Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 12

A faaite i te aumauiui

A faaite i te aumauiui

“Outou paatoa, ia hoê â to outou manaˈo, a faaite ai i te aumauiui.”—PET. 1, 3:8.

HIMENE 90 Faaitoito te tahi i te tahi

HAAPOTORAA *

1. Ia au i te Petero 1, 3:8, no te aha tatou e au ai i te feia e tâuˈa mai ra?

 AUÊ te au ia haaatihia tatou e te feia e tâuˈa mau ra ia tatou. E tamata teie feia i te taa i to tatou huru e manaˈo. Noa ˈtu aita tatou i ani atu, e tauturu oioi mai ratou ia fifihia tatou. E here e e mauruuru tatou i te feia e ‘faaite mai i te aumauiui.’ *A taio i te Petero 1, 3:8.

2. No te aha e titauhia ia tutava no te faaite i te aumauiui?

2 Mea titauhia i te mau Kerisetiano ia faaite i te aumauiui. E ere râ i te mea ohie. Ei taata hara, e pinepine tatou i te imi na mua i to tatou maitai. (Roma 3:23) Ua farerei atoa paha vetahi i te hoê tupuraa i roto i te oraraa aore ra ua paari mai i rotopu i te feia miimii. Hau atu â, ua haaatihia tatou e te feia o te ore e faaite i te aumauiui. I teie hoi mau mahana hopea, “e haapao noa te taata ia ratou iho.” (Tim. 2, 3:1, 2) Eaha ïa te tauturu mai ia faaite i te aumauiui?

3. (a) E nafea tatou ia faaite atu â i te aumauiui? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie haapiiraa?

3 E faaite atu â tatou i te aumauiui ma te pee i te hiˈoraa o Iehova e to ta ˈna Tamaiti, Iesu Mesia. E Atua î i te here Iehova, o ˈna ïa te hiˈoraa maitai roa ˈˈe no nia i te faaiteraa i te aumauiui. (Ioa. 1, 4:8) Mai to ˈna Metua, ua faaite atoa Iesu i te aumauiui i te fenua nei. (Ioa. 14:9) I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa tatou mea nafea Iehova e Iesu i te faaiteraa i te aumauiui e e nafea tatou e pee ai i to raua hiˈoraa.

TE AUMAUIUI O IEHOVA

4. Mea nafea te Isaia 63:7-9 e haapapu ai ua faaite Iehova i te aumauiui i to ˈna mau tavini?

4 Te faataa mai ra te Bibilia mea nafea Iehova i te faaiteraa i te aumauiui i to ˈna mau tavini. Ua oto oia a ite ai i te nunaa Iseraela i roto i “to ratou atoa ra mau ati.” (A taio i te Isaia 63:7-9.) I muri aˈe na roto i te peropheta Zekaria, ua haapapu mai Iehova, o tei haamauiui i to ˈna nunaa ‘ua hauti ïa i to ˈna orio mata.’ (Zek. 2:8) E ere anei to Iehova aumauiui no to ˈna nunaa i te mea mahanahana?

Ua faaite Iehova i te aumauiui i te nunaa Iseraela ma te faaora ia ratou i te faatîtîraa i Aiphiti (A hiˈo i te paratarafa 5)

5. Mea nafea Iehova i te haaraa no te tauturu i to ˈna nunaa? A horoa i te hiˈoraa.

5 Eita Iehova e aroha noa ia mauiui ta ˈna mau tavini, e haa roa râ oia no te tauturu ia ratou. I te faatîtîraahia te nunaa Iseraela i Aiphiti, ua ite Iehova i te mauiui ta ratou e faaruru ra e faaoti ihora e faaora ia ratou. Ua na ô oia ia Mose: “Ua hiˈo papu vau i te pohe o to ˈu ra mau taata . . . e ua faaroo vau i to ratou auê . . . e ua ite hoi au i to ratou oto; e i haere mai nei au i raro nei e faaora ia ratou i te rima o to Aiphiti.” (Exo. 3:7, 8) E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua haamǎtaˈu â te mau enemi i to Iseraela i te Fenua tǎpǔhia. Ua faaroo faahou Iehova i te autâ a to ˈna nunaa e ua faaora ia ratou ma te faaohipa i te mau tavana.—Tav. 2:16, 18.

