Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 2

A arue ia Iehova i roto i te amuiraa

A arue ia Iehova i roto i te amuiraa

“Ei rotopu i te amuiraa ra e haamaitai atu ai au ia oe.”—SAL. 22:22.

HIMENE 59 Arue anaˈe ia Iehova

HAAPOTORAA *

1. Eaha to Davida manaˈo ia Iehova e ua faaitoito te reira ia ˈna ia aha?

 UA FAAHIAHIA roa te arii Davida ia Iehova i papai ai oia: “E rahi Iehova, e ia haamaitai-rahi-hia.” (Sal. 145:3) Ua here Davida ia Iehova e na te reira i faaitoito ia ˈna ia arue i te Atua i “rotopu i te amuiraa.” (Sal. 22:22; 40:5) No to tatou here ia Iehova, e tu atoa to tatou manaˈo i to Davida o tei na ô: “Ia haamaitaihia oe, e a muri noa ˈtu, e te Atua o to matou metua o Iseraela, e Iehova.”—Par. 1, 29:10-13.

2. (a) E nafea tatou ia arue ia Iehova? (b) Eaha te tahi mau fifi ta vetahi e farerei e eaha ta tatou e haamanaˈo mai?

2 Te tahi ravea no te arue ia Iehova, o te pahonoraa ïa i te mau putuputuraa. Te taiâ nei râ vetahi taeae e tuahine, eaha te nehenehe e tauturu ia ratou? Eaha te tahi mau aˈoraa paari no te horoa i te pahonoraa faaitoito mau? Hou a pahono ai i tera mau uiraa, e haamanaˈo mai tatou e maha tumu e titauhia ˈi ia pahono i te mau putuputuraa.

NO TE AHA E PAHONO AI I TE MAU PUTUPUTURAA?

3-5. (a) Ia au i te Hebera 13:15, no te aha tatou e pahono ai i te mau putuputuraa? (b) E titauhia anei ia horoa i te hoê â huru pahonoraa e ta vetahi ê? A faataa.

3 Ua horoa Iehova ia tatou paatoa i te fanaˈoraa taa ê ia arue ia ˈna. (Sal. 119:108) E “tusia arueraa” ta tatou pahonoraa i te mau putuputuraa e eita e tia i te tahi atu ia pûpû i taua tusia ra no tatou. (A taio i te Hebera 13:15.) Te titau mai ra anei Iehova ia horoa i te hoê â huru pahonoraa e ta vetahi ê? Aita roa ˈtu!

4 E tâuˈa Iehova i te tupuraa e te huru o te taata tataitahi e e mauruuru roa oia i te mau tusia atoa ta tatou e pûpû atu. Eaha te haapapuraa? A hiˈo na i te mau Iseraela i tahito. Eita anaˈe e tia i te hoê ia pûpû i te hoê pinia mamoe aore ra puaaniho, e nehenehe ta ˈna e horoa na Iehova e piti uupa aore ra uuairao. Eita anaˈe e pee i taua Iseraela ra ia aufau e piti manu, e farii Iehova ia horoa oia “hoê omera” faraoa maitai roa. (Lev. 5:7, 11) Mea haihai aˈe te faufaa o te faraoa, ua mauruuru noa râ Iehova i taua tusia ra!

5 Noa ˈtu e piti noa lepeta ta ˈna i horoa, ua haafaufaa Iehova i te ô a te vahine ivi. Eaha te tumu? Ua horoa oia i te mea maitai roa ˈˈe! (Luka 21:1-4) Aita Iehova i taui, e Atua hamani maitai noa â oia. Eita paha tatou e paraparau roa mai ia Apolo raua Paulo. (Ohi. 18:24; 19:8) Ia horoa râ tatou paatoa i te pahonoraa e maraa ia tatou, e mauruuru roa Iehova!

Ia pahono tatou, e faufaahia tatou e te feia atoa e faaroo mai (A hiˈo i te paratarafa 6-7) *

6. (a) Ia au i te Hebera 10:24, 25, eaha to outou huru a faaroo ai i te pahonoraa a te tahi e te tahi? (b) E nafea ia faaite i to tatou mauruuru?

