Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 9

Te here e te parau-tia i Iseraela i tahito ra

Te here e te parau-tia i Iseraela i tahito ra

“Hinaaro oia i te parau-tia . . . te î nei te fenua i te maitai [aore ra here taiva ore] o Iehova.”—SAL. 33:5.

HIMENE 3 To matou tiaturiraa e puai

HAAPOTORAA *

1-2. (a) Eaha ta tatou paatoa e hinaaro nei? (b) Ia papu maitai ia tatou i te aha?

 E HINAARO iho â tatou paatoa ia herehia tatou. E e hinaaro atoa tatou paatoa ia haa vetahi ê ma te parau-tia i nia ia tatou. Mai te peu eita vetahi ê e here mai e e haa ma te parau-tia i nia ia tatou, e puta mai te manaˈo e mea faufaa ore tatou.

2 Ua ite iho â Iehova te hiaai nei tatou i te here e te parau-tia. (Sal. 33:5) Ia papu ia tatou e here rahi to to tatou Atua ia tatou e te hinaaro nei oia ia haa vetahi ê ma te parau-tia i nia ia tatou. Mea papu maitai te reira ia hiˈopoa maite tatou i te Ture ta Iehova i horoa i te nunaa o Iseraela na roto ia Mose. Ia toaruaru oe no te mea aita vetahi e haa ra ma te here e te parau-tia i nia ia oe, a hiˈo na eaha ta te Ture a Mose * e faaite ra no nia i to Iehova haapeapea no to ˈna nunaa.

3. (a) Mai tei faataahia i te Roma 13:8-10, eaha te itea mai ia tatou ia feruriruri tatou i te Ture a Mose? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono mai i roto i teie tumu parau?

3 Ia feruriruri tatou i te Ture a Mose, e itea mai ia tatou te mau huru aau mahanahana o Iehova, to tatou Atua here. (A taio i te Roma 13:8-10.) I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou te tahi noa mau ture horoahia ia Iseraela e e pahono tatou i teie mau uiraa: No te aha tatou e parau ai e ua niuhia te Ture i nia i te here? No te aha tatou e parau ai e e turai te Ture ia haa ma te parau-tia? Mea nafea te feia e mana to ratou i titauhia ˈi ia haapao i te Ture? E o vai ta te Ture i paruru na mua roa? E tamahanahana te pahonoraa i teie mau uiraa ia tatou, e horoa mai i te tiaturiraa e e haafatata ˈtu â te reira ia tatou i to tatou Metua here.—Ohi. 17:27; Roma 15:4.

E TURE NIUHIA I NIA I TE HERE

4. (a) No te aha e tia ia parau e ua niuhia te Ture a Mose i nia i te here? (b) I roto i te Mataio 22:36-40, eaha na faaueraa ta Iesu i haamahiti mai?

4 E tia ia parau e ua niuhia te Ture a Mose i nia i te here no te mea o te here te tumu o te mau ohipa atoa ta Iehova e rave ra. (Ioa. 1, 4:8) Ua niu Iehova i tera mau ture atoa i nia e piti faaueraa: here i te Atua e here i to taata tupu. (Lev. 19:18; Deut. 6:5; a taio i te Mataio 22:36-40.) Mea tano ïa ia manaˈo e e haapii mai na 600 tiahapa faaueraa tataitahi o te Ture i te hoê tuhaa o te here o Iehova. Teie te tahi mau hiˈoraa.

5-6. Eaha ta Iehova e titau ra i te mau hoa faaipoipo, e eaha ta Iehova e ite ra? A horoa i te hoê hiˈoraa.

5 Eiaha e taiva i to hoa faaipoipo, e a aupuru i to mau tamarii. Te titau nei Iehova ia faatupu te mau hoa faaipoipo i te hoê here puai o te ore e morohi i te roaraa o to ratou oraraa. (Gen. 2:24; Mat. 19:3-6) Hoê o na ohipa ino roa ˈˈe ta te hoê taata e nehenehe e rave, o te faaturi ïa. No reira te hitu o na ture ahuru e opani ai i te faaturi. (Deut. 5:18) E hara teie “i te Atua” e mea mauiui roa no te hoa faaipoipo. (Gen. 39:7-9) E vai noa paha te mauiui o te hoa faaipoipo ua faaturi te apiti, e rave rahi matahiti.

