Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 18

Te here e te parau-tia i roto i te amuiraa

Te here e te parau-tia i roto i te amuiraa

“A tamau i te tauturu te tahi i te tahi e teimaha ra, e na reira outou e haapao ai i te ture a te Mesia.”—GAL. 6:2.

HIMENE 12 Atua hau ê Iehova

HAAPOTORAA *

1. Eaha na mea e piti ta tatou i papu maitai?

 MEA here na Iehova i te feia e haamori ia ˈna e mea au atoa na ˈna te parau-tia. (Sal. 33:5) E piti ïa mea ta tatou i papu maitai: (1) E oto Iehova ia ravehia te ohipa tia ore i nia i ta ˈna mau tavini. (2) Ua fafau oia i te faatupu i te parau-tia. I roto i te matamua o na tumu parau haapiiraa e maha, * ua ite mai tatou ua niuhia te ture ta Iehova i horoa i to Iseraela i nia i te here. Ua faatupu te reira i te parau-tia no te taatoaraa, oia atoa no te feia riirii. (Deut. 10:18) Ua haapapu te ture a Mose mea here na Iehova ta ˈna mau tavini!

2. Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono?

2 Ua hope te ture a Mose i te matahiti 33 a haamauhia ˈi te amuiraa Kerisetiano. I te mea aita faahou e ture o te tauturu ia faatupu i te here e te parau-tia, te auraa anei aita e aratairaa faahou no te paruru i te mau Kerisetiano? E ere, ua mono hoi te ture a te Mesia i te ture a Mose. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou na mua eaha te ture a te Mesia. I muri iho, e pahono tatou i teie mau uiraa: No te aha e parauhia ˈi ua niuhia tera ture i nia i te here? No te aha te reira e paturu ai i te parau-tia? Ia au i tera ture, e nafea te feia e hopoia ta ratou ia haa i nia ia vetahi ê?

EAHA TE “TURE A TE MESIA”?

3. Eaha te “ture a te Mesia” tei faahitihia i roto i te Galatia 6:2?

3 A taio i te Galatia 6:2. Te auraro ra te mau Kerisetiano i te “ture a te Mesia.” Aita Iesu i haamau i te hoê pǎpǎ ture no ta ˈna mau pǐpǐ, ua horoa ˈtu râ i te mau faaueraa e aratairaa no te tauturu ia ratou. Te “ture a te Mesia,” o te mau mea atoa ïa ta Iesu i haapii. I roto i te mau paratarafa i muri nei, e taa maitai atu â tatou i tera ture.

4-5. Mea nafea Iesu i te haapiiraa ia vetahi ê? I teihea taime to ˈna haapiiraa i te taata?

4 Mea nafea Iesu i te haapiiraa ia vetahi ê? Na mua roa, ua haapii Iesu na roto i ta ˈna mau parau. Ua faaite Iesu i te parau mau no nia i te Atua, e nafea ia fanaˈo i te oraraa oaoa e e nafea te Faatereraa arii e faaore ai i te mauiui atoa. (Luka 24:19) Ua haapii atoa Iesu na roto i to ˈna hiˈoraa. Ua faaite to ˈna huru oraraa e nafea ta ˈna mau pǐpǐ ia ora i te mau mahana atoa.—Ioa. 13:15.

5 I teihea taime Iesu i te haapiiraa i te taata? Ua haapii Iesu i te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua nei. (Mat. 4:23) Ua na reira atoa râ Iesu i muri iho i to ˈna tia-faahou-raa. Ua fa ˈtu hoi oia i ta ˈna mau pǐpǐ, i tera taime ua hau atu paha ratou i te 500. I reira to ˈna faaueraa ia haere “e faariro i te taata o te mau nunaa atoa ei pǐpǐ.” (Mat. 28:19, 20) Ei Upoo o te amuiraa Kerisetiano, ua tamau Iesu i te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ mai te raˈi mai. I te matahiti 96, ua aratai te Mesia i te aposetolo Ioane ia faaitoito e ia aˈo i te mau Kerisetiano faatavaihia.—Kol. 1:18; Apo. 1:1.

