Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 13

E faaite anaˈe i te aumauiui i roto i te taviniraa

E faaite anaˈe i te aumauiui i roto i te taviniraa

“Aroha ˈtura [Iesu] ia ratou . . . Haapii atura oia ia ratou e rave rahi parau mau.”—MAR. 6:34.

HIMENE 70 Imi i te feia e au te parau mau

HAAPOTORAA *

1. Eaha hoê o te mau huru mahanahana roa ˈˈe o Iesu? A faataa.

 HOÊ o te mau huru mahanahana roa ˈˈe o Iesu, o te taaraa ïa i te tupuraa o te taata hara. I te fenua nei, ua oaoa Iesu e te feia e oaoa ra e ua taˈi atoa e te feia e taˈi ra. (Roma 12:15) A hoˈi mai ai na pǐpǐ e 70 ma te oaoa i muri aˈe i ta ratou pororaa manuïa maitai, “oaoa roa ihora Iesu.” (Luka 10:17-21) E a ite ai i te feia ia taˈi i te poheraa o Lazaro, “autâ ihora Iesu e horuhoru aˈera.”—Ioa. 11:33.

2. Eaha tei tauturu ia Iesu ia aumauiui noa i te taata?

2 Noa ˈtu e taata tia roa oia, ua aroha hamani maitai e ua aumauiui noa Iesu i te feia hara. Eaha te tumu? Mea here na ˈna te taata. Mai tei faahitihia i roto i to na mua ˈtu haapiiraa, ua here roa Iesu i “te mau tamarii a te taata.” (Mas. 8:31) Na tera here i tauturu ia ˈna ia taa i to ratou manaˈo. Ua parau te aposetolo Ioane: “Ua ite hoi oia eaha to roto i te aau o te taata.” (Ioa. 2:25) Ua ite te taata i te here o Iesu na roto i te aumauiui ta ˈna i faaite, e farii maitai atura ratou i te poroi o te Faatereraa arii. Rahi atu â tatou i te aumauiui i te taata, rahi atu â tatou i te ite e nafea ia rave faahope roa i ta tatou taviniraa.—Tim. 2, 4:5.

3-4. (a) Ia aumauiui tatou, e nafea tatou e hiˈo ai i te taviniraa? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie haapiiraa?

3 Ua taa maitai i te aposetolo Paulo e mea titauhia ia poro, ua papu atoa ia tatou i te reira. (Kor. 1, 9:16) Eiaha râ tatou e hiˈo i te taviniraa mai te hoê noa titauraa. Ia aumauiui tatou, e tâuˈa mau tatou i te taata a tauturu ai ia ratou. Ua ite hoi tatou “e rahi aˈe te oaoa ia horoa ˈtu i te horoahia mai.” (Ohi. 20:35) Ia hiˈo tatou i te taviniraa mai tera, e oaoa atu â tatou i roto i te pororaa.

4 I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou e nafea ia faaite i te aumauiui i roto i te taviniraa. Na mua, e haapii mai tatou mea nafea Iesu i te faaiteraa i te aumauiui i te taata. I muri iho, e hiˈopoa mai tatou e maha ravea no te pee i te hiˈoraa o Iesu.—Pet. 1, 2:21.

TE AUMAUIUI O IESU I ROTO I TE TAVINIRAA

No to ˈna aumauiui i te taata i faaite ai Iesu i te hoê poroi mahanahana mau (A hiˈo i te paratarafa 5-6)

5-6. (a) Ua faaite Iesu i te aumauiui ia vai ma? (b) Ia au i te Isaia 61:1, 2, no te aha Iesu i aroha ˈi i te taata ta ˈna i poro?

5 A feruri na i to Iesu aumauiui. I te hoê mahana, ua poro Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ ma te ore e faafaaea. Ua rohirohi roa ratou e aita atoa “e taime to ratou no te tamaa.” Na ô atura Iesu: “Mai haere anaˈe i te hoê vahi moˈemoˈe e faafaaea rii.” Ite aˈera te nahoa rahi ia ratou i te revaraa, tapapa ihora, e na mua ˈtura ratou i te tae i te vahi ta Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ e haere ra. A ite atu ai i taua mau taata ra, “aroha ˈtura * [Iesu] ia ratou, no te mea e au ratou i te mau mamoe aore e tiai. Haapii atura oia ia ratou e rave rahi parau mau.”—Mar. 6:30-34.

