Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 11

A faaroo i te reo o Iehova!

A faaroo i te reo o Iehova!

“O ta ˈu Tamaiti teie . . . A faaroo ia ˈna.”—MAT. 17:5.

HIMENE 89 E haamaitaihia tei haapao

HAAPOTORAA *

1-2. (a) Mea nafea Iehova i te paraparauraa i te taata? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie haapiiraa?

 MEA au na Iehova e paraparau i te taata. I tahito, ua na reira oia ma te faaohipa i te mau peropheta, te mau melahi e i ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia. (Am. 3:7; Gal. 3:19; Apo. 1:1) I teie mahana, te paraparau ra Iehova ia tatou maoti ta ˈna Parau te Bibilia, ia nehenehe tatou e ite i to ˈna mau manaˈo e ta ˈna mau haaraa.

2 I te fenua nei, e toru taime to Iehova paraparauraa ia Iesu mai te raˈi mai. E hiˈopoa mai tatou i te mau parau ta Iehova i faahiti, eaha te haapiiraa e huti mai e e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira.

“O TA ˈU TAMAITI OE, TEI HEREHIA”

3. Ia au i te Mareko 1:9-11, eaha ta Iehova i parau i to Iesu bapetizoraahia, e eaha te haapapuraa ta teie mau parau e horoa ra?

3 I roto i te Mareko 1:9-11, te faaitehia ra te taime matamua i paraparau ai Iehova mai te raˈi mai. (A taio.) Ua parau oia ia Iesu: “O ta ˈu Tamaiti oe, tei herehia. Ua mauruuru roa vau ia oe.” Ua haapapu Iehova i to ˈna here e tiaturi i ta ˈna Tamaiti! Auê Iesu i te putapû i tera mau parau mahanahana. E toru ïa haapapuraa ta Iehova e horoa ra: A tahi o Iesu ta ˈna Tamaiti, te piti mea here na Iehova ia Iesu e te toru ua mauruuru roa oia i ta ˈna Tamaiti. E hiˈopoa maite anaˈe i tera mau haapapuraa.

4. I to ˈna bapetizoraahia, mea nafea Iesu i te riroraa mai ei Tamaiti na te Atua?

4 “O ta ˈu Tamaiti oe.” O Iesu hoê o te mau tamarii a te Atua i te raˈi. I to ˈna râ bapetizoraahia, ua riro mai Iesu ei Tamaiti na te Atua faatavaihia i te varua moˈa. Te auraa, e nehenehe oia e hoˈi i te raˈi e e fanaˈo i te tiaraa Arii e Tahuˈa Rahi. (Luka 1:31-33; Heb. 1:8, 9; 2:17) I to Iesu bapetizoraahia, tera ïa ta Iehova i manaˈo ia ˈna i parau: “O ta ˈu Tamaiti oe.”—Luka 3:22.

E oaoa tatou ia haapopou e ia faaitoito mai vetahi ê (A hiˈo i te paratarafa 5) *

5. Mai ia Iehova, e nafea tatou ia faaitoito ia vetahi ê?

5 “Tei herehia.” Mai ia Iehova, e faaitoito anaˈe ia vetahi ê ma te haapapu i to tatou here e tiaturi ia ratou. (Ioa. 5:20) E itoitohia tatou ia haapopou mai vetahi ê. E na reira anaˈe ïa i nia i te mau taeae e tuahine e to tatou utuafare. E haapuai te mau haapopouraa i te faaroo o vetahi ê e e tauturu atoa ia tavini noa ia Iehova ma te taiva ore. E te mau metua, a haapopou i ta outou tamarii ma te here e te haavare ore.

6. No te aha tatou e tiaturi ai ia Iesu Mesia?

6 “Ua mauruuru roa vau ia oe.” Te haapapu ra tera mau parau e ua tiaturi Iehova e rave iho â Iesu i to ˈNa hinaaro. E tiaturi atoa anaˈe e faatupu iho â Iesu i te mau mea atoa ta te Atua i fafau mai. (Kor. 2, 1:20) Ma te feruri i te hiˈoraa o Iesu, e hinaaro atu â tatou e haapii no nia ia ˈna e e pee i to ˈna mau taahiraa avae. Ua papu atoa ia Iehova e tamau ta ˈna mau tavini i te pee i te hiˈoraa o ta ˈna Tamaiti—Pet. 1, 2:21.