6 No te faaitoito te tahi i te tahi. (A taio i te Hebera 10:24, 25.) Mea oaoa mau ia faaroo i te pahonoraa a te tahi e te tahi. Mea putapû mau ia pahono te hoê tamarii na roto i ta ˈna mau parau rii. Mea faahiahia ia faahiti te tahi i te poe pae varua ta ˈna i ite mai. E haafaufaa atoa tatou i “te itoito” o vetahi ê ia pahono ratou noa ˈtu to ratou mamahu aore ra papu ore i te reo. (Tes. 1, 2:2; nota) E nafea tatou ia faaite i te mauruuru no ta ratou mau tutavaraa? Ia hope te putuputuraa, a haapopou atu no ta ratou pahonoraa faaitoito mau. Te tahi atu ravea, o te horoa-atoa-raa i ta tatou pahonoraa. Ua faaitoito ïa tatou paatoa te tahi i te tahi i te mau putuputuraa!—Roma 1:11, 12.

7. E nafea tatou e maitaihia ˈi ia horoa i te pahonoraa?

7 E maitaihia tatou ia horoa i te pahonoraa. (Isa. 48:17) Ia hinaaro mau tatou e pahono, e faaineine tatou ia tatou no te putuputuraa. E ma te na reira, e rahi atu â to tatou ite i te Parau a te Atua e e faaohipa maitai atu â tatou i te reira i roto i te oraraa. Ia pahono tatou, eita tatou e haumani i te putuputuraa e e vai maoro te mau manaˈo faufaa i roto i te feruriraa.

8-9. (a) Ia au i te Malaki 3:16, eaha to Iehova huru i ta tatou mau pahonoraa? (b) Eaha te fifi ta vetahi e farerei?

8 E mauruuru Iehova i ta tatou tusia arueraa. E faaroo e e haafaufaa Iehova i ta tatou pahonoraa. (A taio i te Malaki 3:16.) E faaite mai oia i to ˈna mauruuru ma te haamaitai i ta tatou mau tutavaraa.—Mal. 3:10.

9 E tumu papu ïa ta tatou no te pahono i te mau putuputuraa. Noa ˈtu râ, e taiâ noa â vetahi i te amo i te rima i nia. Eiaha e taora i te tauera mai te peu tera atoa to outou huru! E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau aratairaa, hiˈoraa e aˈoraa Bibilia o te tauturu ia tatou paatoa ia pahono atu â i te mau putuputuraa.

E NAFEA IA FAAEA I TE TAIÂ?

10. (a) Eaha ta te rahiraa o tatou e mǎtaˈu ra? (b) No te aha e ere i te mea ino ia haapeapea rii no ta tatou pahonoraa?

10 E taiâ anei outou i te amo i to outou rima i nia no te pahono? E mǎtaˈu rii iho â te rahiraa o tatou hou a horoa ˈi i te pahonoraa. E feruri paha tatou, ‘Aˈunei e moˈe ai ta ˈu i hinaaro e parau!,’ ‘E hape ta ˈu parau!,’ ‘Mea maitai aˈe te pahonoraa a vera ma!’ E ere i te mea ino ia haapeapea rii no ta tatou pahonoraa! Eaha te tumu? Te faaite ra tatou i te haehaa ma te faariro ia vetahi ê ei mea hau aˈe ia tatou. Mea au roa na Iehova te haehaa. Tera râ, te titau atoa mai ra oia ia arue ia ˈna e ia faaitoito i to tatou mau taeae e tuahine i te putuputuraa. (Sal. 138:6; Phil. 2:3; Tes. 1, 5:11) Mea here na Iehova ia outou, e horoa ˈtu iho â oia i te itoito no te pahono!

11. Ia taiâ tatou i te pahono, eaha ta te Bibilia e haamanaˈo mai ra?

11 Ia taiâ tatou i te pahono, teie ta te Bibilia e haamanaˈo mai ra. E hapa iho â tatou paatoa na roto i ta tatou mau parau. (Iak. 3:2) Ua ite Iehova e to tatou mau taeae e tuahine e taata tia ore tatou. (Sal. 103:12-14) E fetii taeae î i te here to tatou. (Mar. 10:29, 30; Ioa. 13:35) Ua ite ratou e nehenehe tatou e hape a faahiti ai i te hoê parau.

12-13. Eaha te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o Nehemia e to Iona?

