Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haafaufaa ra Iehova i ta tatou “amene”

Te haafaufaa ra Iehova i ta tatou “amene”

MEA faufaa ta tatou huru haamoriraa i te aro o Iehova. Te faaite ra te Bibilia e ite e e faaroo Iehova i te parau a ta ˈna mau tavini atoa. Aore e ohipa rii o te hunahia i to ˈna aro. (Mal. 3:16) A hiˈo na i te parau amene o ta tatou e faahiti pinepine, mea faufaa anei te reira no Iehova? Papu roa! E hiˈopoa anaˈe i te auraa mau o tera parau e te faufaaraa o te reira i roto i te Bibilia.

“E NA TE TAATA ATOA E PARAU MAI E, AMENE”

Na reira ïa, aore ra oia mau, te auraa o te parau “amene.” No roto mai te reira i te tahi taˈo Hebera, e nehenehe e tiaturihia te auraa. I faaohipahia na te parau “amene” ia haavahia te tahi ohipa. Ia faahiti te hoê i te euhe, e parau oia “amene” no te haapapu e parau mau ta ˈna e ua ineine oia i te farii i te mau faahopearaa o ta ˈna i parau. (Num. 5:22) Ia faahiti te tahi i te parau “amene” i mua i te taata, no te haapapu ïa e tapea oia i ta ˈna parau.—Neh. 5:13.

Te faatia ra te Deuteronomi pene 27 i te faufaaraa o te parau “amene.” Tei te Fenua tǎpǔhia te mau Iseraela e ua haaputuputu ratou i ropu i na mouˈa Ebala e Gerezima no te faaroo i te ture. Ua taiohia te mau utua e topa i nia i te feia faaroo ore e ua parau ratou paatoa “amene” no te haapapu ua farii ratou i te reira. (Deut. 27:15-26) A feruri na i te reo hoê o te mau tane, vahine e tamarii i tera taime! (Ios. 8:30-35) Aita roa te mau Iseraela i haamoˈe i ta ratou i parau i tera mahana, te faatia ra hoi te Bibilia: “Ua haamori Iseraela ia Iehova e hope roa aˈera to Iosua ra anotau, e hope roa aˈera hoi te anotau o te feia paari i toe i te ao i muri aˈe ia Iosua ra, o tei ite i te mau ohipa atoa a Iehova i rave ia Iseraela ra.”—Ios. 24:31.

I faahiti pinepine atoa na Iesu i te parau “amene,” e ere râ no te pahono i te parau a vetahi ê. I te tahi taime, ua faahiti Iesu i ta ˈna “amene” ma te parau “oia mau” aore ra “e parau mau ta ˈu.” I te tahi atu mau taime, ua tapiti oia i te parau “amene.” No te aha? No te haapapu e parau mau ta ˈna e faahiti i muri iho. (Mat. 5:18; Ioa. 1:51) Ua hinaaro oia ia ite te feia e faaroo ra e parau papu ta ˈna e horoa ra. Ua tia ia Iesu ia na reira no te mea na roto ia ˈna e tupu ai te mau parau fafau atoa a te Atua.—Kor. 2, 1:20; Apo. 3:14.

“UA NA Ô MAIRA TE MAU TAATA ATOA, AMENE, E UA HAAMAITAI IA IEHOVA”

I matau atoa na te mau Iseraela i te parau “amene” i muri aˈe i te hoê arueraa e pure ia Iehova. (Neh. 8:6; Sal. 41:13) E faaite te feia e faaroo ra ua farii ratou i tei parauhia i roto i te pure. O ta ratou ïa ravea no te arue ia Iehova i tera taime. Tera tei tupu a hopoi ai te arii Davida i te afata a Iehova i Ierusalema. Ia au i te Paraleipomeno 1, 16:8-36, ua faatupu Davida i te hoê oroa e arue atura oia ia Iehova ma te aau tae mau. “Ua na ô maira te mau taata atoa, Amene, e ua haamaitai ia Iehova.” Ua hoê e ua oaoa rahi te mau Iseraela atoa i tera mahana!

I matau atoa na te mau Kerisetiano matamua i te parau “amene” no te arue ia Iehova. Pinepine te mau Kerisetiano tei papai i te mau rata i te faahiti i te reira. (Roma 1:25; 16:27; Pet. 1, 4:11) I roto i te buka Apokalupo, te faaitehia ra e ua faahanahana to te raˈi ia Iehova ma te parau: “Amene! Arue ia Ia!” (Apo. 19:1, 4) I te mau putuputuraa, i matau atoa na te mau Kerisetiano matamua i te parau “amene” i muri aˈe i te hoê pure. (Kor. 1, 14:16) Aita râ ratou i na reira ma te feruri ore, no te haapapu râ ua faaroo e ua taa ratou i tei parauhia i roto i te pure.

NO TE AHA MEA FAUFAA TA TATOU “AMENE”?

Te haapapu ra ta tatou i ite mai i te faufaaraa o te parau “amene.” I muri aˈe i ta tatou iho pure, e parau tatou “amene” no te haapapu ua paraparau tatou ma te aau tae mau. Ia faaotihia te pure i mua i te taata, e nehenehe tatou e parau “amene” ma te reo puai aore ra i roto i to tatou aau. E faaiteraa ïa ua tu to tatou manaˈo e to te taeae i faaoti i te pure. Eaha ˈtu â te tumu e haafaufaa ˈi tatou i te parau “amene”?

E arue te pure a vetahi ê ia Iehova. E haamori tatou ia Iehova eiaha noa ma te farii i tei parauhia, na roto atoa râ i to tatou huru a faaotihia ˈi te pure. E faaite ïa tatou i te hoê haerea tura a tiatonu maite ai i to tatou feruriraa i nia i te pure.

Mea hoê tatou no te haamori ia Iehova. Ia faaotihia te pure i mua i te taata, e faaroo te mau mero o te amuiraa i te hoê â parau. (Ohi. 1:14; 12:5) I tera taime, ua hoê ïa tatou e to tatou mau taeae e tuahine. Ua parau anaˈe tatou paatoa “amene,” e oaoa roa Iehova i te horoa mai i ta tatou i ani ma te manaˈo hoê.

E arue ta tatou “amene” ia Iehova

E arue tatou ia Iehova. E ite Iehova i te mau ohipa rii atoa ta tatou e rave no te haamori ia ˈna. (Luka 21:2, 3) E tapao oia i to tatou manaˈo turai a paheru ai i to tatou aau. Noa ˈtu e apee tatou i te putuputuraa na roto i te niuniu paraparau, e haafaufaa mau Iehova i ta tatou “amene.” Te tahoê ra hoi tatou e te amuiraa atoa no te arue ia ˈna.

E parau poto noa “amene,” e faufaa rahi râ to te reira! Ia au i te tahi buka îite Bibilia, “na roto noa i tera parau, e faaite te mau tavini a te Atua i to ratou tiaturi papu i ta ratou e faahiti ma to ratou aau atoa.” Ia mauruuru Iehova i te mau “amene” atoa ta tatou e faahiti!—Sal. 19:14.