Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 20

A tamahanahana i tei rave-ino-hia

A tamahanahana i tei rave-ino-hia

“Te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana, o te tamahanahana ia tatou i roto i te mau tamataraa atoa.”—KOR. 2, 1:3, 4.

HIMENE 134 E ô te tamarii no ǒ mai i te Atua

HAAPOTORAA *

1-2. (a) Eaha te faaite ra e hinaaro iho â te taata i te tamahanahanaraa e e tamahanahana atoa ia vetahi ê? (b) Eaha tei ravehia i nia i te tahi mau tamarii?

 EI TAATA, e hinaaro iho â tatou te tamahanahanaraa e e tamahanahana atoa ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, ia topa e ia pepe te turi o te hoê tamarii a hauti ai, e horo atu paha o ˈna i to ˈna papa aore ra mama ra ma te taˈi. Eita te pepe e ora ia raua, e titauhia hoi te taime. E nehenehe râ na metua e tamǎrû i ta raua tamarii. E ani atu paha raua eaha tei tupu, e tamǎrô i to ˈna roimata, e paraparau mǎrû ia ˈna ma te tauahi atu a rapaau atu ai ia ˈna. Eita e maoro, e nâ o ˈna a hoˈi faahou atu ai e hauti.

2 No te tahi mau tamarii, mea ino roa ˈtu â to ratou pepe. Ua rave-ino-hia vetahi, hoê paha taime aore ra e rave rahi matahiti te maoro. I roto i tera e tera tupuraa, e mauiui rahi te aau o tei rave-ino-hia. I te tahi taime, eita te taata rave ino e noaa i te ture. I te tahi atu taime, e haru e e faautuahia oia. Noa ˈtu râ, e vai noa mai te pepe o te tamarii i rave-ino-hia e tae roa ˈtu i to ˈna paariraa.

3. Mai ta te Korinetia 2, 1:3, 4 e parau ra, eaha ta Iehova e hinaaro ra e eaha te mau uiraa ta tatou e pahono?

3 Noa ˈtu e taata paari oia, e hepohepo noa paha te aau o te hoê Kerisetiano i rave-ino-hia i te tamariiraa. (A taio i te Korinetia 2, 1:3, 4.) Te hinaaro ra Iehova ia here e ia tamahanahanahia ta ˈna mau mamoe. E pahono anaˈe ïa i na uiraa e toru nei: (1) No te aha te feia i rave-ino-hia i te tamariiraa e hinaaro ai i te tamahanahanaraa? (2) O vai te nehenehe e tamahanahana ˈtu? (3) E nafea tatou ia tamahanahana ia ratou?

NO TE AHA E TITAUHIA IA TAMAHANAHANA?

4-5. (a) No te aha mea faufaa ia taa mea taa ê te huru o te tamarii i to te taata paari? (b) No te aha mea fifi roa no te tamarii i rave-ino-hia ia tiaturi faahou i te taata?

4 Noa ˈtu ua mairi te mau matahiti, e hinaaro noa â paha te hoê taata paari tei rave-ino-hia i te tamariiraa i te tamahanahanaraa. Eaha te tumu? E ere hoê â huru to te tamarii e to te taata paari i mua i te rave-ino-raa. Mea faufaa roa ia taa ia tatou tera mau taa-ê-raa. E hiˈo mai tatou i te tahi mau hiˈoraa.

5 E hinaaro te tamarii i te here o te feia e aupuru ra ia ˈna. Na te reira e tauturu i te tamarii ia tiaturi ia ˈna iho e i te feia e here ra ia ˈna. (Sal. 22:9) Mea pinepine râ na te mero utuafare, fetii e hoa e rave ino i te tamarii. Noa ˈtu e mairi te mau matahiti, mea fifi roa no te tamarii tei rave-ino-hia ia tiaturi faahou i te taata.

6. No te aha e peu haama e te ino mau te rave-ino-raa i te tamarii?

6 Ia faaauhia i te taata paari, mea paruparu te tamarii. E peu haama e te ino mau te rave-ino-raa i te tamarii. E mauiui rahi mau te tamarii ia ravehia te peu hairiiri i nia ia ˈna hou a tupu maite roa ˈi to ˈna tino, aau e feruriraa. Hau atu â, e faahuru ê te reira i ta ˈna huru hiˈoraa i te mero taatiraa. E haafaufaa ore atoa oia ia ˈna iho e i te feia e here ra ia ˈna.

7. (a) No te aha mea ohie no te feia rave ino ia haavare i te tamarii e eaha ta ratou mau raveraa? (b) Mai te aha te huru o te tamarii tei rave-ino-hia?