6 Te ite ra Iehova i te huru o na hoa faaipoipo te tahi i nia i te tahi. Ua titau oia ia rave-maitai-hia te mau vahine faaipoipo Iseraela. E here te hoê tane faaipoipo o te faatura i te Ture i ta ˈna vahine faaipoipo e eita oia e faataa no te tahi tumu haapaoraa ore. (Deut. 24:1-4; Mat. 19:3, 8) Mai te peu râ e fifi rahi te tupu mai e e faataa raua, ia horoa ïa oia i te hoê parau faataaraa i te vahine. I paruru na tera parau faataaraa i te hoê vahine i te mau pariraa o te peu taatoaraa tia ore. Hau atu â, hou te tane a horoa ˈi i te parau faataaraa i ta ˈna vahine, e au ra e i titauhia na ia haere oia e farerei i te mau matahiapo o te oire. Na reira, e nehenehe ïa te mau matahiapo e tamata i te tauturu i na hoa faaipoipo ia ore raua ia faataa. Ia faataa te hoê tane Iseraela i ta ˈna vahine faaipoipo no te tahi tumu miimii, e ere mea pinepine Iehova i te haa no te faataui i te tupuraa. Tera râ, te ite ra oia i te oto o te vahine faaipoipo e ua taa atoa ia ˈna to ˈna mauiui.—Mal. 2:13-16.

Ua hinaaro Iehova ia ora e ia paruruhia te mau tamarii maoti te aupuru î i te here e te haapiiraa a to ratou mau metua (A hiˈo i te paratarafa 7-8) *

7-8. (a) Eaha ta Iehova i faaue i te mau metua? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.) (b) Eaha te mau haapiiraa ta tatou e haapii ra?

7 Te faaite atoa ra te Ture e mea tâuˈa roa na Iehova i te maitai o te mau tamarii. Ua faaue Iehova i te mau metua ia aupuru i ta ratou mau tamarii, eiaha noa i te pae tino, i te pae varua atoa râ. I titauhia na ia faaohipa te mau metua i te mau ravea atoa no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia taa e ia haafaufaa i te Ture a Iehova, e ia haapii i te here ia ˈna. (Deut. 6:6-9; 7:13) I haavî na te mau Iseraela i ta ratou mau tamarii. Hoê tumu ïa tera i faautua ˈi Iehova ia ratou. (Ier. 7:31, 33) I titauhia na i te mau metua ia faariro i ta ratou mau tamarii, eiaha mai te tahi mea o ta ratou e nehenehe e rave ino aore ra e ore e tâuˈa, mai te hoê râ tufaa, te hoê ô ta ratou e poihere no ǒ mai ia Iehova ra.—Sal. 127:3.

8 Haapiiraa: Mea hiˈo roa na Iehova te huru o te taata i nia i to ratou hoa faaipoipo. Te titau ra oia i te mau metua ia here i ta ratou mau tamarii e e haava oia i te mau metua ia rave ino ratou i ta ratou mau tamarii.

9-11. No te aha Iehova i tuu ai i te ture e opani ra i te nounou?

9 Eiaha e nounou. Te opani ra te ture hopea o na ture ahuru i te nounou, aore ra ia faatupu i te hoê hinaaro tano ore no te mau ohipa e ere na tatou. (Deut. 5:21; Roma 7:7) Ua tuu Iehova i teie ture no te horoa mai i te hoê haapiiraa faufaa: ia tiai to ˈna nunaa i to ratou aau, oia hoi to ratou mau manaˈo, huru aau e feruriraa. Ua ite oia e haamata te mau ohipa iino na roto i te mau manaˈo e huru aau iino. (Mas. 4:23) Ia vaiiho te hoê Iseraela i te manaˈo ino ia tupu i roto i to ˈna aau, eita oia e haa ma te here i nia ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, ua topa te arii Davida i roto i tera marei. E taata maitai hoi oia. Tera râ, i te hoê taime, ua hinaaro oia i te vahine faaipoipo a te hoê taata. Ua aratai to ˈna hinaaro ia ˈna ia hara. (Iak. 1:14, 15) Faaturi atura Davida, tamata ˈtura i te haavare i te tane o taua vahine ra e faaue atura ia haapohehia oia.—Sam. 2, 11:2-4; 12:7-11.

10 E ite Iehova ia ofati te hoê ati Iseraela i te ture no nia i te nounou, te ite ra hoi oia i roto i te aau. (Par. 1, 28:9) Ua tauturu te ture e opani ra i te nounou i to ˈna nunaa ia taa e mea titauhia ia tinai i te mau manaˈo o te aratai i te hoê haerea ino. E Metua here e te paari mau â Iehova!

