ ndaaniʼ guiiguʼ Jordán, lii ne guidubi guidxi riʼ para chuʼ ca xiiñiʼ Israel lu layú ni cudieeʼ laacaʼ» (Jos. 1:1, 2). ¡Nagueenda bichaa stale cosa para Josué! Gúcabe servidor stiʼ Moisés casi cuarenta iza, peru yanna maʼ xaíque stiʼ guidxi Israel laabe.

2 Cumu Moisés nga guca xaíque stiʼ guidxi Israel stale iza la? zándaca guníʼ ique Josué ximodo guʼyaʼ ca binni que laa casi xaíque (Deut. 34:8, 10-12). Ti libru ruzeeteʼ xiixa de ni zeeda lu Josué 1:1, 2 ná ni: «Cásica dxiqué ne zaqueca yanna, ora ridxaa ti gobernante la? riguu bieque ni ti guidxi».

3, 4. ¿Xiñee nánnanu jneza biʼniʼ Josué ora gupa confianza Jiobá, ne xi zándaca guinabadiidxanu laca laanu

3 Gupa Josué razón para guidxibi, peru neca zaqué gúpabe stale confianza Jiobá ne bíʼnibe ni biʼniʼ mandar laabe (Jos. 1:9-11). Ne jneza ni bíʼnibe riʼ purtiʼ Biblia ruzeeteʼ biquiiñeʼ Jiobá ti ángel para biluíʼ laabe ne guidxi Israel pa neza chécabe. Ne zanda guininu ángel riʼ nga «Diidxa» ni guyuu ra nuu Dios, primé Xiiñiʼ Dios (Juan 1:1; Éx. 23:20-23).

4 Cumu gucané Jiobá guidxi Israel la? qué ñácapeʼ nagana para laacabe ninándacabe ni gudxi Josué laacabe, xaíque cubi stícabe. Tiempu nabáninu riʼ laaca nabé cuchaa stale cosa. Nga runi zándaca guinabadiidxanu laca laanu: «Cumu nagueenda cuchaa stale cosa ndaaniʼ organización stiʼ Dios, ¿nápanu razón para gápanu confianza Jesús, Xaíque stinu la?» (biindaʼ Mateo 23:10). Nga runi chiguizíʼdinu ximodo biʼniʼ dirigir Jiobá xquidxi dxiqué, tiempu bidxaa stale cosa lu xquendanabánicaʼ.

TU GUCANÉ GUIDXI ISRAEL PARA YENDÁ LU TIERRA PROMETIDA

5. ¿Tu biʼyaʼ Josué gaxha de Jericó? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

5 Nin cadi xadxí de gudiʼdiʼ Josué ndaaniʼ guiiguʼ Jordán, biiyabe tuuxa ni cadi cabézabe. Gaxha de guidxi Jericó biiyabe zuhuaa ti hombre ni naaze ti espada. Cumu qué gánnabe tu hombre que la? gunabadiidxabe laa: «¿Nuuluʼ pur laadu la? o pur ca enemigu stidu?». Guizáʼ bidxagayaabe ora gudxi hombre que laabe tu laa. Gúcasini jefe stiʼ ejércitu stiʼ Jiobá ni maʼ nuu listu para guni defender xquidxi Dios (biindaʼ Josué 5:13-15). Neca relatu ca ná guniʼné Jiobá Josué, nuunu seguru biquiiñebe ti ángel para bíʼnibe ni cásica maruʼ huayúnibe ni xcaadxi biaje (Éx. 3:2-4; Jos. 4:1, 15; 5:2, 9; Hech. 7:38; Gál. 3:19).

6-8. a) ¿Xiñee ruluíʼ cadi jneza cani biʼniʼ mandar Jiobá ca israelita que? b) ¿Xiñee biaʼsi guiráʼ ni biʼniʼ mandar Jiobá ca israelita que? (Laaca zanda gúʼyaluʼ ni ná nota).

