Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 7

A faaite i te mǎrû e a imi i ta Iehova farii maitai!

A faaite i te mǎrû e a imi i ta Iehova farii maitai!

“A imi [ia Iehova], outou atoa te feia maru o te fenua . . . a imi i te maru.”—ZEPH. 2:3, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S. (1988)

HIMENE 80 “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova”

HAAPOTORAA *

1-2. (a) Mea nafea te Bibilia ia faataa i te huru o Mose, eaha râ te faaite ra e ere oia i te taata paruparu? (b) Eaha te tumu tatou e faatupu ai i te mǎrû?

 TE FAATAA ra te Bibilia i roto i te Numera 12:3: “E mamahu rahi to taua taata ra to Mose, i to te taata atoa o te ao atoa nei.” Te auraa anei e taata paruparu o Mose o te taiâ hanoa i te rave i te faaotiraa e te mǎtaˈu i te taata? Mea na ô paha vetahi ia faataa i te hoê taata mǎrû. Te tupuraa mau râ, e tavini itoito e te puai Mose, e te papu atoa i roto i ta ˈna mau faaotiraa. Maoti te tauturu a Iehova, ua tia ˈtu oia i mua i te faatere puai o Aiphiti, ua aratai e 3 000 000 paha taata na roto atu i te medebara, e ua turu i te nunaa Iseraela ia upootia i nia i to ˈna mau enemi.

2 Aita paha tatou i faaruru i te hoê â tupuraa e to Mose. I te mau mahana atoa râ, te farerei nei tatou i te taata aore ra i te mau tupuraa o te tamata i to tatou mǎrû. E tumu papu râ to tatou no te faahotu i tera huru maitai. Te fafau mai ra Iehova e parahi te feia mǎrû ra i te fenua. (Sal. 37:11) E taata mǎrû anei oe? Tera anei ta vetahi ê e parau no oe? Hou tatou a pahono ai i teie mau uiraa faufaa, mea titauhia ia ite tatou eaha te auraa ia riro ei taata mǎrû.

EAHA TE MǍRÛ?

3-4. (a) No te faatupu i te mǎrû, e titauhia ia tatou ia haa mai ia vai? A faataa. (b) Eaha te mau huru maitatai e titauhia no te riro ei taata mǎrû, e no te aha mea faufaa?

3 No te faatupu i te mǎrû, e titauhia ia tatou ia haa mai te hoê taata peni hohoˈa o te anoi e rave rau û nehenehe. No te riro ei taata mǎrû, mea titau-atoa-hia ia faaite e rave rau huru maitatai mai te haehaa, te auraro, te hamani maitai e te itoito. No te aha mea faufaa teie mau huru maitatai ia au mai te Atua ia tatou? *

4 E auraro te feia haehaa ia Iehova. Te titau ra oia ia tatou ia riro ei taata hamani maitai. (Gal. 5:22) E riri rahi to Satani ia haapao tatou i te hinaaro o te Atua. Noa ˈtu mea haehaa tatou e te mǎrû, te hae nei te ao a Satani ia tatou. (Ioa. 15:18, 19) E hinaaro ïa tatou i te itoito no te patoi ia Satani.

5-6. (a) No te aha Satani e riri ai i te feia mǎrû? (b) Eaha te mau uiraa e pahonohia?

5 E ere te feia teoteo i te mea mǎrû, e riri hanoa râ ratou e eita atoa e auraro ia Iehova. E ere anei tera te huru o Satani? Eita ïa tatou e maere ia riri o ˈna i te feia mǎrû! Na roto i to ratou huru, te haapapu ra te feia mǎrû e haavare Satani e te ino atoa. Noa ˈtu eaha ta ˈna e rave aore ra e parau, eita Satani e nehenehe e tapea i te feia mǎrû ia tavini ia Iehova!—Ioba 2:3-5.

6 Eaha te fifi ia faaite noa i te mǎrû? No te aha e titauhia ˈi ia tamau i te faatupu i te mǎrû? No te pahono i teie mau uiraa, e hiˈo faahou tatou i te mau hiˈoraa o Mose, o na Hebera e toru tei faatîtîhia i Babulonia, e to Iesu.

TE MAU TUPURAA O TE TAMATA I TO TATOU MǍRÛ

7-8. Eaha to Mose huru i mua i te faatura ore o vetahi?

7 E hopoia anaˈe ta tatou. E ere i te mea ohie no te feia e hopoia ta ratou ia faaite i te mǎrû, i te taime iho â râ a ore ai vetahi e faatura ia ratou e i ta ratou faaotiraa. Ua farerei aˈenei outou i tera tupuraa? Eaha to outou huru ia na reira ˈtu te hoê mero utuafare? E huti mai anaˈe i te haapiiraa i te hiˈoraa o Mose.