11 Haapiiraa: Te ite ra Iehova hau aˈe i te huru rapaeau o te hoê taata. Te ite ra oia o vai mau â tatou, i roto i to tatou aau. (Sam. 1, 16:7) Aita e manaˈo, huru aau e ohipa ta tatou e nehenehe e huna ia ˈna. Te imi e te hinaaro ra oia e ite i te maitai i roto ia tatou. Te hinaaro nei râ oia ia ite e ia haavî tatou i to tatou mau manaˈo tano ore hou te reira a aratai ai i te ohipa tano ore.—Par. 2, 16:9; Mat. 5:27-30.

E TURE E TURAI RA IA HINAARO I TE PARAU-TIA

12. Eaha ta te Ture a Mose e haapii mai ra?

12 Te haapii atoa mai ra te Ture a Mose e te hinaaro ra Iehova i te parau-tia. (Sal. 37:28; Isa. 61:8) Ua horoa mai oia i te hiˈoraa tia roa e nafea ia haa ma te parau-tia i nia ia vetahi ê. Ia auraro te mau Iseraela i te mau ture ta Iehova i horoa, e haamaitai oia ia ratou. Ia ore râ ratou e pee i ta ˈna mau aratairaa tano e te tia, e mauiui ïa ratou. E hiˈopoa anaˈe e piti â ture no roto mai i na ture ahuru.

13-14. Te titau ra na ture matamua e piti o na ture ahuru ia aha? E mea nafea te mau Iseraela i te maitairaa i te auraroraa i tera mau ture?

13 Te haamoriraa ia Iehova anaˈe. Te titau ra na ture matamua e piti o na ture ahuru ia haamori te ati Iseraela ia Iehova anaˈe e te faaara ra no nia i te haamoriraa idolo. (Exo. 20:3-6) E ere teie na faaueraa no te maitai o Iehova, no te maitai râ o to ˈna nunaa. Ia ore to ˈna nunaa e taiva ia ˈna, e maitai noa ratou. Ia haamori râ ratou i te mau atua ěê, e mauiui ratou.

14 A feruri na i te ati Kanaana. Ua haamori ratou i te mau idolo ora ore, eiaha râ i te Atua mau, te Atua ora. I te pae hopea, ua haaviivii ratou ia ratou iho. (Sal. 115:4-8) Ei tuhaa o ta ratou haamoriraa, ua rave ratou i te tahi mau peu taotoraa tia ore o tei haaviivii ia ratou e ua pûpû i te tamarii ei tusia. Hoê â huru i to te mau Iseraela faarueraa ia Iehova e maitiraa i te haamori i te idolo, ua haaviivii ratou ia ratou iho e ua haamauiui i to ratou mau utuafare. (Par. 2, 28:1-4) Ua patoi te feia e mana to ratou i ta Iehova mau ture aveia parau-tia. Ua faaohipa ratou i to ratou mana ma te tano ore e ua haavî i te feia paruparu e aita e paruru. (Ezk. 34:1-4) Ua faaara Iehova i te mau Iseraela e e haava oia i te feia e hamani ino i te vahine e tamarii aita e nehenehe e paruru ia ratou iho. (Deut. 10:17, 18; 27:19) Ua haamaitai râ Iehova i to ˈna nunaa a ore ai ratou e taiva ia ˈna e a haa ˈi ratou ma te parau-tia.—Arii 1, 10:4-9.

Mea here na Iehova ia tatou e te ite ra oia ia mauiui tatou no te tahi ohipa tia ore (A hiˈo i te paratarafa 15)

15. Eaha te mau haapiiraa ta tatou e haapii ra no nia ia Iehova?

15 Haapiiraa: Eiaha e faahapa ia Iehova ia ore te feia o te parau ra te tavini ra ratou ia ˈna e tâuˈa i ta ˈna mau ture aveia a hamani ino atu ai i to ˈna nunaa. Mea here râ na Iehova ia tatou e te ite ra oia ia mauiui tatou no te tahi ohipa tia ore. Mea taa aˈe ia ˈna i to tatou mauiui i te hoê metua vahine e taa ra i te mauiui o ta ˈna aiû. (Isa. 49:15) Noa ˈtu eita oia e rave i te tahi ohipa i teie nei â, i te taime tano e faahoˈi oia i ta te feia rave hara tatarahapa ore ia au i ta ratou i rave i nia ia vetahi ê.

IA HAAVA MA TE PARAU-TIA

16-18. I roto i teihea mau tuhaa o te oraraa e faaohipahia ˈi te Ture a Mose, e eaha te mau haapiiraa e huti mai?