7 Aita te feruriraa o te tamarii i paari atu ra, eita ïa oia e ara i te tupuraa atâta. (Kor. 1, 13:11) Mea ohie roa ïa no te feia rave ino ia haavare i te tamarii. Na roto i ta ratou mau raveraa, e manaˈo te tamarii o ˈna te fifi, eita te taata e tiaturi i ta ˈna parau ia faaite oia i tei tupu aore ra mea here na te taata rave ino ia ˈna. E faahuru ê te reira i to ˈna huru feruriraa ia faataa ê te mea maitai i te mea ino. E tae roa te tamarii tei rave-ino-hia i te manaˈo mea faufaa ore e mea viivii o ˈna e eita te taata e here e e tauturu ia ˈna.

8. Na te aha e haapapu ra e tamahanahana Iehova i te feia i rave-ino-hia?

8 E hara ino mau ia rave ino i te tamarii! E mauiui noa hoi tei na reirahia noa ˈtu e mairi te matahiti. E haapapuraa tera peu e te ora nei tatou i te mau mahana hopea. “E au ore te taata te tahi i te tahi” e “e ino roa ˈtu â te feia ino e te feia haavare.” (Tim. 2, 3:1-5, 13) E opuaraa ino mau ta Satani e mea peapea ia ite te faatupu nei e rave rahi i to ˈna hinaaro! Mea puai aˈe râ Iehova i te Diabolo e i ta ˈna mau teuteu. Te ite papu ra Iehova i ta Satani mau raveraa e i te mauiui i ravehia i nia ia tatou. Na ˈna tatou e tamahanahana. Auê tatou i te mauruuru i te tavini i “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana, o te tamahanahana ia tatou i roto i te mau tamataraa atoa, e ia nehenehe atoa vetahi ê e mahanahana ia tatou i roto i te tamataraa e rave rau maoti te mahanahana ta tatou e fanaˈo ra i te Atua.” (Kor. 2, 1:3, 4) O vai râ ta Iehova e faaohipa no te horoa i te tamahanahanaraa?

O VAI TE NEHENEHE E TAMAHANAHANA?

9. Ia au i te Salamo 27:10, eaha ta Iehova e rave no te feia i rave-ino-hia e te hoê mero o to ratou utuafare?

9 E hinaaro rahi atu â tei rave-ino-hia e te metua aore ra e te fetii i te tamahanahanaraa. Ua papu ia Davida o Iehova te horoa i te tamahanahanaraa mau i te feia i rave-ino-hia e na ˈna ratou e rave mai! (A taio i te Salamo 27:10.) O vai ïa ta Iehova e faaohipa? Ta ˈna mau tavini taiva ore, oia hoi to tatou fetii taeae. No reira Iesu i faariro ai i te feia e haamori atoa ia Iehova ei taeae, ei tuahine e ei metua vahine!—Mat. 12:48-50.

10. Eaha ta te aposetolo Paulo i parau no nia i ta ˈna hopoia matahiapo?

10 E matahiapo itoito e te haapao maitai te aposetolo Paulo. Ua pee oia i te hiˈoraa maitai o te Mesia e ua faaitoito atoa ia vetahi ê ia pee i to ˈna hiˈoraa. (Kor. 1, 11:1) E nehenehe te mau matahiapo e faahiti i te mau parau î i te here e te tamǎrû a tamahanahana ˈi ia vetahi ê maoti te Bibilia. Teie ta Paulo i parau no nia i ta ˈna hopoia matahiapo: “E feia hamani maitai matou i rotopu ia outou, e mai te hoê metua vahine e faatamaa ra e e aupuru ra i ta ˈna iho mau tamarii.” (Tes. 1, 2:7) E utuafare fetii iho â to tatou mau taeae e tuahine o te amuiraa.

E tamahanahanaraa mau te mau tuahine feruriraa paari (A hiˈo i te paratarafa 11) *

11. Eaha te faaite ra e ere te mau matahiapo anaˈe te nehenehe e tamahanahana ia vetahi ê?

11 O te mau matahiapo noa anei te nehenehe e tamahanahana i te feia i rave-ino-hia? E ere. Na te amuiraa taatoa te hopoia e “tamau i te tamahanahana te tahi i te tahi.” (Tes. 1, 4:18) E riro te mau tuahine feruriraa paari ei faaitoitoraa mau no te mau tuahine i rave-ino-hia. Ua faahohoˈa Iehova ia ˈna iho i te hoê metua vahine e tamahanahana ra i ta ˈna tamaiti. (Isa. 66:13) Te faahiti ra te Bibilia i te hiˈoraa o te mau vahine tei tauturu i te feia i roto i te ati. (Ioba 42:11) Auê Iehova i te oaoa i te ite te tauturu nei te mau tuahine i to ratou mau hoa faaroo e mauiui ra i teie mahana. I te tahi taime, e nehenehe te mau matahiapo e ani i te hoê tuahine feruriraa paari ia tauturu i te tahi atu tuahine e hepohepo ra. *

E NAFEA TATOU IA TAMAHANAHANA?