6 No te aha Iesu i faaite ai i te aumauiui i te taata? “No te mea e au ratou i te mau mamoe aore e tiai.” Ua ite Iesu e mea veve vetahi e te tutava nei ratou i te aupuru i to ratou utuafare. Ua pohe atoa paha tei herehia. Ua taa maitai ïa ia Iesu to ratou tupuraa. Mai tei hiˈopoahia i roto i to na mua ˈtu haapiiraa, ua faaruru atoa Iesu vetahi o taua mau fifi ra. No to ˈna aroha aore ra aumauiui i te taata, ua faaite atu Iesu i te hoê poroi mahanahana mau.—A taio i te Isaia 61:1, 2.

7. E nafea tatou e pee ai i to Iesu hiˈoraa?

7 Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu? Ua haaatihia tatou e te feia ‘e au i te mau mamoe aore e tiai’ o te faaruru nei e rave rahi fifi. E hinaaro mau ïa ratou i te poroi o te Faatereraa arii. (Apo. 14:6) Ma te pee maite i te hiˈoraa o to tatou Fatu, e faaite atoa tatou i te parau apî oaoa no to tatou aroha i “tei paruparu ra e tei veve.” (Sal. 72:13) No te aumauiui i te taata tatou e tauturu ai ia ratou.

E NAFEA IA FAAITE I TE AUMAUIUI?

E feruri anaˈe i te hinaaro o te taata tataitahi (A hiˈo i te paratarafa 8-9)

8. Eaha te ravea matamua e faaite ai tatou i te aumauiui i roto i te taviniraa? A horoa i te hiˈoraa.

8 Eaha te tauturu ia tatou ia faaite i te aumauiui i te feia ta tatou e poro? E tutava anaˈe i te taa i te huru e te tupuraa o te taata. E hamani maitai tatou ia vetahi ê mai ta tatou e hinaaro ia na reirahia mai tatou. * (Mat. 7:12) E hiˈopoa anaˈe e maha ravea taa maitai e na reira ˈi tatou. Te ravea matamua, e feruri anaˈe i te hinaaro o te taata tataitahi. A poro ai i te parau apî oaoa, e au tatou i te hoê taote maitai o te tutava i te ite i te hinaaro o te taata maˈi. Hou oia a horoa ˈi i te raau, e uiui e e faaroo maite te taote i te mau parau a te taata maˈi. E taa ïa ia ˈna te tupuraa o tera taata e te raau e tano. I roto i te taviniraa, mea taa ê te taata atoa. E titauhia ïa ia haapao i te tupuraa e te manaˈo o te taata tataitahi no te tauturu atu.

9. I roto i te tuhaa fenua, eaha te peu ta tatou e haapae i te rave? Eaha te raveraa maitai aˈe?

9 I roto i te tuhaa fenua, eiaha e manaˈo e ua ite ê na tatou i te tupuraa o te taata, ta ratou e tiaturi ra e no te aha ratou e tiaturi ai i te reira. (Mas. 18:13) A faaohipa râ i te mau uiraa ma te aravihi. (Mas. 20:5) Mai te peu e ere i te mea huru ê, a ui atu no nia i te ohipa, te utuafare, to ratou tupuraa e manaˈo. Mea na reira tatou e ite ai no te aha ratou e hinaaro ai i te parau apî oaoa. E nehenehe ïa tatou e faaite i te aumauiui ia au i to ratou mau hinaaro mai ta Iesu i rave.—A hiˈo atoa i te Korinetia 1, 9:19-23.

E feruri anaˈe i te tupuraa o te taata ta tatou e poro (A hiˈo i te paratarafa 10-11)

10-11. Ia au i te Korinetia 2, 4:7, 8, eaha te piti o te ravea e faaite ai tatou i te aumauiui? A horoa i te hiˈoraa.

10 Te piti o te ravea, e feruri anaˈe i te tupuraa o te taata. E nehenehe tatou e na reira no te mea e feia tia ore tatou paatoa e hoê â fifi ta tatou e faaruru nei. (Kor. 1, 10:13) E ere te oraraa i roto i teie ao i te mea ohie, maoti râ te tauturu a Iehova, e nehenehe tatou e faaoromai tamau. (A taio i te Korinetia 2, 4:7, 8.) Mea aroha roa ïa te feia e ere i te hoa no Iehova! Mai ia Iesu, e turai te aumauiui ia tatou ia hopoi atu i teie “parau oaoa e te maitai ra.”—Isa. 52:7.