8 I maiti na Iehova ia Mose no te aratai i te nunaa Iseraela e no te papai i ta ˈna mau ture. Ua faahapahia Mose e to ˈna nau tuaana o Miriama raua Aarona. Eaha te tumu? Aita raua i mauruuru i to ˈna maitiraa i ta ˈna vahine. Ua turu noa râ te Atua ia Mose. Ahani tatou i roto i tera tupuraa, ua riri e ua tahoo paha ïa tatou, aita râ Mose i na reira. Ua taparu oia ia Iehova ia faaore i te utua a Miriama. (Num. 12:1-13) Eaha tei tauturu ia Mose ia na reira?

Ua taparu Mose ia Iehova ia faaore i te utua a Miriama (A hiˈo i te paratarafa 8)

9-10. (a) Eaha ta Iehova i tauturu ia Mose ia taa? (b) Eaha ta te mau upoo utuafare e matahiapo e haapii mai i te hiˈoraa o Mose?

9 Ua vaiiho Mose ia Iehova ia tarai i to ˈna huru. Tau 40 matahiti na mua ˈtu i roto i te utuafare hui arii i Aiphiti, aita â Mose i faatupu atura i te mǎrû. I mua i te hoê ohipa tia ore, ua riri taue Mose e haapohe atura i te hoê taata. Ua manaˈo Mose te farii ra Iehova i ta ˈna i rave. I te roaraa o na 40 matahiti i muri aˈe, ua tauturu Iehova ia Mose ia taa eita e navai noa te itoito no te aratai ia Iseraela, e titau-atoa-hia râ te mǎrû. E no te faatupu i tera huru maitai, e titau-atoa-hia te haehaa, te auraro e te hamani maitai. Ua huti mai Mose i te haapiiraa e ua riro mai o ˈna ei tiaau maitai roa.—Exo. 2:11, 12; Ohi. 7:21-30, 36.

10 I teie mahana, e titauhia i te mau upoo utuafare e matahiapo ia pee i te hiˈoraa o Mose. Eita anaˈe vetahi e faatura ˈtu, eiaha ratou ia riri taue ma te haamanaˈo te hapa atoa nei ratou. (Koh. 7:9, 20) Mea maitai aˈe ia pee maite i te aratairaa a Iehova no te faatitiaifaro i te fifi e no te paraparau ma te mǎrû. (Mas. 15:1) E mauruuru roa te Atua ia tamau te mau upoo utuafare e matahiapo i te faatupu i te hau e te mǎrû.

11-13. Eaha te hiˈoraa ta Hanania, Misaela e Azaria i vaiiho mai?

11 I mua i te hamani-ino-raa. I te roaraa o te tau, ua hamani ino te mau tia faatere i te mau Ite no Iehova. No ratou, e feia ohipa ino tatou no te mea noa te auraro ra tatou i te Atua, eiaha râ i te taata. (Ohi. 5:29) E faaooo, e tapea aore ra e hamani-ino-hia paha tatou. Maoti râ te tauturu a Iehova, e faaea hau noa tatou noa ˈtu tera mau tamataraa.

12 A feruri na ia Hanania, Misaela e Azaria, na Hebera e toru tei hopoi-tîtî-hia i Babulonia. * Ua faahepo te arii ia ratou ia piˈo i mua i te hoê tii auro. Ua faataa râ ratou ma te mǎrû, eita ratou e haamori i te idolo. Ua ineine ratou i te auraro ia Iehova noa ˈtu e hurihia ratou i roto i te auahi ura. Ia pohe noa ˈtu ratou aore ra ia ora mai i tera faautuaraa, o te hinaaro o te Atua ta ratou e haapao. (Dan. 3:1, 8-28) Te haapapu ra to ratou hiˈoraa, mea itoito te feia mǎrû. Aore roa e arii, e ati e e faautuaraa e nehenehe e tapea ia tatou ia haamori ia Iehova anaˈe.—Exo. 20:4, 5.

13 Ia tamatahia to tatou faaroo, e nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o na Hebera e toru? Ma te haehaa, e tiaturi tatou na Iehova e aupuru mai. (Sal. 118:6, 7) E pahono tatou ma te faatura e te mǎrû i te feia e faahapa ra ia tatou. (Pet. 1, 3:15) Eita roa tatou e rave i te hoê noa ˈˈe mea o te tuino i to tatou auhoaraa e o Iehova.

E pahono tatou ma te faatura e te mǎrû i te feia e faahapa mai ra (A hiˈo i te paratarafa 13)

14-15. (a) Eaha te nehenehe e tupu ia hepohepo tatou? (b) Ia au i te Isaia 53:7, 10, no te aha o Iesu te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te mǎrû?