12 E piti hiˈoraa Bibilia te nehenehe e faaitoito mai ia pahono. O Nehemia te hiˈoraa matamua. Ua peapea Nehemia i to ˈna faarooraa ua parari te mau patu e te mau uputa o Ierusalema. (Neh. 1:1-4) Ua ani atu te arii eaha te tumu e haapeapea ˈi oia. A feruri na i te huru o Nehemia. Papu, ua taiâ oia i tera taime. Maoti râ ta ˈna pure poto noa, ua tia ia ˈna ia pahono i te arii e ua fanaˈo te nunaa o te Atua i te tauturu! (Neh. 2:1-8) O Iona te piti o te hiˈoraa. Ua horo ê Iona no to ˈna riaria i te tonoraa Iehova ia ˈna i Nineve. (Iona 1:1-3) Maoti râ te tauturu a Iehova, ua amo maite Iona i ta ˈna hopoia. Ua putapû roa te aau o to Nineve i ta ˈna mau parau. (Iona 3:5-10) Ua tapao anei outou i te haapiiraa e huti mai? Mai ia Nehemia, mea faufaa ia pure hou a horoa ˈi i te pahonoraa. E mai ia Iona, e nehenehe Iehova e tauturu ia tatou ia tavini ia ˈna noa ˈtu te mǎtaˈu rahi. Ua nehenehe Iona e paraparau i te feia iino o Nineve, eita anei e tia ia tatou ia pahono i roto i te amuiraa?

13 I teie nei, e hiˈo anaˈe eaha te tahi mau faanahoraa o te tauturu mai ia horoa i te pahonoraa faaitoito mau.

14. No te aha e titauhia ia faaineine maitai i ta tatou mau putuputuraa e eaha te taime maitai aˈe?

14 A faaineine i te mau putuputuraa atoa. Ia faataa tatou i te taime no te faaineine maitai, e iti mai te taiâ. (Eph. 5:16) Mea taa ê te tupuraa o tera e tera Kerisetiano, e ere iho â ïa hoê â faanahoraa ta tatou no te faaineine i te putuputuraa. E 80 matahiti to te tuahine Eloise, e faaineine oia i ta ˈna Pare Tiairaa i te omuaraa o te hebedoma. Te na ô ra Eloise: “E au roa ˈtu â vau te mau putuputuraa ua faaineine anaˈe vau i te reira.” E rave ohipa Joy, e faaineine oia i ta ˈna Pare Tiairaa hoê mahana na mua ˈˈe i te putuputuraa. Ma te na reira, te na ô ra Joy: “E vai noa ïa te mau manaˈo faufaa i roto i to ˈu feruriraa.” E matahiapo e e pionie Ike, te na ô ra oia: “I te roaraa o te hebedoma, mea au na ˈu e faataa maa taime i tera e tera mahana no ta ˈu faaineineraa.”

15. E nafea ia faaineine maitai no te putuputuraa?

15 E nafea ia faaineine maitai no te putuputuraa? Na mua, a ani ia Iehova i to ˈna varua moˈa. (Luka 11:13; Ioa. 1, 5:14) I muri iho, a rave maa taime no te feruri i te upoo parau, te mau upoo parau iti, te mau hohoˈa e te mau tumu parau tarenihia. Ua oti anaˈe, a taio i te paratarafa tataitahi e te mau irava atoa. A feruri maite i te mau manaˈo e matara mai, i te mau tuhaa iho â râ ta outou e hinaaro e faahiti i roto i ta outou pahonoraa. Eiaha e na nia ê noa i ta outou faaineineraa. Ma te rave maite i te reira, e rahi atu â outou i te faufaahia e e faaea outou i te taiâ.—Kor. 2, 9:6.

16. Eaha te mau ravea apî ta outou e nehenehe e faaohipa?

16 Ia nehenehe, a faaohipa i te mau ravea apî na roto i te hoê reo ta outou e taa. Ua horoa mai te faanahonahoraa a Iehova i te mau ravea roro uira o te tauturu mai ia faaineine i te mau putuputuraa. Te vai ra te faanahoraa roro uira JW Library® no te tuu i roto i ta outou matini te mau papai e hiˈopoahia i te putuputuraa. E nehenehe e taio aore ra e faaroo i te taioraa i te mau taime e vahi atoa. E faaohipa vetahi i te reira i te taime faafaaearaa aore ra a tere ai na nia i te pereoo. No te rave i te mau maimiraa, e nehenehe atoa e faaohipa i te VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower aore ra te Watchtower Library na roto i te reo Farani.

Eaha te taime e faaineine ai outou i te mau putuputuraa? (A hiˈo i te paratarafa 14-16) *

17. (a) No te aha mea maitai ia faaineine hau atu i te hoê noa pahonoraa? (b) Eaha ta outou i haapii mai i te hohoˈa A riro ei hoa no Iehova: A faaineine i ta outou mau pahonoraa?