11 A hiˈo na ia taeae Sergey. Hou oia a haapii ai i te parau mau, e taata mamahu roa oia e te taiâ i te paraparau i te taata. I te hoê mahana, ua farii oia i te hoê haapiiraa Bibilia. Ua na ô Sergey: “Ua haapii au i roto i te Bibilia e mea titauhia i te mau Kerisetiano ia faaite i to ratou tiaturiraa ia vetahi ê. No to ˈu râ taiâ, ua manaˈo vau eita e maraa ia ˈu.” Ua feruri râ Sergey i te feia aita i ite atura i te parau mau. Ua taa ia ˈna te fifi ra to ratou oraraa no te mea aita ratou i ite o vai Iehova. No te oaoa e te hau ta ˈna i fanaˈo na roto ta ˈna i haapii, ua parau oia: “Ua taa ia ˈu e titauhia ia ite atoa vetahi ê i te parau mau.” A rahi mai ai to ˈna aumauiui, ua noaa mai te itoito ia Sergey no te poro i te taata. Ua parau â oia: “Ua maere roa vau, ua iti roa mai to ˈu taiâ ia paraparau no nia i te Bibilia. Ua haapuai atoa te reira i to ˈu faaroo.” *

E titauhia te taime no te tauturu i te taata ia rave i te mau tauiraa (A hiˈo i te paratarafa 12-13)

12-13. No te aha e titauhia ˈi ia faaite i te faaoromai i nia i te taata ta tatou e haapii ra? A horoa i te hiˈoraa.

12 Te toru o te ravea, e faaite anaˈe i te faaoromai i nia i te taata ta tatou e haapii ra. A haamanaˈo, aita paha ratou i ite aˈenei i te parau mau Bibilia ta tatou i matau. No vetahi, mea mau ta ratou e tiaturi ra. I to ratou manaˈo, na ta ratou haapaoraa e tauturu ia hoê i roto i te utuafare e i te mau peu tumu e te feia e haaati ra ia ratou. E nafea ia tauturu teie nei feia?

13 A feruri na ua tahito roa te hoê eˈaturu. A patuhia ˈi te mea apî, e tamau te taata i te haere na nia i te eˈaturu tahito. Ia oti râ te mea apî, e vavahihia te mea tahito. Hou a ani ai i te tahi taata ia faarue i ta ˈna mau tiaturiraa, e titauhia na mua roa ia faatupu i to ˈna hinaaro i te pue parau mau Bibilia. Mai te huru ra ïa te faarue ra te taata i te eˈaturu tahito no te haere i nia i te mea apî. E titauhia râ te taime no te rave i te mau tauiraa.—Roma 12:2.

14-15. E nafea tatou ia tauturu i te feia o tei ore i ite no nia i te ora mure ore i te fenua nei? A horoa i te hiˈoraa.

14 E nafea ˈtu â tatou ia tauturu i te taata i roto i te taviniraa? Na mua, e faaite tatou i te faaoromai ma te ore e manaˈo e taa e e farii oioi ratou i ta te Bibilia e parau ra. Ma te aumauiui, e haaferuri tatou ia ratou i nia i te mau Papai. E nafea ia tauturu i te hoê taata ia tiaturi i te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua? Aita te rahiraa i taa aore ra ite i tera haapiiraa Bibilia. Aita paha ratou e tiaturi ra i te tia-faahou-raa. Aore ra te manaˈo ra paha ratou e haere te feia maitai atoa i te raˈi. E nafea ia tauturu ia ratou?

15 Te faatia ra te hoê taeae mea nafea o ˈna ia rave. Na mua roa, e taio o ˈna i te Genese 1:28. I muri iho, e ui o ˈna i te fatu fare: “Ihea roa te Atua e hinaaro ai ia ora te huitaata e eaha te huru oraraa ta ˈna i opua no te taata?” E pahono atu te rahiraa: “I nia i te fenua e e oraraa oaoa ta ˈna i hinaaro no ratou.” I muri aˈe, e taio te taeae i te Isaia 55:11 a ani atu ai: “Ua taui anei te opuaraa a te Atua?” E pinepine te taata i te pahono, aita! I te pae hopea, e taio atu te taeae i te Salamo 37:10, 11 a ui atu ai: “Mai te aha ïa te huru oraraa o te taata a muri aˈe?” Ma te haaferuri i nia i te Bibilia, ua tauturu te taeae e rave rahi taata ia tiaturi e fanaˈo te feia maitai i te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia te fenua.

E itoitohia vetahi ê i te tahi ohipa rii mai te hoê rata ta tatou e papai atu (A hiˈo i te paratarafa 16-17)

16-17. Ma te feruri i te Maseli 3:27, eaha te tahi mau ravea e faaite ai tatou i te aumauiui ia vetahi ê? A horoa i te hiˈoraa.

