Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha ta te Atua i rave?

Eaha ta te Atua i rave?

Ia hinaaro oe e matau maitai i te tahi taata, mea faufaa ia haapii mai oe eaha ta ˈna i rave e i ta ˈna i faaruru. Oia atoa, ia hinaaro oe e matau maitai i te Atua, mea faufaa ia haapii mai oe i ta ˈna i rave. E maere paha oe i te ite mai e nafea te mau mea ta ˈna i rave i tahito ra e tauturu ai ia tatou i teie nei â e i a muri aˈe.

UA POIETE TE ATUA I TE MAU MEA ATOA NO TO TATOU MAITAI

O Iehova te Atua poiete, “e ite-maitai-hia hoi to ˈna mau huru maitatai e ore e ite-mata-hia . . . no te mea e taa-maitai-hia te reira na roto i te mau mea i hamanihia.” (Roma 1:20) “Na ˈna i hamani i te fenua i to ˈna ra mana, e na ˈna i haamau i te ao atoa nei i to ˈna ra paari, e na ˈna i hohora i te mau raˈi i to ˈna ra ite.” (Ieremia 10:12) Te faaite atoa ra te mau mea faahiahia ta te Atua i poiete e te tâuˈa mai ra oia ia tatou.

A hiˈo na, mea taa ê roa tatou no te mea ua poiete Iehova i te taata “ma to ˈna ihora huru.” (Genese 1:27) Te auraa ïa e e nehenehe tatou e pee rii i to ˈna mau huru maitatai faahiahia mau e e taa i to ˈna mau manaˈo e ta ˈna mau faaueraa. E faufaahia e e oaoa to tatou oraraa a faaitoito ai i te pee i te reira. Hau atu â, e nehenehe e faatupu i te taairaa piri e o ˈna.

Te faaite ra te fenua e te here ra te Atua ia tatou. Ua parau te aposetolo Paulo no nia i te Atua: “Ua faaite mai râ o ˈna i to ˈna huru a hamani maitai mai ai, ma te horoa . . . i te ûa mai te raˈi mai e te tau auhune, a fanaˈo rahi atu ai [tatou] i te maa e a oaoa ˈi to [tatou] aau.” (Ohipa 14:17) Ua horoa mai te Atua hau roa ˈtu i ta tatou e hinaaro e ua rau atoa te huru. No te aha? Ia oaoa tatou i te oraraa. Maa vahi iti noa râ tera ia faaauhia i ta te Atua i faanaho no tatou.

Ua poiete Iehova i te fenua ia ora te taata i nia iho e a muri noa ˈtu. Te na ô ra te Bibilia: “Area te fenua nei, ua horoa mai oia i te reira na te tamarii a te taata nei” e “aitâ . . . oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia.” (Salamo 115:16; Isaia 45:18) O vai te parahi i nia i te fenua e ehia maororaa? “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:29.

No reira Iehova i poiete ai i na taata matamua, Adamu raua Eva, e i tuu ai ia raua i roto i te hoê paradaiso i te fenua nei no te ‘faaapu e te tiai’ i te reira. (Genese 2:8, 15) Ua horoa atoa e piti faaueraa: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” (Genese 1:28) E nehenehe ïa Adamu raua Eva e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. Ma te peapea, ua maiti raua e faaroo ore i te Atua. Aita ïa raua e nehenehe e taiohia i rotopu i “te feia parau-tia” o te ‘parahi i te fenua.’ Noa ˈtu râ to raua haerea, aita Iehova i taui i ta ˈna opuaraa no tatou e no te fenua. Na mua roa, e hiˈo anaˈe eaha ˈtu â ta te Atua i rave.

UA HOROA TE ATUA I TA ˈNA PARAU

Matau-atoa-hia te Bibilia mai te Parau a te Atua. No te aha Iehova i horoa mai ai i te Bibilia? Na mua roa, ia haapii tatou no nia ia ˈna. (Maseli 2:1-5) Parau mau, aita te Bibilia e pahono i ta tatou mau uiraa atoa no nia i te Atua, aita hoi e buka e nehenehe. (Koheleta 3:11) E tauturu mai râ te Bibilia ia matau i te Atua. E ite tatou o vai o ˈna maoti ta ˈna mau haaraa e te taata. E ite tatou o teihea huru taata ta ˈna e au e ta ˈna e ore e au. (Salamo 15:1-5) E haapii mai tatou i to ˈna manaˈo no nia i te haamoriraa, te morare e te mau ohipa materia. Oia atoa mai te aha te huru o Iehova maoti te mau parau e haaraa a ta ˈna Tamaiti ra o Iesu Mesia.—Ioane 14:9.

Teie te tahi atu tumu i horoa mai ai Iehova i ta ˈna Parau te Bibilia: ia ite tatou e nafea ia fanaˈo i te hoê oraraa oaoa e te faufaa. I roto i te Bibilia, te parau mai ra Iehova e nafea ia fanaˈo i te hoê utuafare oaoa, ia mauruuru e ia faaruru i te ahoaho. E mai ta teie vea e faataa i muri mai, e itehia i roto i te Bibilia te mau pahonoraa i te mau uiraa faufaa o te oraraa, mai teie: No te aha mea rahi ai te mauiui? Eaha te a muri aˈe? E faataa atoa mai eaha ta te Atua i rave na ia tupu ta ˈna opuaraa matamua.