“A FAAROO IA ˈNA”

7. Ia au i te Mataio 17:1-5, i teihea ˈtu taime Iehova i te paraparauraa mai te raˈi mai, e eaha ta ˈna i parau?

7 A taio i te Mataio 17:1-5. Te piti o te taime Iehova i paraparau ai mai te raˈi mai, tei nia ïa Iesu i te hoê mouˈa teitei e o Petero, Iakobo e Ioane atoa. I reira, ua ite na pǐpǐ e toru i te hoê orama faahiahia mau no nia i te hanahana ta Iesu e fanaˈo. Ua anaana to ˈna mata mai te mahana e to ˈna ahu mai te maramarama. Itehia ˈtura Mose raua Elia o te paraparau ra no nia i to Iesu poheraa e tia-faahou-raa. Ua ara roa mai na aposetolo e toru noa ˈtu “e varea taoto rahi” to ratou. (Luka 9:29-32) I muri aˈe, tapoˈihia maira ratou e te hoê ata anaana e faaroohia ˈtura te reo o te Atua i te parau-faahou-raa: “O ta ˈu Tamaiti teie, tei herehia, ta ˈu i mauruuru roa.” I tera râ taime, ua faaue atu Iehova: “A faaroo ia ˈna.”

8. Mea nafea Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te faufaaraahia i tera orama?

8 E hohoˈa tera orama o to Iesu hanahana e mana ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua. Ua tauturu te reira ia Iesu ia faaruru i te mauiui rahi e te hoê pohe ino mau. Ua haapuai atoa te reira i te faaroo o ta ˈna mau pǐpǐ e ua faaineine ia ratou no te mau patoiraa e farereihia i muri aˈe. Aita i moˈe ia Petero tei tupu, ua faahiti hoi oia i te reira 30 matahiti i muri aˈe.—Pet. 2, 1:16-18.

9. Eaha ta Iesu mau aˈoraa faufaa i ta ˈna mau pǐpǐ?

9 “A faaroo ia ˈna.” Te haapapu ra Iehova e te hinaaro ra oia ia faaroo e ia auraro tatou i ta ˈna Tamaiti. I te fenua nei, ua faaite Iesu e rave rahi parau e faufaahia ˈi tatou. Ma te here, ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia poro i te parau apî oaoa e ua haamanaˈo atu i te faufaaraa ia vai ara noa. (Mat. 24:42; 28:19, 20) Ua faaitoito atoa Iesu ia ratou ia tamau i te tutava e te faaoromai. (Luka 13:24) Hau atu â, ua faaite Iesu e titauhia i ta ˈna mau pǐpǐ ia here te tahi i te tahi, ia vai hoê noa e ia haapao noa i ta ˈna mau faaueraa. (Ioa. 15:10, 12, 13) E faufaa-atoa-hia tatou i teie mahana i ta Iesu mau aˈoraa i ta ˈna mau pǐpǐ.

10-11. E nafea tatou ia faaroo i te reo o Iesu?

10 Ua parau Iesu: “O te pee maite i te parau mau, e faaroo ïa i to ˈu reo.” (Ioa. 18:37) E nafea ïa te mau pǐpǐ a te Mesia e faaroo ai i te reo o Iesu? Na mua roa, ma te “faaoromai noa i te tahi e te tahi, e ia hapa noa mai te tahi ia [tatou], a faaore noa ˈtu ïa i ta ˈna hapa.” (Kol. 3:13; Luka 17:3, 4) Hau atu â, ma te faaite atoa i te parau apî oaoa ma te itoito rahi “i te taime maitai e te taime fifi.”—Tim. 2, 4:2.

