Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha ta te Atua e rave?

Eaha ta te Atua e rave?

Tei roto anaˈe oe i te fifi, ua ite iho â oe e e tauturu mai te hoê hoa maitai ia oe. Te parau nei vetahi e e ere te Atua i te hoa no ratou no te mea, i to ratou manaˈo, aita o ˈna e tauturu nei ia ratou. E ere râ hoi. Ua rave aˈena te Atua e rave rahi ohipa no to tatou maitai e e ohipa â oia no te faatitiaifaro i te mau fifi e mauiui atoa ta tatou e faaruru nei. Eaha ta te Atua e rave?

TE HOPEA O TE INO

No te faaore i te ino, e haamou roa te Atua i te tumu o te ino. Te faaite mai ra te Bibilia o vai te tumu ma te parau: “Te vai nei râ to te ao atoa i raro aˈe i te mana o te varua ino.” (Ioane 1, 5:19) Tera “varua ino,” o “te arii o teie nei ao” ta Iesu i faahiti oia hoi Satani te Diabolo. (Ioane 12:31) O Satani to muri i te mau tupuraa ahoaho o teie nei ao. Eaha ta te Atua e rave?

Maoti ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia, fatata roa te Atua ra o Iehova i te “haamou i te Diabolo o te faatupu i te pohe.” (Hebera 2:14; Ioane 1, 3:8) Te faaite ra hoi te Bibilia e ua ite te Diabolo e “e taime poto to ˈna e toe ra” hou o ˈna a haamouhia ˈi. (Apokalupo 12:12) E haamou atoa te Atua i te feia o ratou te tumu o te ino.—Salamo 37:9; Maseli 2:22.

TE FAARIRORAA I TE FENUA EI PARADAISO

I muri iho i te faaoreraa i te mau ino atoa i te fenua nei, e ohipa to tatou Atua poiete no te faatupu i ta ˈna opuaraa matamua roa no te huitaata e te fenua. Eaha te tiai ra ia tatou i mua nei?

Te hau e te ati ore e a muri noa ˈtu. “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:11.

Mea rahi roa te maa maitai. “E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Salamo 72:16.

Te nohoraa e te ohipa au mau. “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira . . . e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani.”—Isaia 65:21, 22.

Te hinaaro ra anei oe e ite i tera mau mea? Fatata roa te taata i te fanaˈo i te reira i te mau mahana atoa.

TE FAAORE-ROA-RAA I TE MAˈI E TE POHE

E maˈihia e e pohe iho â te taata atoa i teie mahana. Fatata râ te reira i te taui. Ua ineine hoi te Atua i te faaohipa i te mau maitai o te tusia taraehara o Iesu “ia ore ia mou te taata o te faatupu i te faaroo ia ˈna, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Eaha ïa te faahopearaa?

E faaore-roa-hia te maˈi. “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi; te mau taata e parahi i reira, ua faaorehia te utua o ta ratou hara.”—Isaia 33:24.

Eita te pohe e haamauiui faahou i te taata. “E na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.”—Isaia 25:8.

E ora te taata e a muri noa ˈtu. “Te ô ta te Atua e horoa mai, o te ora mure ore ïa na roto i te Mesia ra o Iesu, to tatou Fatu.”—Roma 6:23.

E faahoˈihia mai te feia pohe i te ora. “E tia-faahou-raa to te feia parau-tia e to te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) E fanaˈo ratou i ta te Atua ô o te hoo.

E nafea te Atua e na reira ˈi?

TE HAAMAURAA I TE HOÊ FAATERERAA TIA ROA

E faatupu te Atua i ta ˈna opuaraa no te huitaata e te fenua na roto i te hoê faatereraa i te raˈi e o te Mesia ra o Iesu te Arii faatoroahia. (Salamo 110:1, 2) O te faatereraa teie ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure: “To matou Metua i te raˈi . . . ia tae mai ta oe Faatereraa arii.”—Mataio 6:9, 10.

E faatere te Faatereraa arii i te fenua e e haamou i te mau mauiui atoa. O teie Faatereraa arii te mea maitai roa ˈˈe ta te taata i ore i fanaˈo aˈenei! No reira Iesu, a tavini ai i te fenua, i faaite noa ˈi i “te parau apî oaoa o te Faatereraa arii” e i parau noa ˈi i ta ˈna mau pǐpǐ ia na reira atoa.—Mataio 4:23; 24:14.

No to ˈna here rahi i te taata, ua fafau te Atua e rave i teie mau mea faahiahia atoa no ratou. Eita anei te reira e turai ia oe ia hinaaro e ite o vai o ˈna e e faafatata ˈtu ia ˈna? Eaha ta oe e fanaˈo a na reira ˈi? O ta to muri nei tumu parau ïa e faataa mai.

EAHA TA TE ATUA E RAVE? E faaore roa te Atua i te maˈi e te pohe, e tahoê i te taata i raro aˈe i ta ˈna Faatereraa arii e e faariro i te fenua ei paradaiso