Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 9

Bisihuinni Jiobá rannaxhii ne runi ni jneza tiempu bibani ca israelita

Bisihuinni Jiobá rannaxhii ne runi ni jneza tiempu bibani ca israelita

«Nadxii Jiobá ni jneza. Dxaʼ tipa amor leal stibe lu guidubi Guidxilayú» (SAL. 33:5).

CANCIÓN sjj 3 Rudiiluʼ naa stipa, confianza ne valor

NI ZAZÍʼDINU *

1, 2. a) ¿Xii nga ni racalaʼdxiʼ guiráʼ binni? b) ¿Xi nuunu seguru runi Jiobá?

GUIRANU racaláʼdxinu guni sentirnu nuu tu nadxii laanu ne guni tratárcabe laanu jneza. Ora qué runi tratárcabe laanu né guendarannaxhii ne runi sufrirnu injusticia, zándaca qué zadxélanu xi gúninu ne dede guiníʼ íquenu qué iquiiñenu.

2 Nanna Jiobá racalaʼdxiʼ guiráʼ binni chuʼ tu gannaxhii laa (Sal. 33:5). Nuunu seguru guizáʼ nadxii Jiobá laanu ne racaláʼdxibe guni tratárcabe laanu jneza. Nánnanu zacá ni pur Ley bidii Jiobá Moisés para ca israelita. Pa cayuubaʼ ladxidoʼloʼ purtiʼ runi sentirluʼ guirutiʼ nadxii lii o pur biʼniʼ sufrirluʼ ti injusticia, zatadxí ladxidoʼloʼ ora guni estudiarluʼ rusihuinni Ley mosaica * pabiáʼ rizaalaʼdxiʼ Jiobá ca xpinni.

3. a) Casi cusiene Romanos 13:8-10, ¿xi rizíʼdinu ora runi estudiarnu Ley mosaica? b) ¿Gunáʼ nga ca pregunta chiguicábinu lu artículo riʼ?

3 Ora runi estudiarnu Ley mosaica, rizíʼdinu nadxii Dios stinu laanu (biindaʼ Romanos 13:8-10). Lu artículo riʼ, chiguidúʼyanu caadxi ley bidii Jiobá ca israelita ne zacábinu ca pregunta riʼ: ¿Xiñee zanda guininu rusihuinni Ley mosaica guendarannaxhii? ¿Xiñee zanda guininu bicaa ni binni guni ni jneza? ¿Ximodo yenanda cani gupa autoridad Ley mosaica? Ne ¿tuu nga cani jma gupa ley que? Respuesta stiʼ ca pregunta ca zaguixhedxí cani ladxidoʼno, zudii cani laanu esperanza ne ziuʼnu jma gaxha de Bixhózenu ni nadxii laanu ni nuu guibáʼ (Hech. 17:27; Rom. 15:4).

CAADXI LEY NI GUCUÁ PUR GUENDARANNAXHII

4. a) ¿Xiñee zanda guininu gucuá Ley mosaica que pur guendarannaxhii? b) ¿Xi chupa mandamientu bizeeteʼ Jesús lu Mateo 22:36-40?

4 ¿Xiñee zanda guininu gucuá Ley mosaica que pur guendarannaxhii yaʼ? Purtiʼ runi Jiobá guiráʼ ca cosa ca pur guendarannaxhii (1 Juan 4:8). Biree jma de xhoopaʼ gayuaa ley que lu guiropaʼ mandamientu riʼ: gunnaxhii Dios ne gunnaxhii prójimo stiluʼ (Lev. 19:18; Deut. 6:5; biindaʼ Mateo 22:36-40). Nga runi, cada tobi de ca ley ca rusihuinni guendarannaxhii stiʼ Jiobá. Guidúʼyanu caadxi ejemplu.

5, 6. a) ¿Xi racalaʼdxiʼ Jiobá guni ca guendaxheelaʼ ca? b) ¿Xi ruuyaʼ dxiichiʼ Jiobá? Bizeeteʼ ti ejemplu.