11 Ua parau â Iesu: “E faaroo mai ta ˈu ra mamoe i to ˈu reo.” (Ioa. 10:27) Eaha te auraa? Eita ïa e navai ia faaroo noa, e titauhia râ ia ohipa roa. Eita ta Iesu mamoe e tiatonu i nia i te mau haapeapearaa o te oraraa. (Luka 21:34) Noa ˈtu te fifi, o te mau faaueraa a Iesu ta ratou e haapao na mua roa. E rave rahi taeae o te faaoromai nei i te mau fifi rahi, te hamani-ino-raa, te veve e te ati natura. Ua tapea noa ratou i te taiva ore ia Iehova. No ratou teie parau tamahanahana a Iesu: “O te farii i ta ˈu mau faaueraa e o te haapao i te reira, mea here ïa na ˈna ia ˈu. E o te here ra ia ˈu, e herehia ïa o ˈna e to ˈu Metua.”—Ioa. 14:21.

E tauturu mai te taviniraa ia tatou ia faaroo noa i te reo o Iesu (A hiˈo i te paratarafa 12) *

12. Eaha te tahi atu ravea e faaroo ai tatou i te reo o Iesu?

12 Eaha te tahi atu ravea e faaroo ai tatou i te reo o Iesu? Ma te turu i te mau taeae faatoroahia o te aratai nei ia tatou. (Heb. 13:7, 17) I te mau matahiti i mairi, e rave rahi tauiraa ta te faanahonahoraa a te Atua i rave. Ua faaohipahia te mau mauhaa e raveraa apî i roto i te taviniraa. Ua tauihia te faanahoraa o ta tatou putuputuraa o te hebedoma, ua na reira-atoa-hia no te mau paturaa, tataîraa e atuaturaa i te mau Piha a te Basileia. Auê tatou i te mauruuru i tera mau aratairaa î i te here e te paari! E haamaitai mai Iehova i ta tatou mau tutavaraa no te pee noa i te aratairaa a te faanahonahoraa.

13. Eaha te mau maitai e noaa mai ia faaroo i te reo o Iesu?

13 E maitai te noaa mai ia faaroo tatou i te mau mea atoa ta Iesu i haapii. Ua na ô hoi oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “Mea mǎrû hoi ta ˈu zugo, e mea mâmâ ta ˈu hopoia.” (Mat. 11:28-30) Maoti te Bibilia, te mau faatiaraa iho â râ o te oraraa e te taviniraa a Iesu, e tamahanahanahia tatou e e noaa mai te itoito e te paari. (Sal. 19:7; 23:3) Ua parau â Iesu: “Mea oaoa aˈe te feia e faaroo e e haapao i te parau a te Atua!”—Luka 11:28.

‘E FAAHANAHANA Â VAU I TO ˈU IˈOA’

14-15. (a) Ia au i te Ioane 12:27, 28, afea Iehova i te paraparauraa mai te raˈi mai no te toru o te taime? (b) No te aha teie mau parau i tamahanahana e i faaitoito ai ia Iesu?

14 A taio i te Ioane 12:27, 28. I roto i te evanelia a Ioane i papaihia ˈi te toru o te taime i paraparau ai Iehova mai te raˈi mai. Tau mahana hou o ˈna a pohe ai, tei Ierusalema Iesu no te faatupu i ta ˈna oroa Pasa hopea. No te horuhoru o to ˈna aau, pure atura oia: “To ˈu Metua, a faahanahana i to iˈoa.” Faaroo ihora oia i te reo o Iehova i te parauraa: “Ua faahanahana vau e e faahanahana â vau i te reira.”

15 E hopoia rahi ta Iesu, ua titauhia ia ˈna ia vai taiva ore noa. (Mat. 26:38) Ua ite oia e faaruru o ˈna i te pohe ino mau e te mauiui rahi e ua haapeapea o ˈna ia faainohia te iˈoa o te Atua. Auê ïa Iesu i te mahanahana a faaroo ai i ta Iehova mau parau. Ua haapapu hoi te reira e faahanahanahia te iˈoa o to ˈna Metua. Noa ˈtu o Iesu anaˈe tei taa i tera mau parau, ua tamǎrû e ua faaitoito rahi te reira ia ˈna ia faaoromai tamau. Ua haapapai Iehova i tera mau parau i roto i te Bibilia ia faufaahia tatou i teie mahana.—Ioa. 12:29, 30.