16 Mea rahi te tuhaa o te oraraa o te hoê taata Iseraela e faaohipahia ˈi te Ture a Mose, mea faufaa roa ïa ia haava te mau tane paari faatoroahia i to Iehova nunaa ma te parau-tia. I haapao na ratou eiaha noa i te mau ohipa pae varua, i te mau haavaraa atoa râ i rotopu i te nunaa e te mau hara. E hiˈo anaˈe i te tahi mau hiˈoraa.

17 Ia haapohe te hoê Iseraela i te tahi atu taata, eita oia e haapohehia i tera iho â taime. E titorotoro te mau matahiapo o to ˈna oire eaha tei tupu hou a faaoti ai e mea tano anei te utua pohe. (Deut. 19:2-7, 11-13) Mea rahi atoa te ohipa o te mau mahana atoa ta te mau matahiapo i faaafaro, mai te faaafaroraa i te mau peapea i rotopu i te taata e tae atu i te mau peapea i rotopu e piti hoa faaipoipo. (Exo. 21:35; Deut. 22:13-19) E haerea tia anaˈe to te mau matahiapo e mea auraro te mau Iseraela i te Ture, e maitai te taatoaraa e e faahanahana te nunaa ia Iehova.—Lev. 20:7, 8; Isa. 48:17, 18.

18 Haapiiraa: No Iehova, mea faufaa te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa. Te titau mai ra oia ia rave tatou i te mea tia e ia faaite tatou i te here i nia ia vetahi ê. E te ite ra oia i ta tatou e parau e e rave ra, noa ˈtu o tatou anaˈe i te fare.—Heb. 4:13.

19-21. (a) Eaha te huru o te mau matahiapo e te mau tavana i nia i to te Atua nunaa? (b) Eaha te mau ture ta Iehova i tuu no te paruru i te taata e eaha te mau haapiiraa e huti mai?

19 Ua hinaaro Iehova e faaora i to ˈna nunaa i te mau ohipa a te mau nunaa ati aˈe o te haaviivii ia ratou. Ua titau ïa oia ia faaohipa te mau matahiapo e te mau tavana i te Ture ma te paetahi ore. Tera râ, eiaha tei haava ia haa ma te ino e te etaeta i nia i to ˈna nunaa. Ua titauhia râ ia hinaaro ratou i te parau-tia.—Deut. 1:13-17; 16:18-20.

20 E aumihi to Iehova i to ˈna nunaa, no reira ïa oia i tuu ai i te tahi mau ture no te paruru i te taata tataitahi i te tahi mau ohipa parau-tia ore. Ei hiˈoraa, i paruru na te Ture i te hoê taata ia ore oia ia pari-haavare-hia i te raveraa i te hoê ohipa ino. E tiaraa to tei parihia ia ite o vai tera e pari ra ia ˈna. (Deut. 19:16-19; 25:1) E hou a haavahia ˈi oia, e titauhia te haapapuraa a e piti aˈe ite. (Deut. 17:6; 19:15) E no te hoê Iseraela o tei rave i te hoê ohipa ino e na hoê anaˈe taata i ite ia ˈna? Eiaha oia e manaˈo e eita oia e faautuahia no te ohipa ino ta ˈna i rave. Ua ite Iehova i ta ˈna i rave. I roto i te utuafare, tei te mau metua tane ra te mana, e otia râ to tera mana. I roto i te tahi mau peapea utuafare, i titauhia na ia haava te mau matahiapo o te oire e ia horoa i te hoê faaotiraa hopea.—Deut. 21:18-21.

21 Haapiiraa: Te horoa mai ra Iehova i te hiˈoraa tia roa. Aita e ohipa ta ˈna e rave mea tia ore. (Sal. 9:7) Te haamaitai ra oia i tei paturu i ta ˈna mau ture aveia ma te taiva ore. Te faautua nei râ oia i tei faaohipa i to ratou mana ma te tano ore. (Sam. 2, 22:21-23; Ezk. 9:9, 10) Te vai ra paha vetahi o te rave noa ra i te ohipa ino e e au ra e aita ratou e faautuahia ra, ia tano râ te taime no Iehova, e faautua oia ia ratou. (Mas. 28:13) E mai te peu eita ratou e tatarahapa, e taa oioi ia ratou e “mea riaria ia topa i roto i te rima o te Atua ora.”—Heb. 10:30, 31.

O VAI TA TE TURE I PARURU NA MUA ROA?

No te faaafaro i te peapea, i titauhia na i te mau matahiapo ia pee i to Iehova here i te taata e to ˈna hinaaro i te parau-tia (A hiˈo i te paratarafa 22) *

22-24. (a) O vai ta te Ture i paruru na mua roa, e eaha ta tatou e haapii ra no nia ia Iehova? (b) Eaha te faaararaa i roto i te Exodo 22:22-24?