5 Ca ley ni caníʼ cadi gucheené binni xheelaʼ ne ni caníʼ ximodo gapa tuuxa cuidadu xiiñiʼ. Racalaʼdxiʼ Jiobá gannaxhii ca guendaxheelaʼ ca stale para cadi chuʼ dxi guixélecaʼ (Gén. 2:24; Mat. 19:3-6). Tobi de ca cosa jma feu zanda guni tuuxa nga guni cometer adulterio. Pur nga runi qué ridxagayaanu xiñee biʼniʼ prohibir Jiobá ni lu gadxe mandamientu que (Deut. 5:18). Ora runi cometer tuuxa adulterio rucheené Dios ne runiná xheelaʼ (Gén. 39:7-9). Ne yuubaʼ ni rapa binni ora rucheené xheelaʼ laa zanda guindaani stale iza.

6 Ruuyaʼ dxiichiʼ Jiobá modo runi tratar cani maʼ bichaganáʼ xheelacaʼ. Ndaaniʼ guidxi Israel, nabé bizaaláʼdxibe guni tratar ca hombre israelita que xheelacaʼ galán. Hombre ni runi respetar Ley que la? rannaxhii xheelaʼ ne qué raca divorciar de laabe pur intiica si cosa (Deut. 24:1-4; Mat. 19:3, 8). Peru pa gueeda gápacabe ti problema naroʼbaʼ ne gaca divorciar hombre israelita que de xheelaʼ la? naquiiñeʼ gudiibe laa ti certificadu de divorcio. Ne laani racané ni gunaa israelita que para gusihuinni maʼ guca divorciar ne cadi cayuni cometer imoralidad sexual ora guiníʼ binni mal de laa. Ne cadi nga si, ante gudii hombre riʼ ti certificadu de divorcio xheelaʼ la? naquiiñeʼ cheʼ ra nuu ca ancianu ni nuu ndaaniʼ guidxi Israel. Ra gúnibe ni, zanda gacané ca ancianu que guendaxheelaʼ riʼ para cadi gaca divorciarcaʼ. Cadi guiráʼ diʼ biaje biʼniʼ intervenir Jiobá ora guca divorciar ti hombre israelita de xheelaʼ pur intiica si cosa, peru ruuyabe pabiáʼ racaná ne ruunaʼ gunaa israelita que (Mal. 2:13-16).

Ni gucalaʼdxiʼ Jiobá nga nusiniisi ca padre israelita que ca xiiñicaʼ né guendarannaxhii ne ñuni sentir ca xiiñicabe seguru. (Biiyaʼ párrafo 7 ne 8). *

7, 8. a) ¿Xi biʼniʼ mandar Jiobá cani napa xiiñiʼ gúnicaʼ? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda lu portada). b) ¿Xi lección rizíʼdinu?

7 Laaca rusihuinni Ley mosaica que rizaalaʼdxiʼ Jiobá chuʼ ca xcuidihuiiniʼ nazaaca. Cadi biʼniʼ mandársibe ca padre gudiicaʼ ni gó ne ni gacu ca xiiñicaʼ, sínuque laaca naquiiñeʼ gudiicabe ni caquiiñecaʼ en sentidu espiritual. Laaca naquiiñeʼ guni aprovechárcabe tiempu stícabe para gusiidicabe ca xiiñicabe gusisácacaʼ ca ley zeeda de Dios ne gannaxhiicaʼ Dios (Deut. 6:6-9; 7:13). Tobi de ca razón pur biʼniʼ castigar Jiobá ca israelita que nga purtiʼ bíʼnicaʼ stale cosa feu ca xiiñicaʼ (Jer. 7:31, 33). Cadi naquiiñeʼ guʼyaʼ ca israelita que ca xiiñicaʼ casi ti cosa ni qué risaca o casi xiixa ni zanda guni maltratarcaʼ, sínuque naquiiñeʼ gúʼyacaʼ laacabe casi ti herencia o ti regalu stiʼ Jiobá, ne naquiiñeʼ gápacaʼ laacabe né guendarannaxhii (Sal. 127:3).

8 Lección: Ruuyaʼ dxiichiʼ Jiobá modo runi tratar cani maʼ bichaganáʼ xheelacaʼ. Racaláʼdxibe gannaxhii ca padre ca xiiñicaʼ ne zanábabe cuenta laacaʼ pur modo guni tratarcaʼ xiiñicaʼ.