E faahanahana Iehova i to ˈna iˈoa e e faaora atoa i ta ˈna mau tavini (A hiˈo i te paratarafa 16) *

16. No te aha tatou e haapeapea ˈi ia faainohia te iˈoa o Iehova?

16 Mai ia Iesu, e ohipa tano ore atoa paha tei ravehia i nia ia tatou. Peneiaˈe, ua pari-haavare-hia tatou e e haapeapea tatou ia faainohia Iehova e ta ˈna faanahonahoraa. Tera râ, te tamahanahana mai ra ta Iehova Parau: “Na te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa, e tiai i to [ta]tou aau e feruriraa na roto i te Mesia ra o Iesu.” (Phil. 4:6, 7) E tamau Iehova i te faahanahana i to ˈna iˈoa noa ˈtu eaha te tupu. Maoti ta ˈna Faatereraa arii, e haamou te Atua i te mau mauiui atoa ta te ao a Satani i hopoi mai.—Sal. 94:22, 23; Isa. 65:17.

E FAUFAAHIA TATOU IA FAAROO I TE REO O IEHOVA

17. Ia au i te Isaia 30:21, e nafea Iehova e paraparau ai ia tatou i teie mahana?

17 I teie mahana, te tamau nei â Iehova i te paraparau ia tatou. (A taio i te Isaia 30:21.) Eita tatou e faaroo roa i to ˈna reo, ua faaite mai râ oia i ta ˈna mau aratairaa i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. Maoti to ˈna varua moˈa te faaohipa ra Iehova i “te tiaau haapao maitai” no te horoa mai i te maa i te taime tano. (Luka 12:42) Auê tatou i te oaoa i te rahi o te maa pae varua! Ia vai puai noa to tatou faaroo, te fanaˈo nei tatou i te mau papai neneihia, tei piahia i nia i te reni natirara jw.org, te mau video e haruharuraa.

18. E nafea ia rahi mai to tatou faaroo e itoito?

18 Mea faufaa roa ia feruri noa tatou i te mau parau a Iehova i ta ˈna Tamaiti. E papu ïa ia tatou e faaore Iehova i te mau ati atoa ta Satani e ta ta ˈna ao i faatupu. E mai te peu e faaroo maite tatou i te reo o Iehova, e noaa mai ia tatou te itoito no te faaoromai tamau i te mau fifi rau i teie nei â e i mua nei. Te haamanaˈo mai ra te Bibilia: “Mea titauhia hoi ia faaoromai tamau outou, ua oti anaˈe ia outou te rave i te hinaaro o te Atua, e noaa ïa ia outou ta ˈna i fafau.”—Heb. 10:36.

HIMENE 4 “O Iehova to ˈu tiai”

^ I te fenua nei, e toru taime to Iehova paraparauraa ia Iesu mai te raˈi mai. I te hoê taime, ua faaue Iehova i te mau pǐpǐ a te Mesia ia faaroo i ta ˈna Tamaiti. E faaroo tatou i te reo o Iehova ia faaroo tatou ia Iesu. I teie mahana, te paraparau ra Iehova ia tatou maoti te Bibilia, te mau haapiiraa iho â râ a Iesu, oia atoa maoti ta ˈna faanahonahoraa. E faaite mai teie haapiiraa e nafea tatou ia faufaahia ia faaroo ia Iehova e ia Iesu.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tâuˈa ra te hoê matahiapo i te tahi tavini tauturu e atuatu ra i te Piha a te Basileia e te ohipa atoa ra i te vahi vairaa papai a te amuiraa. Te haapopou nei te matahiapo i te tavini tauturu.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I Sierra Leone, te titau manihini ra na hoa faaipoipo i te hoê taata ravaai i te putuputuraa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Putuputuraa i roto i te hoê fare i te fenua ua opanihia te ohipa pororaa. Ua maiti te mau taeae i te hoê faaahuraa au noa o te mau mahana atoa.