17 Ia nehenehe, a faaineine hau atu i te hoê noa pahonoraa. Eaha te tumu? E nehenehe vetahi ê e amo atoa i te rima i nia i te taime a na reira ˈi outou. Ua rahi anaˈe te rima i nia, e maiti te taeae i te tahi noa taata ia faaoti te putuputuraa i te hora tia. Eiaha ïa e huru ê aore ra e haaparuparu eita anaˈe outou e maitihia. Mea rahi anaˈe te pahonoraa i faaineinehia, e oaoa outou i te apiti i te aparauraa i roto i te tahi atu paratarafa. Peneiaˈe ma te taio i te irava aore ra ma te pahono na roto i ta outou iho mau parau. *

18. No te aha e horoa ˈi i te pahonoraa poto noa?

18 A horoa i te pahonoraa poto noa. E putapû aˈe te aau ia horoahia te pahonoraa poto noa e te ohie. Eiaha te reira ia mairi i te 30 tetoni. (Mas. 10:19; 15:23) E nehenehe te feia mea maoro i roto i te parau mau e horoa i te hiˈoraa maitai i roto i tera tuhaa. Mea poto anaˈe te pahonoraa, e rave rahi atu â taata te nehenehe e apiti i te putuputuraa. Ia roa e ia rahi te manaˈo e faahitihia, e taiâ paha vetahi i te horoa i ta ratou pahonoraa. Mai te peu o outou te maitihia na mua, a pahono tia ˈtu i te uiraa na roto i te mau parau ohie ia taa. Eiaha e tatara i te mau manaˈo atoa o te paratarafa. Ua matara anaˈe te manaˈo faufaa, e nehenehe e horoa i te tahi atu mau manaˈo.—A hiˈo i te tumu parau “Eaha ta ˈu e nehenehe e faahiti i roto i ta ˈu pahonoraa?”

19. E nafea te taeae faatere i te haapiiraa e tauturu atu ai e eaha te titauhia ia rave?

19 A faaite i te taeae te paratarafa ta outou e hinaaro e pahono. Mai te peu e faaoti outou i te na reira, a farerei oioi atu i te taeae hou te putuputuraa a haamata ˈi. Ia tae i taua paratarafa ra, a afai oioi i te rima i nia ia ite maitai atu te taeae ia outou.

20. E nafea te putuputuraa Kerisetiano e au ai i te hoê tamaaraa e te hoa?

20 Eaha to outou huru ia titau manihini atu te hoa ia outou? I te hoê tamaaraa, e haapeapea te taata tataitahi eaha ta ˈna e hopoi atu. E au te putuputuraa Kerisetiano i te hoê tamaaraa e te hoa. Na Iehova e titau manihini ra ia tatou i te mau putuputuraa e ua ineine ê na te maa maitatai i nia i ta ˈna airaa maa. (Sal. 23:5; Mat. 24:45) I te mau putuputuraa, e haapeapea atoa tatou i te pûpû i ta tatou tuhaa ma te horoa i te pahonoraa. A faaineine maitai ïa ia outou e eiaha e taiâ i te apiti i te mau aparauraa. Eita noa ïa outou e tamaa i te amuraa maa a Iehova, e hopoi atu râ outou i te hoê ô e faufaa-atoa-hia ˈi te amuiraa.

HIMENE 2 O Iehova to oe iˈoa

^ Mai te papai Salamo Davida, te here ra tatou ia Iehova e te oaoa atoa ra i te arue ia ˈna. A tahoê ai e te amuiraa no te haamori i te Atua, e ravea faahiahia ta tatou no te faaite i to tatou here ia ˈna ma te pahono i te putuputuraa. E ere râ i te mea ohie no vetahi. Mai te peu tera atoa to oe huru, e tauturu atu teie haapiiraa ia ite eaha te tapea ra ia oe ia pahono e e nafea ia faaea i te taiâ.

^ A haere i nia i te jw.org no te mataitai i te hohoˈa A riro ei hoa no Iehova: A faaineine i ta outou mau pahonoraa. A pata i nia PIAHIA > VIDEO > TAMARII.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te oaoa ra te mau mero o te amuiraa i te pahono i Te Pare Tiairaa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tahi mau taeae e tuahine o tei pahono i Te Pare Tiairaa. Noa ˈtu mea taa ê to ratou tupuraa, ua faaherehere ratou paatoa i te taime no te faaineine ia ratou.