6 Maca gudxi Jiobá Josué xi guiráʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ para guicaacaʼ guidxi Jericó. Zándaca cadi casi zécabe biénecabe caadxi de cani canabaʼ Jiobá laacabe gúnicabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, biʼniʼ mandar Jiobá gaca circuncidar guiráʼ hombre de guidxi Israel. Peru pa gúnicabe ni la? qué zapa diʼ ca soldadu que stipa para tíndecaʼ chupa chonna gubidxa. Yanna, ¿dxandíʼ biaʼsi ngue nga tiempu para gaca circuncidar ca hombre de Israel la? (Gén. 34:24, 25; Jos. 5:2, 8).

7 Zándaca gunabadiidxaʼ ca soldadu de guidxi Israel ximodo guni defendercaʼ familia sticaʼ pa gucaalú ca enemigu sticaʼ laacaʼ. Peru qué nucaalú diʼ ca hombre de Jericó laacabe purtiʼ bidxíbicaʼ, ne qué nidxélacaʼ xi ñúnicaʼ. Biblia ná: «Bidaaguʼ dxiichiʼ ca puertaʼ stiʼ guidxi Jericó runi ca xiiñiʼ Israel ngue runi guirutiʼ ñanda ñuu ne guirutiʼ ñanda niree» (Jos. 6:1). Nuunu seguru jmaruʼ si gupa ca israelita que confianza Jiobá ne ni bizaaca riʼ.

8 Ne laaca gudxi Jiobá laacabe cadi gucaalúcabe Jericó. Ni naquiiñeʼ gúnicabe nga gudiicabe buelta guidxi que ti biaje ti dxi pur xhoopaʼ gubidxa ne lu gadxé gubidxa la? gudiicabe ni gadxe buelta. Zándaca niníʼ ique ca soldadu que zunítisicaʼ tiempu ne stipa pa gúnicaʼ ni. Peru Jiobá, Xaíque stiʼ guidxi Israel, nanna dxiichiʼ xi cayuni. Ora yenanda ca Israelita que modo gudixhe Jiobá para chuʼcaʼ ndaaniʼ guidxi Jericó la? gucané ni laacaʼ guni ganarcaʼ ne gaca fe sticaʼ jma naguidxi. Ne laaca bilá Jiobá laacaʼ de nidíndenecaʼ ca soldadu nadipaʼ stiʼ Jericó (Jos. 6:2-5; Heb. 11:30). *

9. ¿Xiñee naquiiñeʼ chinándanu ca instrucción rudii xquidxi Dios laanu? Bizeeteʼ ti ejemplu.

9 ¿Xi rusiidiʼ relatu riʼ laanu yaʼ? Zándaca nuu biaje cadi cayénenu xiñee cayuni organización stiʼ Dios caadxi cosa. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca dxiqué gunabadiidxanu xiñee canabaʼ xquidxi Dios laanu iquiiñenu ca dispositivo electrónicu ora gápanu estudiu personal stinu, ora chuunu reunión o para guni predicarnu. Cadi guiráʼ hermanu napa ti dispositivo electrónicu, peru cani riquiiñeʼ cani la? huabeenducaʼ stale cosa galán. Nga runi neca gápanu duda, naquiiñeʼ chinándanu ni gabi organización stiʼ Dios laanu. Ne ora guidúʼyanu xi cosa galán ribeendunu ora guidxaa xiixa ndaaniʼ xquidxi Dios la? jmaruʼ si zaguidxi fe stinu ne ziuʼnu tobi si.

XIMODO BIʼNIʼ DIRIGIR CRISTU CA CRISTIANU LU PRIMÉ SIGLU

10. ¿Tu gucané grupu ni zaniru ni nuu Jerusalén para gúʼyacaʼ pa caquiiñeʼ gaca circuncidar ca xpinni Cristu?