22 O te feia o te ore e nehenehe e paruru ia ratou iho ta te Ture i paruru na mua roa, mai te mau otare, te mau vahine ivi e te feia ěê. Ua faauehia i te mau tavana i Iseraela: “Eiaha . . . e ruri ê i te parau i te taata ê, e te otare; eiaha hoi e rave i te ahu o te vahine ivi ei mauhaa.” (Deut. 24:17) Mea tâuˈa mau â na Iehova i te feia aita e paruru to ratou i rotopu i te nunaa. I faautua na oia i te feia o te hamani ino ia ratou.—A taio i te Exodo 22:22-24.

23 I paruru atoa na te Ture i te mau mero o te hoê utuafare i te mau peu taotoraa i te fetii piri. (Lev. 18:6-30) Taa ê atu i te mau taata o te mau nunaa ati aˈe ia Iseraela, o tei farii na i tera peu, ua titauhia ia hiˈo to Iehova nunaa i tera huru ohipa mai ia Iehova, mai te hoê ohipa hairiiri.

24 Haapiiraa: Te titau nei Iehova i te feia ta ˈna i faatoroa ia faaite i te here i te mau taata atoa ta ratou e tiaau ra. Mea riri na ˈna te mau ohipa iino ravehia i te pae o te taotoraa i te hoê apiti e te hinaaro ra oia ia fanaˈo te mau taata atoa i te paruru e te parau-tia, te feia iho â râ aita e paruru to ratou.

E ATA TE TURE “NO TE MAU HAAMAITAIRAA E TUPU A MURI AˈE”

25-26. (a) Eaha tatou e parau ai e au te here e te parau-tia i te aho e te ora? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i te piti o te tumu parau o teie anairaa?

25 E au te here e te parau-tia i te aho e te ora. I nia i te fenua, eita e nehenehe e faataa ê te tahi i te tahi atu. Ua papu anaˈe ia tatou e te haa ra Iehova ma te parau-tia i nia ia tatou, e puai atu â to tatou here ia ˈna. E ia here tatou i te Atua e ia hinaaro tatou i ta ˈna mau ture aveia tia, e turaihia tatou ia here ia vetahi ê e ia hamani maitai ia ratou.

26 Ua tauturu te faufaa o te Ture a Mose i te mau Iseraela ia faatupu i te hoê auhoaraa puai aˈe e o Iehova. Tera râ, aita e faufaa faahou ia haapao to te Atua nunaa i te Ture, e ua tauihia te reira i te tahi mea maitai aˈe. (Roma 10:4) Ua faataa te aposetolo Paulo i te Ture mai te hoê “ata . . . no te mau haamaitairaa e tupu a muri aˈe.” (Heb. 10:1) E hiˈopoa te piti o te tumu parau o teie anairaa i te tahi o taua mau haamaitairaa ra e te faufaaraa o te here e te parau-tia i roto i te amuiraa Kerisetiano.

HIMENE 109 Here rahi ma te aau atoa

^ O te tumu parau matamua teie o te hoê anairaa e maha tumu parau o te faataa mai e na te aha e haapapu ra e te tâuˈa mai ra Iehova ia tatou. E piahia na tumu parau e toru e toe ra i roto i Te Pare Tiairaa no Me 2019. Teie te mau upoo parau o tera mau tumu parau: “Te here e te parau-tia i roto i te amuiraa Kerisetiano,” “Te here e te parau-tia i mua i te ino” e “E nafea ia faaitoito i tei maferahia i to ratou tamariiriiraa?

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: E parauhia na 600 tiahapa ture ta Iehova i horoa i te ati Iseraela na roto ia Mose “te Ture,” “te Ture a Mose,” e “te mau faaueraa.” E parau-atoa-hia na buka Bibilia matamua e pae (mai te Genese e tae atu i te Deuteronomi) te Ture. I te tahi mau taime, e faaohipahia tera parau no te taatoaraa o te mau Papai Hebera.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: A faaineine ai i te maa, te paraparau ra te hoê metua vahine Iseraela i ta ˈna mau tamahine. I muri ia ratou, te haapii ra te metua tane i ta ˈna tamaiti e nafea ia aupuru i te mau mamoe.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ma te here, te tauturu ra te mau matahiapo i te uputa o te oire, i te hoê vahine ivi e ta ˈna tamaiti ta te hoê taata hoohoo i ore i hamani maitai.