9-11. ¿Xiñee bidii Jiobá ley ni caníʼ de codicia?

9 Ley ni caníʼ de codicia. Últimu de chii mandamientu que ná cadi guni codiciarnu, o cadi guni desearnu xiixa ni napa sti binni (Deut. 5:21; Rom. 7:7). Bisiidiʼ Jiobá ca xpinni ti lección nabé risaca ora bidiibe laacaʼ ley ni ná naquiiñeʼ gápacaʼ ladxidoʼcaʼ, laani nga xquendabiaanicaʼ ne ni runi sentircaʼ. Nánnabe runi binni cosa malu pur ni riníʼ ique ne pur ni runi sentir (Prov. 4:23). Pa gudii ti israelita lugar guiroobaʼ xiixa deseu malu ndaaniʼ ladxidóʼ, zándaca maʼ qué zusihuinni nadxii xcaadxi binni. Ngapeʼ nga ni bizaaca rey David. Cadi malu diʼ laabe, peru ti biaje biʼniʼ desearbe ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ, ne bicaa deseu malu ca laabe gucheebe (Sant. 1:14, 15). Biʼniʼ cometerbe adulterio, gucaláʼdxibe nusiguiibe xheelaʼ gunaa que ne dede biʼniʼ mandarbe gatiʼ hombre que lu guerra (2 Sam. 11:2-4; 12:7-11).

10 Zanda guʼyaʼ Jiobá ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni, nga runi biiyabe ora rucheené ti israelita ley ni caníʼ cadi guni deseárcabe ni napa sti binni (1 Crón. 28:9). Ley que rusiidiʼ ni ca xpínnibe cadi guiníʼ íquecaʼ cosa feu para cadi gucheecaʼ. ¿Cadi dxandíʼ guizáʼ nuu xpiaaniʼ ne cariñoso Bixhózenu Jiobá la?

11 Lección: Cadi modo si nácanu pur fuera ruuyaʼ Jiobá, sínuque laaca ruuyabe modo nácanu pur dentru, ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno (1 Sam. 16:7). Qué zanda gucáʼchinu cani riníʼ íquenu, cani runi sentirnu nin cani rúninu. Ruyubi Jiobá ca cualidad galán ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno ne racanebe laanu guni desarollarnu cani guiráʼ dxi. Peru laaca racaláʼdxibe gudiʼnu cuenta ora guzulú guiníʼ íquenu xiixa ni cadi jneza ne gucueezanu laanu ante gucaa cani laanu gúninu xiixa cosa malu (2 Crón. 16:9; Mat. 5:27-30TNM).

CAADXI LEY NI RUCAA BINNI GUNI NI JNEZA

12. ¿Xi ti cosa bisihuinni Ley mosaica que de Jiobá?

12 Laaca bisihuinni Ley mosaica que nadxii Jiobá ni jneza (Sal. 37:28; Is. 61:8). Bisihuinni dxiichibe zanda guni tratar tuuxa xcaadxi binni jneza. Guluube ndaayaʼ ca israelita ora rinándacaʼ ca ley stibe, peru bidiibe lugar gacanacaʼ ora qué rúnicaʼ ni ná Ley. Guidúʼyanu chupa de ca chii mandamientu bidii Jiobá ca israelita que.

13, 14. a) ¿Xi mandatu bidii Dios ca israelita lu primé ne guiropa mandamientu? b) ¿Xi guleendú ca israelita pur yenándacaʼ ca ley bidii Dios laacaʼ?

13 Ca ley ni ná guni adorarnu Jiobá si. Primé ne guiropa mandamientu que gudxi ni ca israelita que naquiiñeʼ guni adorarcaʼ Dios si ne biʼniʼ prohibir ni laacaʼ guni adorarcaʼ bidóʼ (Éx. 20:3-6). Ca mandatu riʼ gucané cani ca israelita que ne cadi Jiobá. Nga runi, ora rácacaʼ leal Dios ribánicaʼ galán, peru guizáʼ racanacaʼ ora runi adorárcaʼ xcaadxi bidóʼ de sti guidxi.