6-7. (a) Ihea ta Iesu mau haapiiraa i te papairaahia? (b) E nafea tatou ia haapao i te ture a te Mesia?

6 Ihea ta Iesu mau haapiiraa i te papairaahia? Te faaite ra na evanelia e maha i ta Iesu i parau e i rave i te fenua nei. E tauturu atoa mai te toea o te mau Papai Heleni Kerisetiano ia taa i to Iesu huru feruriraa. Na te mau taata i arataihia i te varua moˈa e i faaite i “te manaˈo o te Mesia” i papai i te reira.—Kor. 1, 2:16.

7 Haapiiraa: E faufaahia tatou ia haapao i ta Iesu mau haapiiraa i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. E nehenehe te ture a te Mesia e tauturu ia tatou i te fare, i te ohipa aore ra te haapiiraa e i roto i te amuiraa. E haapii tatou i tera ture ma te taio e ma te feruri maite i te mau Papai Heleni Kerisetiano. E haapao tatou i tera ture ma te vaiiho i te mau aratairaa e faaueraa Bibilia ia faatere i to tatou oraraa. Ia auraro tatou i te ture a te Mesia, te faaroo ra ïa tatou i to tatou Atua î i te here o Iehova, no ǒ mai hoi ia ˈna te mau haapiiraa atoa a Iesu!—Ioa. 8:28.

TE HOÊ TURE NIUHIA I NIA I TE HERE

8. Eaha te niu o te ture a te Mesia?

8 E niu papu anaˈe to te hoê fare, e paruruhia te feia atoa e ora i roto. E niu papu atoa anaˈe to te hoê ture, e paruru-atoa-hia te feia e haapao i te reira. O te here te niu o te ture a te Mesia, aita ˈtu e niu papu roa ˈˈe! No te aha?

E haapao tatou i te “ture a te Mesia” ia hamani maitai tatou ia vetahi ê ma te paetahi ore (A hiˈo i te paratarafa 9-14) *

9-10. Eaha te haapapu ra i to Iesu here e e nafea tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa?

9 Ua faaite Iesu i te here i roto i te mau mea atoa ta ˈna i rave. E turai te here ia aroha aore ra ia aumauiui. Na te reira i turai ia Iesu ia haapii i te taata, ia faaora i te feia maˈi, ia faatamaa i te feia i pohe i te poia e ia faatia mai i tei pohe. (Mat. 14:14; 15:32-38; Mar. 6:34; Luka 7:11-15) Noa ˈtu ua horoa rahi Iesu i to ˈna taime e puai, ua ineine noa oia i te tuu i te hinaaro o vetahi ê na mua ˈˈe i to ˈna. Ua faaite Iesu i te here rahi ma te horoa i to ˈna ora no vetahi ê.—Ioa. 15:13.

10 Haapiiraa: E pee tatou i te hiˈoraa o Iesu ma te tuu i te mau hinaaro o vetahi ê na mua ˈˈe i to tatou. E na reira atoa tatou ma te faaite i te aumauiui i te feia o ta tatou tuhaa fenua. Ia poro e ia faaite tatou i te parau apî oaoa ma te î i te aroha, te haapao ra ïa tatou i te ture a te Mesia.

11-12. (a) Eaha te haapapu ra mea here na Iehova ia tatou? (b) E nafea ia here mai ia Iehova?

11 Ua faaite Iesu i te here o to ˈna Metua. I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua haapapu Iesu mea here na Iehova te feia e haamori ia ˈna. Teie atoa te tahi mau haapiiraa ta Iesu i horoa: Mea faufaa roa te taata tataitahi no to ˈna Metua. (Mat. 10:31) E farii popou Iehova i te taata tatarahapa o te hoˈi mai i roto i te amuiraa. (Luka 15:7, 10) Ua haapapu Iehova i to ˈna here ia tatou ma te horoa mai i ta ˈna Tamaiti ei hoo no tatou.—Ioa. 3:16.