10 Caadxi xpinni Cristu judíu de dxiqué guniʼcaʼ naquiiñeruʼ gaca circuncidar binni neca maʼ gudiʼdiʼ trece iza de guca Corneliu xpinni Cristu, laa ndaa cadi judíu laa ne qué ñaca circuncidar (Hech. 15:1, 2). Dxi gupa ca hermanu de Antioquía que guendanagana riʼ la? gunábacabe Pablo cheʼ Jerusalén para guinabadiidxaʼ grupu ni zaniru ni nuu Jerusalén xi naquiiñeʼ gúnicabe. Peru ¿xiñee guyebe ya? Laabe guniʼbe: «Uyaa purti biluíʼ Dios naa chaaʼ». Rihuinni dxiichiʼ Cristu ngue gucané grupu ni zaniru que para guni chaahuiʼ guendanagana que (Gál. 2:1-3).

Bihuinni ximodo cayuni dirigir Jesucristu ca xpinni lu primé siglu. (Biiyaʼ párrafo 10 ne 11).

11. a) ¿Xi guníʼ ique stale de ca xpinni Cristu judíu de gaca circuncidar binni? b) ¿Ximodo bihuinni pa zuni apoyar Pablo ca ancianu de Jerusalén? (Laaca zanda gúʼyaluʼ ni ná nota).

11 Gucané Cristu grupu ni zaniru que para gusiénecaʼ maʼ cadi caquiiñeʼ diʼ gaca circuncidar ca xpinni Cristu ni cadi judíu (Hech. 15:19, 20). Peru caadxi iza despué stale xpinni Cristu judíu biʼniʼ circuncidarcaʼ ca xiiñicaʼ. Ora gunna ca ancianu de Jerusalén caníʼ binni cadi zinanda Pablo Ley stiʼ Moisés la? biʼniʼ mandarcabe laabe gúnibe xiixa ni cadi cabézabe (Hech. 21:20-26). * Gúdxicabe laabe naquiiñeʼ chinebe tapa hombre ra templu que para guiacaʼ ti guʼyaʼ binni cayúnibe ni ná Ley. Ñándaca niníʼ Pablo cadi naquiiñeʼ guni ni cayuni mandarcabe laa que, ne niníʼ ca xpinni Cristu judíu que nga cadi cayénecaʼ maʼ cadi naquiiñeʼ gaca circuncidar binni. Peru qué niniʼbe zacá, sínuque gúcabe humilde ne bíʼnibe ni gudxi ca ancianu que laabe para chuʼ ca xpinni Cristu que tobi si. Peru zándaca guinabadiidxanu ndiʼ: «Pa ra gutiʼ Jesús bixhiá Ley stiʼ Moisés, ¿xiñee bindaa para guca chaahuiʼ guendanagana riʼ yaʼ?» (Col. 2:13, 14).

12. ¿Xiñee bidii Cristu lugar tiidiʼ tiempu para gusiene maʼ cadi naquiiñeʼ gaca circuncidar ca xpinni?

12 Nuu tu laa la? ridiʼdiʼ tiempu para chinanda ti creencia nacubi ni gusiene xquidxi Dios. Gudiʼdiʼ stale tiempu para biene ca xpinni Cristu judíu maʼ cadi naquiiñeʼ gaca circuncidar ti xpinni Cristu (Juan 16:12). Guca nagana para caadxi de laacabe guiene maʼ cadi ngue diʼ nga ti seña ni biquiiñeʼ para gaca xhamígucabe Dios (Gén. 17:9-12). Ne xcaadxi la? bidxibi nizananda binni xquídxicaʼ laacaʼ purtiʼ maʼ gadxé laacaʼ (Gál. 6:12). Peru ra gudiʼdiʼ tiempu gucaneruʼ Cristu laacabe pur ca carta ni biseendaʼ Pablo ra nuucabe (Rom. 2:28, 29; Gál. 3:23-25).

CAYUNI DIRIGIR CRISTU CONGREGACIÓN STIʼ TIEMPU RIʼ

13. ¿Xi zacané laanu chinándanu modo cayuni dirigir Cristu congregación tiempu riʼ?