14 Guiníʼ íquenu ni bizaaca ca binni de Canaán. Biníticaʼ dignidad sticaʼ ora biʼniʼ adorarcaʼ bidóʼ ni cadi nabani lugar de ñuni adorarcaʼ Dios ni dxandíʼ ne ni nabani (Sal. 115:4-8). Lu ca ritual ni rúnicabe ora runi adorárcabe ca dios que biʼniʼ practicárcabe stale actu sexual yuudxuʼ ne guizáʼ feu modo biʼniʼ sacrificarcabe stale baʼduhuiiniʼ. Ne ngapeʼ nga ni biʼniʼ ca israelita que ora bicheenecaʼ Jiobá ne biʼniʼ adorarcaʼ bidóʼ, zacá biníticaʼ dignidad sticaʼ ne guizáʼ bininacaʼ familia sticaʼ (2 Crón. 28:1-4). Ne bixeleʼ cani napa autoridad de ca norma jneza stiʼ Jiobá, biʼniʼ abusarcaʼ de autoridad sticaʼ ne biquiichinacaʼ ca débil ne cani qué gapa tu gacané laa (Ezeq. 34:1-4). Gudxi Jiobá ca israelita zuni castigar cani guniná ca gunaa ne ca baʼduhuiiniʼ ni qué gapa tu gacané laa (Deut. 10:17, 18; 27:19). Peru guluu ndaayabe ca israelita ni guca leal ne cani biʼniʼ ni jneza (1 Rey. 10:4-9).

Nadxii Jiobá laanu ne nanna ora qué runi tratárcabe laanu jneza. (Biiyaʼ párrafo 15).

15. ¿Xi lección rizíʼdinu de Jiobá?

15 Lección: Tiempu riʼ nuu stale binni ni ná runi ni ná Dios peru qué rinándacaʼ ca norma stibe ne runinacaʼ ca xpínnibe. Peru ¿ñee napa Jiobá donda pur cazaaca ndiʼ la? Coʼ, purtiʼ nadxiibe laanu ne ránnabe ora rizaacanu xiixa injusticia. Racaná ladxidóʼ Jiobá ora ruuyaʼ cayuni sufrirnu jma que ti gunaa ora ruuyaʼ cayacaná baʼduhuiiniʼ stiʼ (Is. 49:15). Zándaca qué runi castigar Jiobá cani cayuni ni cadi jneza ne qué naʼ gaca arrepentir, peru zedandá dxi zuni castigarbe laacaʼ.

XIMODO NAQUIIÑE GACA NI NÁ LEY

16-18. a) ¿Ximodo gucané Ley mosaica que ca israelita? b) ¿Xi lección rizíʼdinu?

16 Gucané Ley mosaica que ca israelita ora rizaaca xiixa lu xquendanabánicaʼ. Ca ancianu ni guca nombrar que cadi naquiiñeʼ si guni tendercaʼ ca asuntu espiritual stiʼ ca israelita, sínuque laaca naquiiñeʼ guni tendercaʼ xiixa casu ra biiti ti israelita ti binni o gúʼyacaʼ gaca chaahuiʼ xiixa guendanagana. Nga runi napa xidé guni aplicarcabe ni ná ley que jneza. Guidúʼyanu caadxi ejemplu.

17 Pa gueeda guuti ti israelita ti binni la? qué ruuticabe laa oraqueca. Caquiiñeʼ guni investigar ca ancianu que ante guni decidircaʼ pa naquiiñeʼ gátibe (Deut. 19:2-7, 11-13). Laaca biʼniʼ tendércabe ca cosa ni rizaaca guiráʼ dxi, dede ora ridinde ca israelita que pur ca cosa sticaʼ hasta guendanagana rapa ti guendaxheelaʼ (Éx. 21:35; Deut. 22:13-19). Ora runi ca ancianu que ni jneza ne ruzuubaʼ ca israelita que stiidxaʼ Jiobá, dede guirácabe ribeendúcabe ni galán ne rusisaca guidubi guidxi que Jiobá (Lev. 20:7, 8; Is. 48:17, 18).