12 Haapiiraa: E nafea tatou ia here mai ia Iehova? (Eph. 5:1, 2) E haafaufaa anaˈe i te taeae e tuahine tataitahi, oia atoa i te “mamoe i moe” o te hoˈi mai ia Iehova. (Sal. 119:176) E tauturu anaˈe i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te fifi. (Ioa. 1, 3:17) Ma te hamani maitai ia vetahi ê, te haapao ra ïa tatou i te ture a te Mesia.

13-14. (a) Ia au i te Ioane 13:34, 35, eaha ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ e no te aha e faaueraa apî? (b) E nafea tatou ia haapao i ta Iesu faaueraa apî?

13 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaite i te here ma te haapae ia ratou iho. (A taio i te Ioane 13:34, 35.) E faaueraa apî ta Iesu i horoa no te mea aita tera titauraa i raro aˈe i te ture a Mose. Ua ani hoi Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia here ratou te tahi i te tahi mai ia ˈna i here ia ratou. E titau tera here i te taata ia haapae ia ˈna iho. E titauhia ïa ia hau aˈe to tatou here i te mau taeae e tuahine ia tatou iho. Mai ia Iesu, ia ineine roa tatou i te pohe no ratou. *

14 Haapiiraa: E nafea tatou ia haapao i ta Iesu faaueraa apî? Ma te haapae ïa ia tatou iho no te maitai o te mau taeae e tuahine. Eita noa tatou e ineine i te pohe no ratou, i te rave atoa râ i te mau ohipa rii e maitai ai ratou. Te afai tamau ra anei tatou i te hoê taeae aore ra tuahine ruhiruhia i te putuputuraa? Te farii ra anei tatou i te tuu i te mau mea ta tatou e au i te hiti ia oaoa tei herehia? Te rave ra anei tatou i te mahana faafaaearaa no te hopoi i te tauturu i muri aˈe i te ati natura? Mai te peu e e, te haapao ra ïa tatou i te ture a te Mesia e te haa atoa ra ia riro te amuiraa ei vahi haapuraa e te hau.

TE HOÊ TURE O TE FAATUPU I TE PARAU-TIA

15-17. (a) Mea nafea Iesu i te faatupuraa i te parau-tia? (b) E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu?

15 I roto i te Bibilia, e faatupu te hoê taata i te parau-tia ia rave oia i te mea tia i te aro o te Atua ma te ore e paetahi. No te aha tatou e parau ai e faatupu te ture a te Mesia i te parau-tia?

Ua faatura e ua hamani maitai Iesu i te vahine, oia atoa i tei hiˈo-ino-hia e vetahi ê (A hiˈo i te paratarafa 16) *

16 Ua faatupu Iesu i te parau-tia na roto i te mau mea ta ˈna i rave. I to ˈna tau, mea hae roa na te mau tia faaroo ati Iuda i te feia no te nunaa ê e ua haafaufaa ore atoa i te mau taata tei ore i haapii i te ture a te haapaoraa ati Iuda. Aita atoa tera mau tia haapaoraa i faatura i te mau vahine. Area Iesu, ua rave noa ïa i te mea tia ma te ore e hiˈo ino ia vetahi ê. Ua farii maitai oia i te feia nunaa ê tei faatupu i te faaroo ia ˈna. (Mat. 8:5-10, 13) Ma te ore e maitiiti, ua poro oia i te feia taoˈa e tei veve. (Mat. 11:5; Luka 19:2, 9) Aita roa oia i iria aore ra i rave i te mea tano ore i nia i te mau vahine. Ua faatura ˈtu râ e ua hamani maitai ia ratou, oia atoa i tei hiˈo-ino-hia e vetahi ê.—Luka 7:37-39, 44-50.