E buka faahiahia mau â te Bibilia no ǒ mai i te Atua ra i roto i e rave rahi atu â tuhaa. Ua papaihia te reira i nia 1 600 matahiti i te maoro na 40 aˈe taata papai. Hoê noa râ manaˈo tumu no te mea o te Atua te Fatu mau o te Bibilia. (Timoteo 2, 3:16) Taa ê atu i te tahi atu mau buka tahito, mai ta te mau papai tahito e haapapu ra, ua vai maite noa te Bibilia i te roaraa o te tau. Hau atu â, aita te Bibilia i moˈe noa ˈtu te mau tutavaraa no te tapea i to ˈna huriraa, piaraa, e taioraa. O te buka opere-roa ˈˈe-hia e huri-roa ˈˈe-hia i teie mahana. Tapao ïa te reira e ‘e tia te parau a te Atua i te vai-maite-raa.’—Isaia 40:8.

E FAATUPU IHO Â TE ATUA I TA ˈNA OPUARAA

Ua horoa atoa mai te Atua i te hoê ô taa ê mau ia tupu iho â ta ˈna opuaraa. Mai tei faahitihia na, ua hinaaro te Atua ia ora te taata a muri noa ˈtu i nia i te fenua. Tera râ, a maiti ai Adamu i te faaroo ore i te Atua a riro mai ai ei taata hara, ua ere oia i te ora mure ore eiaha râ no ˈna anaˈe, no ta ˈna huaai atoa râ. “Mai te hara i ô mai i te ao nei na roto i te taata hoê ra e te pohe na roto i te hara, e ua raea roa ïa te mau taata atoa i te pohe no te mea ua hara ratou paatoa.” (Roma 5:12) Ua haafifi te faaroo ore o te taata i te opuaraa a te Atua. Eaha ta Iehova i rave?

E tuati te mau haaraa a Iehova i to ˈna mau huru maitatai. No ˈna, e amo iho â Adamu raua Eva i ta raua hopoia. Ua faanaho râ oia ma te here i te ravea no ta raua huaai. Ma te î i te paari, ua taa ia Iehova eaha te rave e ua faaite oioi i te hoê ravea. (Genese 3:15) E ore te hara e te pohe maoti ta te Atua Tamaiti ra o Iesu Mesia. Eaha ïa te auraa?

No te faatiamâ mai i te taata i te mau faahopearaa o te orureraa hau a Adamu, ua tono Iehova ia Iesu i te fenua no te haapii i te taata te eˈa o te ora e no te “horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” a (Mataio 20:28; Ioane 14:6) E nehenehe Iesu e horoa i te hoo, e taata tia roa hoi o ˈna mai ia Adamu. Taa ê râ ia ˈna, ua auraro Iesu ma te tia roa i to ˈna Metua e tae roa ˈtu i te pohe. I te mea eita e au ia ˈna ia pohe, ua faatia mai Iehova ia ˈna no te ora i te raˈi. E nehenehe ïa Iesu i teie nei e rave i ta Adamu i ore e nehenehe: e horoa i te taata o te auraro i te Atua te tiaturiraa o te ora mure ore. “E mea na roto hoi i te faaroo ore o te taata hoê ra i faarirohia ˈi e rave rahi ei feia hara, oia atoa mea na roto i te faaroo o te taata hoê ra e faarirohia ˈi e rave rahi ei taata parau-tia.” (Roma 5:19) Maoti te tusia taraehara o Iesu, e faatupu te Atua i ta ˈna i fafau, oia hoi ia ora te taata e a muri noa ˈtu i nia i te fenua.

Mea rahi ta tatou i haapii mai no nia ia Iehova maoti ta ˈna i rave i mua i te mau fifi a orure hau ai Adamu. Ua ite mai tatou e aita hoê aˈe mea e tapea i ta Iehova i opua. E “noaa” iho â te mea ta ˈna i parau. (Isaia 55:11) Ua haapii atoa mai tatou to Iehova here rahi no tatou. “I teie i faaitehia mai ai te here o te Atua ia tatou: ua tono mai te Atua i ta ˈna Tamaiti otahi i te ao nei ia noaa ia tatou te ora na roto ia ˈna. Teie te here o te Atua, e ere o tatou tei here i te Atua, o ˈna râ tei here mai ia tatou e tei tono mai i ta ˈna Tamaiti ei tusia taraehara no ta tatou mau hara.”—Ioane 1, 4:9, 10.

“Aita te Atua i faaherehere i ta ˈna iho Tamaiti, ua tuu mai râ ia ˈna no tatou paatoa,” ua papu ïa ia tatou e “e horoa noa mai [te Atua] na tatou i te mau mea atoa ma te oaoa.” (Roma 8:32) Eaha ta te Atua i fafau e rave no tatou i a muri aˈe? Taio anaˈe.

EAHA TA TE ATUA I RAVE? Ua poiete Iehova i te taata no te ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. Ua horoa i te Bibilia ia haapii tatou no nia ia ˈna. Na roto ia Iesu Mesia, ua horoa Iehova i te hoo ia tupu iho â ta ˈna opuaraa

a No te ite atu â no nia i te hoo, a hiˈo i te haapiiraa 27 o te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu! piahia e te mau Ite no Iehova e itehia i nia i te reni www.pr418.com/ty.