18 Lección: Rizaalaʼdxiʼ Jiobá guiráʼ ni rizaaca lu xquendanabáninu. Racaláʼdxibe gannaxhiinu ne guni tratarnu xcaadxi jneza. Ne runadiágabe guiráʼ ni rininu ne ni rúninu, dede ora nuunu stúbinu ra lídxinu (Heb. 4:13).

19-21. a) ¿Ximodo naquiiñeʼ guni tratar ca ancianu ne ca juez que xquidxi Dios? b) ¿Gunáʼ nga ca ley ni rucueeza para cadi gaca ti injusticia? c) ¿Xi lección rizíʼdinu?

19 Qué ñuni ca guidxi guyuu gaxha de Israel ni jneza. Cumu qué racalaʼdxiʼ Jiobá guiníʼ ique xquidxi casi riníʼ ique ca xcaadxi guidxi que la? gúdxibe ca ancianu ne ca juez de Israel cadi gúnicaʼ menu xcaadxi binni. Ne laaca gúdxibe laacaʼ cadi gácacaʼ naduxhuʼ ne cadi guquiichinacaʼ xquídxibe, sínuque gannaxhiicaʼ ni jneza (Deut. 1:13-17; 16:18-20).

20 Cumu biá Jiobá laacabe la? bidiibe laacaʼ caadxi ley ni ná cadi gúnicabe cosa ni cadi jneza. Guidúʼyanu ti ejemplu. Racané Ley que para cadi ugaanicabe donda ique binni pa cadi laa biʼniʼ xiixa cosa. ¿Ximodo yaʼ? Naquiiñeʼ ganna binni ni cayaca juzgar ca tu cugaaniʼ donda ique (Deut. 19:16-19; 25:1). Ne para guiníʼcabe nápabe donda la? naquiiñeʼ chuʼ neca chupa testigu (Deut. 17:6; 19:15). Yanna, ¿pa guni cometer tuuxa ti cosa malu ne ti testigu si nuu yaʼ? Cadi naquiiñeʼ diʼ guiníʼ ique binni ca qué zazaaca gastiʼ pur ni biʼniʼ, purtiʼ biiyaʼ Jiobá guiráʼ ni bíʼnibe. Ne laaca gucuaa ca padre israelita que autoridad ndaaniʼ familia sticaʼ, peru laaca gúpacabe límite. Pa gueeda gapa ti familia guendanagana la? naquiiñeʼ guʼyaʼ ca ancianu de guidxi que xi cayaca ne pa caquiiñeʼ gaca sentenciar tuuxa (Deut. 21:18-21).

21 Lección: Naca Jiobá ti ejemplu galán purtiʼ qué runi cosa ni cadi jneza (Sal. 9:7). Riguu ndaayabe ca binni naca leal ne cani rinanda ca norma stibe, peru runi castigarbe ca binni ni runi abusar de autoridad stiʼ (2 Sam. 22:21-23; Ezeq. 9:9, 10). Zándaca qué gaca castigar caadxi binni ora rúnicaʼ cosa malu, peru Jiobá maʼ nanna pora guni juzgar laacabe (Prov. 28:13). Ne «nabé naná zaca para cani cuchee ora gueda guiaba ca lu ná Dios ni nabani» pa qué gaca arrepentircaʼ (Heb. 10:30, 31).

¿TUU NGA CANI JMA BIʼNIʼ PROTEGER LEY QUE?

Ora runi chaahuiʼ ca ancianu que xiixa guendanagana, napa xidé gusihuínnicabe guendarannaxhii ne guendaruni jneza stiʼ Jiobá. (Biiyaʼ párrafo 22). *

22-24. a) ¿Tuu nga cani jma gupa ley que? b) ¿Xi lección rizíʼdinu de Jiobá? c) Casi ná Éxodo 22:22-24, ¿xi cadi naquiiñeʼ gúninu?