17 Haapiiraa: Mai ia Iesu, e haa anaˈe ma te paetahi ore i nia i te taata atoa e e poro anaˈe i te feia e farii mai noa ˈtu eaha to ratou huru oraraa e ta ratou haapaoraa. E tia atoa i te mau taeae ia haa ma te faatura i nia i te vahine. Mea na reira ïa te ture a te Mesia e haapaohia ˈi.

18-19. Mea nafea Iesu i te haapiiraa i te parau-tia e eaha te haapiiraa e huti mai?

18 Ua haapii Iesu i te parau-tia. Ua horoa oia i te mau aratairaa e faaueraa o tei tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haa ma te parau-tia i nia ia vetahi ê. A feruri na i te Ture auro. (Mat. 7:12) E hinaaro tatou paatoa ia haa te taata i nia ia tatou ma te parau-tia. Ia na reira atoa ïa tatou i nia ia vetahi ê e tia ˈi! E nafea râ tatou ia ravehia te hoê ohipa tia ore i nia ia tatou? Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia vaiiho na Iehova e haava ma te parau-tia no “te feia ta ˈna i maiti, o te taparuparu ra ia ˈna i te rui e te ao.” (Luka 18:6, 7) E parau papu ïa teie: Ua ite to tatou Atua parau-tia i te mau ati atoa ta tatou e faaruru nei i teie mau mahana hopea e na ˈna e faatitiaifaro i te mau mea atoa i te taime ta ˈna i faaoti.—Tes. 2, 1:6.

19 Haapiiraa: Ia haapao tatou i te mau aratairaa e faaueraa ta Iesu i haapii, e haa tatou ma te parau-tia i nia ia vetahi ê. Ia mauiui tatou no te tahi ohipa tia ore, e haamanaˈo anaˈe e faatitiaifaro Iehova i te mau mea atoa no tatou.

E NAFEA TE FEIA E HOPOIA TA RATOU IA HAA I NIA IA VETAHI Ê?

20-21. (a) E nafea te feia e hopoia ta ratou ia haa i nia ia vetahi ê? (b) E nafea te tane ia faaite i te here o te imi na mua i te maitai o vetahi ê? E nafea te metua tane ia haa i nia i ta ˈna tamarii?

20 I raro aˈe i te ture a te Mesia, e nafea te feia e hopoia ta ratou ia haa i nia ia vetahi ê? O te here te niu o te ture a te Mesia, e titauhia ïa ia ratou ia poihere e ia hamani maitai i tei tuuhia ˈtu i roto i to ratou rima. Ia haamanaˈo atoa ratou te ani ra te Mesia ia rave i te mau mea atoa na roto i te here.

21 I roto i te utuafare. Ia here te tane i ta ˈna vahine “mai te Mesia atoa i here i te amuiraa.” (Eph. 5:25, 28, 29) Ia tuu oia i te mau hinaaro o ta ˈna vahine na mua ˈˈe i to ˈna, e faaite te tane i te here o te imi na mua i te maitai o vetahi ê. E ere i te mea ohie no te tahi mau tane ia faaite i tera here no to ratou huru oraraa na mua ˈˈe. Mea fifi paha no vetahi ia faaore i ta ratou peu ino, e titauhia râ ia rave i tera mau tauiraa no te haapao i te ture a te Mesia. E faatura ˈtu ta ˈna vahine ia haapae te tane ia ˈna iho. E here e e tiaturi te tamarii i te metua tane o te faaite i to ˈna here e mauruuru. Eita hoi te metua tane i here mau i ta ˈna tamarii e parau e e rave i te mea e mauiui e e taiâ ˈi ratou.—Eph. 4:31.

22. Ia au i te Petero 1, 5:1-3, na vai te “mamoe” e eaha ta Iehova e titau ra i te mau matahiapo?

22 I roto i te amuiraa. Eiaha te mau matahiapo ia haamoˈe e ere na ratou te “mamoe.” (Ioa. 10:16; a taio i te Petero 1, 5:1-3.) Te haamanaˈo ra hoi te mau parau “nǎnǎ a te Atua,” “te mau taata o te Atua,” “i mua i te Atua,” na Iehova te mamoe. Te hinaaro ra oia ia aupuruhia ta ˈna mamoe ma te here e te mǎrû. (Tes. 1, 2:7, 8) E farii maitai Iehova i te mau matahiapo atoa o te haapao maite ra i ta ratou hopoia. E here e e faatura te mau taeae e tuahine i taua mau tiai î i te here.