14 Ia hepohepo tatou. E rave rahi tumu e hepohepo ai tatou. Hou a rave ai i te hoê hiˈopoaraa i te fare haapiiraa aore ra ia anihia mai ia rave i te tahi ohipa taa maitai. E hepohepo atoa paha tatou ia titauhia ia maiti i te hoê ravea rapaauraa. Ia teimaha tatou, e ere i te mea ohie ia faaite i te mǎrû. No te tahi tupuraa manaˈo-ore-hia, e iria paha tatou a faahiti atu ai i te parau o te haamauiui ia vetahi ê. Eaha te tauturu ia tatou i te taime ahoaho? E feruri anaˈe i te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai.

15 Ua ahoaho Iesu a piri noa ˈtu ai te taime o to ˈna poheraa. Ua ite o ˈna e haapohe te taata ia ˈna e e mauiui rahi ta ˈna e faaruru. (Ioa. 3:14, 15; Gal. 3:13) Tau avaˈe hou a pohe ai, ua parau Iesu ua ahoaho roa oia. (Luka 12:50) E tau mahana noa na mua ˈtu i to ˈna poheraa, ua parau Iesu: “Te horuhoru nei au.” Ua haamahora Iesu i to ˈna aau i te Atua a na ô ai: “To ˈu Metua, faaora mai ia ˈu i teie taime ahoaho. No teie râ taime ahoaho i haere mai ai au. To ˈu Metua, a faahanahana i to iˈoa.” (Ioa. 12:27, 28) Te taa ra anei ia tatou i te haehaa e te auraro o Iesu? A tae mai ai te hora o to ˈna poheraa, ma te itoito, ua vaiiho Iesu i te mau enemi o te Atua ia haapohe ia ˈna ma te mauiui mau e te haama atoa. Noa ˈtu to ˈna ahoaho, ua faaite Iesu i te haehaa ma te faatupu i to te Atua hinaaro. O Iesu mau te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te mǎrû!—A taio i te Isaia 53:7, 10.

O Iesu tei faaite maitai roa ˈˈe i te mǎrû (A hiˈo i te paratarafa 16-17) *

16-17. (a) Mea nafea te mau hoa piri o Iesu i te tamataraa i to ˈna mǎrû? (b) E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu?

16 I te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei, ua tamatahia te mǎrû o Iesu. E taime ahoaho mau, e titauhia hoi ia tapea oia i to ˈna taiva ore e tae roa ˈtu i te pohe no te faaora i te huitaata. (Roma 5:18, 19) Hau atu â, e nehenehe te iˈoa o to ˈna Metua e faainohia. (Ioba 2:4) E i te amuraa maa hopea e to ˈna mau hoa piri, ua tupu te hoê aimârôraa i rotopu ia ratou “no te ite o vai te mea rahi aˈe.” E ere a tahi ra to Iesu faatitiaifaroraa i to ratou manaˈo! Noa ˈtu râ te ahoaho rahi, ua faaea hau noa Iesu e ua aˈo faahou oia ia ratou ma te mǎrû. E i muri iho, ua haapopou Iesu ia ratou no ta ratou turu taiva ore.—Luka 22:24-28; Ioa. 13:1-5, 12-15.

17 E nafea outou i roto i tera tupuraa? E pee anaˈe i te hiˈoraa o Iesu ma te faaite i te mǎrû noa ˈtu te ahoaho! E auraro anaˈe i te faaueraa a Iehova ia “faaoromai noa i te tahi e te tahi.” (Kol. 3:13) E na reira tatou ma te haamanaˈo e parau aore ra e rave atoa paha tatou i te hoê ohipa o te haamauiui ia vetahi ê. (Mas. 12:18; Iak. 3:2, 5) E tutava anaˈe i te haapopou ia vetahi ê no te ohipa maitai ta ratou e rave ra.—Eph. 4:29.

NO TE AHA E TAMAU AI I TE FAAITE I TE MǍRÛ?

18. E nafea Iehova ia tauturu i te feia mǎrû ia rave i te faaotiraa maitai, eaha râ te titauhia ia rave ratou?

18 No te rave i te faaotiraa maitai. E tauturu noa Iehova i te feia mǎrû ia ite eaha te faaotiraa maitai aˈe. Ua fafau hoi oia i te haapao “i te hinaaro o tei ati ra.” (Sal. 10:17) Eita râ oia e faaea noa i reira, te na ô ra hoi te Bibilia: “E aratai oia i te feia aau mǎrû ma te tia; e haapii mai oia i te feia aau mǎrû i to ˈna iho eˈa.” (Sal. 25:9) E nafea tatou e fanaˈo ai i ta Iehova aratairaa? Maoti ïa te Bibilia, te mau papai * e te mau faanahoraa no ǒ mai i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mat. 24:45-47) E titauhia râ ia farii atoa ma te haehaa i ta Iehova e pûpû mai ra a auraro atu ai i ta ˈna aratairaa.