22 Biʼniʼ proteger Ley que ca binni ni qué gapa tu gacané laa, casi ca viuda, ca huérfanu ne ca binni ni zeeda de sti guidxi. Naquiiñeʼ chinanda guiráʼ ca juez israelita que ni ná norma riʼ: «Cadi gácaluʼ injusto ora guni juzgarluʼ cani zeeda de sti guidxi o ca huérfanu, ne cadi naquiiñeʼ guiaananeluʼ lari stiʼ ti viuda ora quiʼñeʼ lii xiixa» (Deut. 24:17). Dxandipeʼ rizaalaʼdxiʼ Jiobá ca binni ni qué gapa tu gacané laa, ne gunábabe cuenta ca binni ni runi maltratar laacaʼ (biindaʼ Éxodo 22:22-24).

23 Para guni proteger Jiobá ca familia israelita que la? biʼniʼ prohibir Ley que gapa binni relación sexual né pariente stiʼ o incesto (Lev. 18:6-30). Biʼniʼ permitir ca guidxi guyuu gaxha de Israel ca cosa feu riʼ ne biiyacaʼ jneza cani. Peru xquidxi Jiobá naquiiñeʼ guʼyaʼ ca cosa que modo ruuyaʼ Jiobá cani, casi cosa ni cadi jneza ni ribixhiláʼdxibe.

24 Lección: Racalaʼdxiʼ Jiobá guizaalaʼdxiʼ cani napa autoridad guiráʼ hermanu. Nanaláʼdxibe ca delito sexual ne racaláʼdxibe chuʼ ca xpínnibe protegidu ne guni tratar binni laacaʼ jneza, jmaruʼ si cani qué gapa tu gacané laa.

GUCA LEY QUE «TI BANDÁʼ STIʼ CA COSA GALÁN NI CHIGUEEDARUʼ»

25, 26. a) ¿Xiñee zanda guininu zeeda gaca guendarannaxhii ne guendaruni jneza casi guicaanu bi ne guibáninu? b) ¿Xi zazíʼdinu lu sti artículo stiʼ serie riʼ?

25 Zanda guininu zeeda gaca guendarannaxhii ne guendaruni jneza casi guicaanu bi ne guibáninu: guiropaʼ cosa riʼ nabé risaca cani. Nga runi, ora nuunu seguru runi tratar Jiobá laanu jneza la? jma rannaxhiinu laa. Ne ora rannaxhiinu Dios ne ca norma stiʼ, jma rannaxhiinu xcaadxi binni ne runi tratarnu laacaʼ jneza.

26 Pactu stiʼ Ley mosaica ni biʼniʼ Jiobá né ca israelita que gucané ni para chuʼ ca israelita que jma gaxha de Jiobá. Peru dxi gutiʼ Jesús pur laanu bixá ley que ne biuu stobi jma galán lugar stini (Rom. 10:4). Guníʼ apóstol Pablo beeda gaca ley que «ti bandáʼ stiʼ ca cosa galán ni chigueedaruʼ» (Heb. 10:1TNM). Lu sti artículo stiʼ serie riʼ zazíʼdinu caadxi cosa galán ne de pabiáʼ risaca guendarannaxhii ne guendaruni jneza ndaaniʼ ca congregación ca.

CANCIÓN sjj 109 Gannaxhiinu de guidubi ladxidoʼno

^ párrafo 2 IDEA RISACA: Ley mosaica, laani nga jma de xhoopaʼ gayuaa ley ni bidii Jiobá Moisés para ca israelita ne runibiáʼcabe ni casi Ley, Ley stiʼ Moisés ne ca mandamientu. Ca primé gaayuʼ libru ruzuluné Biblia (Génesis hasta Deuteronomio) runibiáʼcabe cani casi Ley. Ne nuu biaje laaca riquiiñeʼ diidxaʼ Ley para guiníʼcabe de ca Escrituras Hebreas.

^ párrafo 60 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Cayuiʼné ti gunaa ca xiiñiʼ diidxaʼ laga cayúnicaʼ guendaró. Laaca rihuinni ti hombre cusiidiʼ xiiñiʼ ximodo gapa dendxuʼ.

^ párrafo 64 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Né cariñu cayacané ca ancianu ni nuu ra puertaʼ guidxi que ti viuda ne xiiñiʼ, purtiʼ biʼniʼ maltratar ti comerciante laacaʼ.