23-24. (a) Eaha te tuhaa a te matahiapo ia ravehia te hoê hara ino? (b) Eaha ta te mau matahiapo e feruri ia hara te hoê?

23 Eaha te tuhaa a te matahiapo ia ravehia te hoê hara ino? Mea taa ê ta ratou tuhaa i ta te mau tavana e matahiapo i raro aˈe i te ture a Mose. I tahito ra, i maitihia na te tahi mau tane no te faatitiaifaro i te feia i hara i te Atua e tei ofati i te mau ture. I raro aˈe râ i te ture a te Mesia, e haapao noa te mau matahiapo i te hara o te haaviivii i te haamoriraa a Iehova. Ua ite hoi ratou ua vaiiho te Atua na te feia mana e haava i te feia ofati ture. E tiaraa to te feia mana no te faautua e no te tuu i te taata rave ino i te fare tapearaa.—Roma 13:1-4.

24 Eaha ta te mau matahiapo e rave ua hara anaˈe te hoê? E faaohipa ratou i te mau Papai no te hiˈopoa i te hara i ravehia e no te rave i te faaotiraa. E haamanaˈo ratou o te here te niu o te ture a te Mesia. E uiui ïa ratou, ‘Eaha te titauhia ia rave no te tauturu i tei mauiui no te hara a vetahi ê? Ua tatarahapa anei te Kerisetiano i hara? E nafea ia tauturu ia ˈna ia maitai faahou mai to ˈna auhoaraa e o Iehova?’

25. Eaha te uiraa e pahonohia i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

25 Auê tatou i te mauruuru tei raro aˈe tatou i te ture a te Mesia! Ia haapao te taata tataitahi i tera ture, e riro te amuiraa ei vahi i reira te here, te paruru e te hau e itehia ˈi. I roto râ i teie ao, “e ino roa ˈtu â te feia ino,” e tamau anaˈe ïa i te vai ara! (Tim. 2, 3:13) Ia rave-ino-hia te tamarii, e nafea te amuiraa Kerisetiano ia faatupu i te parau-tia a te Atua? E pahonohia tera uiraa i roto i to mua ˈtu haapiiraa.

HIMENE 15 Arue ta Iehova Tamaiti!

^ Teie te piti o na tumu parau haapiiraa e maha e faataa ra e Atua î i te here Iehova e te parau-tia atoa. Te hinaaro ra oia ia itehia te parau-tia i rotopu i to ˈna nunaa e e tamahanahana oia i te feia i mauiui no te ohipa tia ore i roto i teie ao ino.

^ A hiˈo i te tumu parau haapiiraa “Te here e te parau-tia i Iseraela i tahito ra” i roto i Te Pare Tiairaa no Fepuare 2019.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: E turai tera here ia tuu i te mau hinaaro o vetahi ê na mua ˈˈe i to tatou. E farii tatou i te vaiiho i te tahi mea no te tauturu aore ra no te maitai o vetahi ê.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te hiˈo ra Iesu i te vahine ivi ua pohe ta ˈna tamaiti otahi. Ua aroha Iesu ia ˈna e faatia maira i ta ˈna tamaiti

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tamaa ra Iesu i te fare o te hoê Pharisea o Simona te iˈoa. I pihai iho mai, te itehia ra te hoê vahine, peneiaˈe e vahine faaturi. Ua horoi, ua tamǎrô e ua ninii tera vahine i te monoˈi i nia i te avae o Iesu. Aita Simona i mauruuru i ta tera vahine i rave, area Iesu aita roa ïa i faahapa ia ˈna.