13 Ora qué guiene chaahuinu xiñee cadxaa stale cosa ndaaniʼ organización stiʼ Dios la? galán guiníʼ íquenu ximodo biʼniʼ dirigir Cristu ca xpinni Dios dxiqué. Cásica dxi bibani Josué ne tiempu bibani ca apóstol que la? biʼniʼ dirigir Jesús laacabe para gapa xquidxi Dios, uquidxi fe stícabe ne gacané laacabe chúʼcabe tobi si (Heb. 13:8).

14-16. Pur modo cayuni dirigir Cristu «mozo ni nuu xpiaani», ¿ximodo rusihuínnibe rizaaláʼdxibe chuʼnu nazaaca en sentidu espiritual?

14 Jneza modo cayuni dirigir «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» laanu (Mat. 24:45). Ndiʼ rusihuinni pabiáʼ nadxii Jesús laanu ne pabiáʼ rizaaláʼdxibe chuʼnu galán en sentidu espiritual. Guzéʼtenu ti ejemplu, Marc ti hermanu ni napa tapa xiiñiʼ guníʼ: «Para guniná Binidxabaʼ congregación la? runi atacarbe ca familia. Nga runi gatigá rusietenaláʼdxicabe laanu gápanu adoración en familia guiráʼ semana. Ni nuu mozo ca gabi cani naca xaíque familia nga: lagapa familia stitu».

15 Ora ridúʼyanu ximodo cayuni dirigir Cristu laanu la? rudiʼnu cuenta racaláʼdxibe gaca fe stinu naguidxi. Sicaríʼ guníʼ ti ancianu láʼ Patrick: «Dxi gúdxicabe caadxi hermanu naquiiñeʼ guni predicarcaʼ pur grupu ca fin de semana la? guca desanimarcaʼ. Peru cambiu riʼ rusihuinni tobi de ca cualidad ni napa Jesús: rizaaláʼdxibe ca binni humilde. Ca hermanu ni natuí ne cani huaxiéʼ riree predicación dxiqué la? yanna riʼ maʼ runi sentircaʼ risácacaʼ ne zanda gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Nga runi, ca hermanu riʼ cayúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá tiempu riʼ».

16 Cadi rudii si Cristu ni iquiiñenu en sentidu espiritual. Laaca racanebe laanu para gúninu dxiiñaʼ jma risaca ni caquiiñeʼ gúninu tiempu riʼ (biindaʼ Marcos 13:10). André nga ti ancianu ni cadi xadxí de guca nombrar ne nuube listu para chinándabe guiráʼ instrucción nacubi ni rudii xquidxi Dios. Sicaríʼ guniʼbe: «Cumu maʼ huaxiéʼ si binni riquiiñeʼ para gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ ca sucursal ca la? rusietenalaʼdxiʼ ni naa maʼ nabézanu lu ca últimu dxi ne ni jma naquiiñeʼ guicá íquenu yanna nga guni predicarnu».

CADI GUSAANA DE GUNI APOYARNU MODO CAYUNI DIRIGIR CRISTU CA XPINNI

17, 18. ¿Xiñee jneza guiníʼ íquenu xi guiráʼ ribeendunu ora rinándanu guiráʼ cambiu ni maʼ guca ndaaniʼ xquidxi Dios?

17 Modo cayuni dirigir Rey Jesucristu laanu tiempu riʼ, zacané ni laanu yanna ne lu ca dxi ni zeeda ca. Nga runi riéchenu stale ora riníʼ íquenu xi guiráʼ ribeendunu ora rinándanu ca cambiu ni maʼ guyuu ndaaniʼ xquidxi Dios. ¿Xiñee qué gúninu ndiʼ? Lu stiʼ adoración en familia ni gápanu, guzéʼtenu xi guirá cambiu maʼ guca lu ca reunión stinu, modo runi predicarnu ne guininu ximodo huayacané cani laanu. Pa gúninu ni la? zaguu ni gana laanu.

¿Ñee cayacanenu familia stinu ne xcaadxi hermanu saacaʼ biaʼ zeʼ organización stiʼ Dios? (Biiyaʼ párrafo 17 ne 18).