12. A tamahanahana ˈi ia vetahi ê, eaha te titauhia ia tatou ia haapae?

12 No te tamahanahana i te hoa Kerisetiano i rave-ino-hia, eita tatou e faaô i roto i to ˈna oraraa. (Tes. 1, 4:11) E hiˈo mai râ tatou e pae ravea ta te Bibilia e horoa mai ra.

13. Ia au i Te mau arii 1, 19:5-8, eaha ta te hoê melahi i rave no Elia e eaha te haapiiraa e huti mai?

13 Te tauturu e au i te tupuraa o te taata. I te hoê mahana, ua horo ê te peropheta Elia no te imi i te ora. Ua toaruaru mau oia e ua hinaaro roa e pohe. Tono aˈera Iehova i te hoê melahi puai no te farerei ia Elia. Ua horoa ˈtu te melahi i tei hinaaro-mau-hia e Elia i tera taime! Te hoê maa mahanahana e te faaitoitoraa ia tamaa. (A taio i Te mau arii 1, 19:5-8.) Eaha te haapiiraa? I te tahi taime, e nehenehe te tahi ohipa rii e faatupu i te maitai rahi! Peneiaˈe na te hoê maa, taoˈa aore ra rata iti e faaitoito mau i te aau o te Kerisetiano e hepohepo ra. E ere anaˈe i te mea ohie no tatou ia paraparau no nia i te tahi tumu parau mauiui mau, e rave anaˈe i te tahi ohipa rii e itoito mai ai tei hepohepo!

14. Eaha ˈtu â te haapii mai i te aamu o Elia?

14 Ia tiaturi tei rave-ino-hia ia outou. E haapiiraa ê atu â te huti mai i te aamu o Elia. Ua faatupu Iehova i te semeio ma te horoa i tei hinaarohia e Elia no te tapae i te mouˈa Horeba. Peneiaˈe ua manaˈo te peropheta i tera vahi atea o ˈna e paruruhia ˈi, i reira hoi Iehova i te faaauraa i ta ˈna faufaa e to ˈna nunaa i tahito ra. Ua topa atoa paha te hau o Elia no te mea ua atea oia i te feia e imi ra i te taparahi ia ˈna. No reira ia hinaaro outou e tamahanahana i tei rave-ino-hia, e titauhia na mua ia tiaturi ratou ia outou. Mea ohie aˈe paha no ratou ia haamahora i to ratou aau i te fare, eiaha râ i te Piha a te Basileia. Area no te tahi atu, mea taa ê paha ïa. Mea faufaa roa ïa ia feruri te mau matahiapo i te reira ia ore tei rave-ino-hia ia taiâ i te paraparau.

15-16. Eaha te auraa ia faaroo maite?

15 A faaroo maite i tei rave-ino-hia. Teie te aˈoraa a te Bibilia: “Ia ineine te taata atoa i te faaroo e tia ˈi, eiaha e ru i te paraparau.” (Iak. 1:19) Te auraa anei, e hiˈo, e tiai e e mamû noa tatou? E ere. A haamahora ˈi Elia i to ˈna aau, ua faaroo maite Iehova ia ˈna. Taa aˈera ia Iehova ua mǎtaˈu, ua moˈemoˈe e ua haafaufaa ore Elia ia ˈna. Ma te here, ua tauturu Iehova ia Elia i roto i na tuhaa tataitahi. Ua haapapu te reira ua faaroo maite Iehova i ta ˈna peropheta.—Arii 1, 19:9-11, 15-18.

E tamahanahana tatou ma te faaroo maite, ma te taparu na roto i te pure e ma te maiti i te parau mahanahana (A hiˈo i te paratarafa 15-20) *

16 E nafea tatou ia faaite i te aumauiui a faaroo noa ˈi i tei rave-ino-hia? I te tahi taime, e nehenehe te mau parau rii, tei î râ i te here e faaite i to tatou aumauiui. E nehenehe e parau: “Peapea roa vau i te iteraa i tei tupu! Mea ino roa tei ravehia i nia ia oe!” Peneiaˈe, e nehenehe e faahiti hoê aore ra e piti uiraa ia papu ia outou i ta ratou i hinaaro e parau. E na ô atu paha outou, “Eaha ta oe e hinaaro ra e parau?” Aore ra, “I to oe parauraa . . . , te auraa anei . . . ?” E taa i te taata rave-ino-hia ua faaroo maite outou e te tamata ra outou i te taa i to ˈna tupuraa.—Kor. 1, 13:4, 7.