19-21. Eaha te hara ta Mose i rave i Kadesa, eaha te mau haapiiraa e huti mai?

19 No te ore e rave i te hara. A feruri faahou na i te hiˈoraa o Mose. Tau ahuru matahiti i te maoro, ua tamau Mose i te faaite i te mǎrû e ua mauruuru te Atua ia ˈna. Aita râ Mose i na reira i te pae hopea o na 40 matahiti i roto i te medebara. Eaha te tumu? No tanu-noa-hia ˈtura to ˈna tuahine ra o Miriama tei faatapuni hoi ia ˈna i Aiphiti. E ua amuamu â to Iseraela ia Mose, aita hoi a ratou e pape faahou. Maoti te tauturu a Iehova, ua faatupu Mose i te mau semeio e ua hamani maitai atoa i te nunaa e rave rahi matahiti te maoro. Noa ˈtu râ, aita â ratou i mauruuru e pari atura o Mose te tumu i ere ai ratou i te pape.—Num. 20:1-5, 9-11.

20 Riri atura Mose i te nunaa e aita aˈera i rave mai tei faauehia e Iehova. Aita hoi oia i paraparau, ua tairi râ i te mato e piti taime e tahe mai nei te pape. Ua vaiiho Mose i te riri e te teoteo ia ohipa i nia ia ˈna e rave atura i te hara ino mau! (Sal. 106:32, 33) Aita ˈtura o ˈna i faatiahia ia tomo i te Fenua tǎpǔhia.—Num. 20:12.

21 Eaha te haapiiraa e huti mai i taua tupuraa ra? A tahi, e titauhia ia tutava noa no te faaite i te mǎrû. Ia ore, e hoˈi faahou mai te teoteo a hapa ˈtu ai tatou ma te parau e te ohipa. A piti, e nehenehe te hepohepo e turai ia tatou ia ore e faaite faahou i te mǎrû.

22-23. (a) No te aha tatou e tutava ˈi i te faaite i te mǎrû? (b) Eaha te auraa o te mau parau i roto i te tuhaa hopea o te Zephania 2:3?

22 No te ora ˈtu. Fatata roa Iehova i te haamou i te feia ino i te fenua nei, o te feia mǎrû anaˈe te toe mai. E itehia te hau e ati aˈe te ao. (Sal. 37:10, 11) I tera taime, e itehia anei outou i rotopu i te feia mǎrû? E tia te reira mai te peu e haa outou mai ta Iehova e titau mai ra na roto i ta ˈna peropheta Zephania.—A taio i te Zephania 2:3.

23 No te aha te Zephania 2:3 e parau ai “peneiaˈe outou o te faatapunihia”? E ere te auraa eita e tia ia Iehova ia paruru i te feia e imi ra i ta ˈna farii maitai. Mea titauhia râ ia ohipa tatou no te fanaˈo i ta ˈna parururaa. Ia tutava tatou i teie nei â i te faaite i te mǎrû a imi ai i te farii maitai a Iehova, e faaorahia tatou i “te mahana e riri ai Iehova” a ora ˈtu ai e a muri noa ˈtu.

HIMENE 120 E pee anaˈe i to te Mesia mǎrû

^ Aita e taata i fanauhia mai e te huru mǎrû. Mea titauhia ïa ia tatou ia faatupu i tera huru maitai. Mai te peu e taata hau to mua ia tatou, mea ohie ia faaite i te mǎrû. E taata teoteo anaˈe râ, e tamata ïa te reira i to tatou mǎrû! E faaite mai teie haapiiraa i te tahi mau tupuraa o te tamata i to tatou mǎrû e e nafea tatou e faatupu ai i tera huru maitai.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: Te mǎrû. E hamani maitai te feia mǎrû ia vetahi ê e e faaea hau noa ratou i mua i te hoê taata o te riri ia ratou. Te haehaa. Eita te feia haehaa e faaoru aore ra e teoteo, no ratou mea hau aˈe vetahi ê. E Atua haehaa Iehova no te mea te here e te aroha hamani maitai ra o ˈna i te feia haihai.

^ Ua horoa to Babulonia i na Hebera e toru i te iˈoa Sadaraka, Meseka e Abede-nego.—Dan. 1:7.

^ A hiˈo i te tumu parau haapiiraa “A rave i te mau faaotiraa o te faahanahana i te Atua” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 2011.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: A mârô ai ta ˈna mau pǐpǐ no te ite o vai te mea rahi aˈe, ua faaite noa Iesu i te mǎrû e ua faaea hau noa a faatitiaifaro ai i to ratou manaˈo.