18 Pa gudiʼnu cuenta zabeendunu stale cosa galán ra chinándanu ni gabi organización stiʼ Jiobá laanu la? zuzúʼbanu diidxaʼ ne zúninu ni né guendanayecheʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, nuunu nayecheʼ yanna riʼ purtiʼ cayuni ahorrar organización stiʼ Jiobá stale bueltu purtiʼ maʼ qué raca imprimir stale publicación. Ne pur riquiiñecabe ca tecnología jma nacubi nuu yanna riʼ la? jma randa rindá stiidxaʼ Dios ra nuu stale binni. Nga runi, pa zanda, ¿xiñee qué iquiiñenu ca publicación ni nuu lu formatu electrónicu ne iquiiñenu ca archivu multimedia yaʼ? Pa gúninu ndiʼ la? zinándanu ejemplu stiʼ Jesús purtiʼ laa jneza modo riquiiñeʼ ca recursu ni napa organización.

19. ¿Xiñee naquiiñeʼ chinándanu ni gabi Cristu laanu?

19 Pa gúninu ni gabi Cristu laanu de guidubi ladxidoʼno la? zaguidxi fe stinu ne ziuʼnu tobi si né ca hermanu stinu. Sicaríʼ guníʼ André, hermanu ni maca bizéʼtenu lu tema riʼ ora biete chiguiree stale hermanu ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ ca Yoo Betel ni nuu lu guidubi guidxilayú: «Ora ruuyaʼ actitud ni napa ca hermanu ni riree de Betel rucaaʼ ni naa guneʼ respetar ne gapaʼ confianza laacabe. Nayecheʼ nuucabe ne zécabe biaʼ zeʼ carru celestial stiʼ Jiobá».

GÁPANU FE NE CONFIANZA CRISTU

20, 21. a) ¿Xiñee naquiiñeʼ gápanu confianza Cristu, Xaíque stinu? b) ¿Xi chiguizíʼdinu lu sti tema ca?

20 Maʼ cadi candaa, Jesucristu, Xaíque stinu, zuni mandarbe lu guidubi guidxilayú ne zúnibe stale cosa ni zadxagayaa binni (Apoc. 6:2; Sal. 45:4). Laga cabézabe nga la? cayuni prepararbe ca xpinni Dios para guibánicaʼ ndaaniʼ guidxilayú ne laaca cayuni prepararbe laanu para gusíʼdinu ca binni ni guiasa de lade gueʼtuʼ ne gacanenu gaca Guidxilayú riʼ ti paraísu.

21 Pa qué gusaana de gápanu confianza Rey stinu neca guidxaagalunu intiica guendanagana la? casi ñaca zanaazebe nanu para chuʼnu ndaaniʼ guidxilayú cubi (biindaʼ Salmo 46:1-3). Dxandíʼ, zándaca ziuu ora zaca nagana para laanu guiaʼnu xiixa cambiu nacubi jmaruʼ si ora guchaa xiixa lu xquendanabáninu. ¿Xi gúninu para cadi gunítinu paz ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno ne cadi guirá confianza ni nápanu Jiobá pa guizaacanu nga yaʼ? Ngapeʼ nga ni zazíʼdinu lu stiʼ tema ca.

^ párrafo 8 Lade ca ruina stiʼ Jericó, bidxela ca arqueólogo caadxi lugar ra dxaʼ stale cereal ni qué lica niquiiñecabe. Ndiʼ rusihuinni qué niguucabe leʼ guidxi que xadxí purtiʼ qué nusirá diʼ ca binni de Jericó cereal sticaʼ. Ne qué nudii Jiobá permisu ca israelita que para guicaacaʼ ca cosa stiʼ ca binni Jericó. Peru cumu tiempu que nga cayasa cosecha la? biáʼsipeʼ ngue nga tiempu para gucaalú ca israelita que Jericó (Jos. 5:10-12).

^ párrafo 11 Biiyaʼ recuadru ni láʼ «Pablo afronta con humildad una prueba», ni zeeda lu revista La Atalaya 15 de marzo iza 2003, yaza 24.