6. Mea nafea Iehova i te tâuˈaraa i ta ˈna mau tavini noa ˈtu e manaˈo hape to ratou? A horoa i te hiˈoraa.

6 Te tâuˈa mau ra Iehova i ta ˈna mau tavini noa ˈtu e manaˈo hape to ratou. A hiˈo na i te peropheta Iona. Ua tono Iehova ia ˈna no te faaite i te hoê poroi faautuaraa i to Nineve. I to ratou faarueraa i te haerea ino, ua faaoti Iehova eiaha e haamou i teie nunaa. Aita râ Iona i mauruuru e “rahi atura to ˈna riri.” Ua faaite râ Iehova i te faaoromai e ua faatitiaifaro i te manaˈo o Iona. (Iona 3:10–4:11) I muri aˈe, ua huti mai Iona i te haapiiraa e ua faaohipa Iehova ia ˈna no te papai i teie aamu ia faufaahia tatou i teie mahana.—Roma 15:4. *

7. Eaha ta Iehova e haapapu ra na roto i ta ˈna mau haaraa i nia i ta ˈna mau tavini?

7 Na roto i ta ˈna mau haaraa i nia i ta ˈna mau tavini, te haapapu ra Iehova e Atua aumauiui mau oia. Ua ite Iehova “i te aau o te taata atoa.” (Par. 2, 6:30) Te ite ra o ˈna i te oto e te mauiui o ta ˈna tavini tataitahi. Te taa ra ia ˈna to tatou mau manaˈo, huru aau e taotiaraa. Eita Iehova “e vaiiho ia tamatahia [ta]tou hau aˈe i ta [ta]tou e nehenehe e faaruru.” (Kor. 1, 10:13) Auê te mahanahana e!

TE AUMAUIUI O IESU

8-10. Eaha tei tauturu ia Iesu ia faaite i te aumauiui?

8 I te fenua nei, ua faaite atoa Iesu i te aumauiui ia vetahi ê. Eaha tei tauturu ia ˈna ia na reira? A tahi, ua pee maite Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua i te raˈi. I oaoa na oia i te tauturu i to ˈna Metua ia poiete i te mau mea atoa. Taa ê noa ˈtu râ i te reira, ua here roa Iesu i “te mau tamarii a te taata.” (Mas. 8:31) Na te here i turai ia Iesu ia faaite i te aumauiui.

9 A piti, e ite Iesu i te aau o te taata mai ia Iehova e e taa ia ˈna i te mea e turai ra ia ratou ia haa. (Mat. 9:4; Ioa. 13:10, 11) I to Iesu iteraa i te feia aau oto, ua faaite oia i te aumauiui ma te tamahanahana ia ratou.—Isa. 61:1, 2; Luka 4:17-21.

10 A toru, ua faaruru atoa Iesu i te tahi mau tupuraa fifi mai to tatou. Ua paari oia i roto i te hoê utuafare riirii. Ua haapii atu to ˈna papa faaamu o Iosepha ia rave i te ohipa ma te itoito. (Mat. 13:55; Mar. 6:3) E au ra e ua pohe Iosepha hou Iesu a haamata ˈi i ta ˈna taviniraa. Ua taa ïa ia ˈna eaha te oto ia pohe tei herehia. Ua taa atoa ia Iesu te fifi ia ora i roto i te hoê utuafare mea ê ta te tahi e te tahi tiaturiraa. (Ioa. 7:5) Na tera mau tupuraa i tauturu ia Iesu ia faaite i te aumauiui i te taata.