16 Te maha o te ravea, e feruri anaˈe i te tahi mau tupuraa e nehenehe ai tatou e faaite i te aumauiui. Ei hiˈoraa, ua niuniu aˈenei tatou i te tahi taata i te taime aita o ˈna i vata? E nehenehe ïa tatou e ani atu ia tatarahapa mai e ia faaau i te hoê taime maitai aˈe. E nafea tatou ia hinaaro oia aore ra te tahi taata maˈimaˈi i te tauturu no te hoê ohipa nainai? Tera te tahi mau tupuraa e nehenehe ai tatou e tauturu i te taata.—A taio i te Maseli 3:27.

17 Ua ite te hoê tuahine i te maitai ia rave i te tahi ohipa rii no te tauturu ia vetahi ê. No to ˈna aumauiui i te hoê utuafare ua pohe ta ratou hoê tamarii, ua papai te tuahine i te rata ma te faahiti i te tahi mau irava mahanahana mau. Eaha te huru o te utuafare ati? Ua papai atu te metua vahine: “Inanahi ra ua oto roa vau, ua tamahanahana mai râ ta oe rata ia matou. Aore e taˈo no te faataa ˈtu i to ˈu mauruuru rahi. Inanahi ra, ua taio vau i ta oe rata hau atu i te 20 taime. Ua mahanahana, ua tauturu e ua faaitoito mau ta oe i papai. Te haamauruuru mau nei matou ia oe.” E nehenehe atoa tatou e ite i te maitai ia aumauiui tatou i te taata a tauturu atu ai ia ratou.

A TAPEA I TE HOÊ FERURIRAA MAITAI

18. Ia au i te Korinetia 1, 3:6, 7, eaha te feruriraa maitai te titauhia ia tapea tatou?

18 E titauhia ia tapea i te hoê feruriraa maitai no nia i ta tatou tuhaa i roto i te taviniraa. E tauturu tatou ia vetahi ê ia haapii no nia ia Iehova, e ere râ na tatou te tuhaa faufaa roa ˈˈe. (A taio i te Korinetia 1, 3:6, 7.) Na te Atua e faafatata i te taata ia ˈna ra. (Ioa. 6:44) I te pae hopea, na te taata tataitahi e maiti, e farii anei i te parau apî oaoa aore ra aita. (Mat. 13:4-8) A haamanaˈo o Iesu te Orometua Rahi roa ˈˈe i te fenua, aita râ te rahiraa o te taata i farii i ta ˈna poroi! Eiaha ïa e haaparuparu ia ore noa ˈtu te rahiraa o te taata e hinaaro e faaroo i ta tatou poroi.

19. Eaha te mau haamaitairaa ia faaite i te aumauiui i roto i te taviniraa?

19 E haamaitairaa te noaa mai ia faaite tatou i te aumauiui i roto i te taviniraa. E oaoa atu â tatou a rave ai i te ohipa pororaa, e rahi aˈe hoi te oaoa ia horoa ˈtu i te horoahia mai. E mea ohie ïa no “te taata aau farii i te ora mure ore” ia tiaturi i te parau mau. (Ohi. 13:48) “No reira, te vai ra ta tatou ravea, e hamani maitai anaˈe i te taata atoa.” (Gal. 6:10) E oaoa ïa tatou i te faahanahana i to tatou Metua i te raˈi.—Mat. 5:16.

HIMENE 64 Apiti anaˈe ma te oaoa i te ootiraa

^ E oaoa tatou ma te faaite i te aumauiui ia vetahi ê. E rahi atu â te oaoa e te maitai e noaa mai a poro ai tatou i te taata. I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou i te hiˈoraa o Iesu e e maha ravea no te faaite i te aumauiui i roto i te taviniraa.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: Te auraa o te taˈo aroha i roto i te Bibilia, e hamani maitai ïa i te feia e mauiui ra aore ra i hamani-ino-hia. Na te aroha e turai ia tatou ia rave i te mau mea atoa no te tauturu i te taata.

^ A hiˈo i te tumu parau haapiiraa “A pee i te Ture auro a poro ai” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 2014.

^ E nehenehe e mataitai i te faatiaraa o Sergey Botankin i nia i te JW Haapurororaa teata. (A pata i nia TAPURA VIDEO > UIUIRAA MANAˈO E FAATIARAA > UA TAUI TE PARAU MAU I TO RATOU ORARAA.)