17. No te aha e titauhia te faaoromai no te ore “e ru i te paraparau”?

17 A haapao maitai râ “eiaha e ru i te paraparau.” Eiaha e tâpû i te parau no te horoa i te aˈoraa aore ra no te faatitiaifaro i te manaˈo. A faaoromai noa! E parau teimaha atoa ta Elia i faahiti ia Iehova no to ˈna hepohepo. I te otiraa Iehova i te haapuai i te faaroo o Elia, ua parau faahou Elia i ta ˈna i faahiti na mua ˈtu. (Arii 1, 19:9, 10, 13, 14) Eaha te haapiiraa e huti mai? Eita paha e navai hoê noa taime no te haamahora i te aau. Mai ia Iehova, e faaite anaˈe i te faaoromai a faaroo noa ˈi i te feia e hepohepo ra. Eita tatou e imi i te ravea no te faaafaro i te fifi, e faaite râ tatou i te aumauiui e te here ia ratou.—Pet. 1, 3:8.

18. E nafea ta tatou mau pure e tamahanahana ˈi i te feia e hepohepo ra?

18 A pure e te taata e hepohepo ra. Eita paha e haere ia vetahi ia pure a hepohepo ai. Peneiaˈe, te manaˈo atoa ra eita e tia ia ratou ia faafatata ia Iehova. No reira a pure e o ratou ma te faahiti i to ratou iˈoa. A faaite ia Iehova no te aha mea faufaa roa ratou no tatou e no te amuiraa. A taparu ia Iehova ia tamǎrû e ia tamahanahana i ta ˈna mamoe here. E tamahanahanaraa mau taua mau pure ra!—Iak. 5:16.

19. E nafea ia faaineine ia tatou no te tamahanahana ia vetahi ê?

19 A maiti i te parau e tamahanahana. A feruri hou a paraparau ai. E nehenehe te hoê parau e haamauiui aore ra e rapaau i te maˈi. (Mas. 12:18) A ani ia Iehova i te tauturu no te faahiti i te parau mǎrû e te mahanahana. A haamanaˈo aita ˈtu parau mahanahana maori râ ta Iehova mau parau i roto i te Bibilia.—Heb. 4:12.

20. Eaha te manaˈo o vetahi no te ohipa i ravehia i nia ia ratou, eaha râ te titauhia ia haamanaˈo ia ratou?

20 No te ohipa i ravehia i nia ia ratou, e manaˈo vetahi mea viivii, faufaa ore e ino ratou. E manaˈo hape roa tera! A faaohipa i te mau Papai no te haapapu atu mea faufaa ratou no Iehova. (A hiˈo i te tumu parau “ Ta te Bibilia tamahanahanaraa.”) A haamanaˈo mea nafea te tahi melahi i te faaitoitoraa i te peropheta Daniela o tei paruparu e tei hepohepo. Ua hinaaro Iehova ia papu ia Daniela e taata here-rahi-hia o ˈna. (Dan. 10:2, 11, 19) Mea here roa atoa na Iehova to tatou mau taeae e tuahine e hepohepo ra!

21. Eaha te hopearaa o te feia rave ino tatarahapa ore e eaha ta tatou i faaoti papu i te rave?

21 No te tamahanahana i te feia i rave-ino-hia, mea faufaa ia haamanaˈo ia ratou i to Iehova here. Eiaha atoa ia moˈe ia tatou e Atua parau-tia Iehova. Noa ˈtu mea rave-huna-hia te ohipa ino, ua ite Iehova i te reira e e faautua iho â oia i te feia rave ino tatarahapa ore. (Num. 14:18) E rave anaˈe ïa i te mau mea atoa e maraa ia tatou no te aupuru i te feia i rave-ino-hia. Auê te mahanahana ia ite e faaore roa Iehova i te mauiui o te feia atoa i rave-ino-hia i roto i te ao a Satani! I tera taime, eita roa te mau mea e haamauiui ra ia tatou e faaoto faahou i te aau!—Isa. 65:17.

HIMENE 109 Here rahi ma te aau atoa

^ E tauturu mai teie tumu parau ia taa no te aha te feia tei rave-ino-hia i te tamariiraa e mauiui noa ˈi noa ˈtu ua mairi te mau matahiti. E hiˈo atoa mai tatou o vai ma te nehenehe e tamahanahana ia ratou e eaha te mau ravea e faaohipa.

^ E tiamâraa to te taata tei rave-ino-hia ia farerei i te hoê taote no te ani i te tauturu.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tamahanahana ra te tahi tuahine feruriraa paari i te hoê tuahine e hepohepo ra

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: E piti matahiapo tei haere e farerei i te tuahine. Ua ani oia ia apiti atoa mai te tuahine feruriraa paari.