Ma te aumauiui mau, ua faaatea ê mai Iesu i te nahoa no te faaora i te taata tariˈa turi (A hiˈo i te paratarafa 11

11. I teihea taime i ite-maitai-hia ˈi te aumauiui o Iesu? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

11 Ua ite-maitai-hia te aumauiui o Iesu i to ˈna faatupuraa i te mau semeio. No to ˈna aroha i te feia e mauiui ra i na reira ˈi Iesu, eiaha râ no te faatia ture noa. (Mat. 20:29-34; Mar. 1:40-42) A feruri na i ta Iesu i rave a faaora ˈi i te hoê taata tariˈa turi aore ra a faatia mai ai i te tamaiti otahi a te hoê vahine ivi. (Mar. 7:32-35; Luka 7:12-15) Ua aroha Iesu i tera mau taata e ua tauturu oia ia ratou.

12. Ia au i te Ioane 11:32-35, mea nafea Iesu i te faaiteraa i te aumauiui ia Mareta raua Maria?

12 I te poheraa o Lazaro, ua faaite Iesu i te aumauiui ia Mareta raua Maria. A ite ai ia raua ia oto i to raua taeae, “taˈi ihora Iesu.” (A taio i te Ioane 11:32-35.) Ua ite Iesu e faatia-faahou-hia Lazaro. Aita noa ïa oia i taˈi no te mea ua pohe to ˈna hoa here, no to ˈna atoa râ aroha ia Mareta raua Maria.

13. E nafea tatou e faufaahia ˈi i to Iesu aumauiui?

13 Noa ˈtu e feia hara tatou, e faufaa-mau-hia tatou i to Iesu aumauiui. I te haapiiraa tatou i to ˈna huru i nia i te taata, ua here tatou ia Iesu. (Pet. 1, 1:8) Mea mahanahana mau ia ite te faatere nei Iesu ei Arii o te Faatereraa arii. Fatata oia i te faaore i te mau mauiui atoa. O ˈna anaˈe te nehenehe e faaora i te huitaata i ta Satani faatereraa. Auê ïa tatou i te oaoa e nehenehe to tatou Arii e “aumauiui i to tatou mau paruparu.”—Heb. 2:17, 18; 4:15, 16.

A PEE I TO IEHOVA E TO IESU HIˈORAA

14. Ia feruri tatou i te Ephesia 5:1, 2, eaha ta tatou e hinaaro e rave?

14 Ia feruri tatou i to Iehova e to Iesu hiˈoraa, e hinaaro atu â tatou e faaite i te aumauiui. (A taio i te Ephesia 5:1, 2.) Eita tatou e ite i roto i te aau, e nehenehe râ tatou e tamata i te taa i te huru e te hinaaro o vetahi ê. (Kor. 2, 11:29) Mea taa ê tatou i teie nei ao ino, te tutava nei hoi tatou i te ‘imi atoa i to vetahi ê maitai, eiaha noa râ i to tatou iho.’—Phil. 2:4.

(A hiˈo i te paratarafa 15-19) *

15. O vai ma te titauhia ra ia faaite atu â i te aumauiui?

15 Mea faufaa roa ˈtu â ia faaite te mau matahiapo o te amuiraa i te aumauiui. E haavahia hoi ratou ia au i ta ratou e rave no te aupuru i te mau mamoe. (Heb. 13:17) E titauhia i te mau matahiapo ia taa i te manaˈo o to ratou mau hoa Kerisetiano. Eaha te tauturu ia ratou ia na reira?

16. Eaha ta te hoê matahiapo î i te aumauiui e rave e no te aha mea faufaa?

16 E horoa te hoê matahiapo î i te aumauiui i te taime no to ˈna mau taeae e tuahine. E uiui e e faaroo maite oia ia ratou ma te faaoromai. Mea faufaa roa ˈtu â ia na reira oia i te taime a ore ai te tahi Kerisetiano e taa e nafea ia faataa i to ˈna mau manaˈo horuhoru. (Mas. 20:5) Ia horoa te matahiapo i te taime no to ˈna mau hoa Kerisetiano, e rahi mai te tiaturi, te auhoaraa e te here i rotopu ia ratou.—Ohi. 20:37.

17. Eaha te huru ta te mau taeae e tuahine e hinaaro ia faaite te hoê matahiapo? A horoa i te hiˈoraa.

17 Te parau nei e rave rahi taeae e tuahine, o te aumauiui te huru maitai faufaa roa ˈˈe o te hoê matahiapo. No te aha? Te pahono ra Adelaide: “Eita oe e taiâ i te paraparau atu no te mea ua ite oe e tamata ratou i te taa i to oe huru aau.” Ua na ô â oia: “E itehia te aumauiui na nia i to ratou huru a paraparau atu ai oe.” Ma te mauruuru mau, te haamanaˈo ra te hoê taeae: “Ua putapû roa te tahi matahiapo a faataa ˈi au i to ˈu fifi, ua ite au i te pape mata i roto i to ˈna mata. Eita te reira e moˈe ia ˈu.”—Roma 12:15.

18. E nafea tatou e faaite ai i te aumauiui?

18 E ere te mau matahiapo anaˈe te titauhia ia faaite i te aumauiui. E nafea tatou paatoa e na reira ˈi? E tamata anaˈe i te taa i te tupuraa o to tatou utuafare e hoa Kerisetiano. I roto i te amuiraa, e anaanatae anaˈe i te feia apî, i tei maˈimaˈi, i tei ruhiruhia e i te oto nei i te hoê taata herehia tei pohe. E ani anaˈe eaha to ratou huru e e faaroo maite anaˈe ia ratou. E faaite anaˈe e te taa mau ra ia tatou to ratou tupuraa e e tauturu anaˈe ia ratou ma te ravea rau. Ma te haa mai tera, te faaite ra ïa tatou i te here ohipa.—Ioa. 1, 3:18.

19. No te aha e titauhia ia faaau ia tatou i to vetahi ê huru?

19 E titauhia ia faaau ia tatou i to vetahi ê huru. No te aha? I mua i te fifi, mea ohie no vetahi ia haamahora i te aau, area no te tahi atu e ere ïa. E tauturu tatou i te taata, eita râ e faaô i roto i to ratou oraraa. (Tes. 1, 4:11) Ia faaite mai vetahi i to ratou huru aau, eita paha tatou e afaro i ta ratou e parau mai. I tera taime, e titauhia ia ineine i te faaroo maite e ia ore e ru i te paraparau.—Mat. 7:1; Iak. 1:19.

20. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i to mua ˈtu tumu parau haapiiraa?

20 E hinaaro tatou e faaite i te aumauiui i roto i te amuiraa, i roto atoa râ i te taviniraa. E nafea ia na reira a faariro ai i te taata ei pǐpǐ? E hiˈopoa mai ïa tatou i roto i to mua ˈtu tumu parau haapiiraa.

HIMENE 130 E faaore noa anaˈe i te hapa

^ Mea tâuˈa na Iehova e Iesu ia vetahi ê. I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou e nafea ia pee i to raua hiˈoraa. E ite atoa tatou no te aha e titauhia ia faaite i te aumauiui e e nafea ia na reira.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: No te faaite i “te aumauiui,” e titauhia ia tatou ia taa i to vetahi ê manaˈo e huru aau. (Roma 12:15) I roto i teie haapiiraa e faaohipahia te taˈo “aumauiui” e tâuˈa, hoê â râ auraa to raua.

^ Ua faaite atoa Iehova i to ˈna aumauiui i te tahi atu mau tavini taiva ore tei toaruaru. A feruri na i te aamu o Hana, Elia e Ebeda-meleka.—Sam. 1, 1:10-20; Arii 1, 19:1-18; Ier. 38:7-13; 39:15-18.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te mau putuputuraa, ua rau te ravea no te faaite i te aumauiui. Te itehia ra: (1) Te tahi matahiapo e aparau ra e te hoê taata poro apî e to ˈna metua vahine. (2) Te tauturu ra te tahi metua tane e ta ˈna tamahine i te tuahine ruhiruhia ia tauma i roto i te pereoo. (3) Te faaroo maite ra e piti matahiapo i te hoê tuahine e hinaaro ra i te tauturu.