Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 18

Guendarannaxhii ne justicia ndaaniʼ congregación

Guendarannaxhii ne justicia ndaaniʼ congregación

«Pa nuu tu cadiʼdiʼ ra nagana la? lagacané laa, ne zacá zuni cumplirtu ley stiʼ Cristu» (GÁL. 6:2TNM).

CANCIÓN sjj 12 Nandxoʼloʼ Jiobá, Dios stidu

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Xi chupa cosa nánnanu de Jiobá?

QUÉ ziuu dxi gusaana Jiobá de gannaxhii ca ni runi servir laa, ne riuulaʼdxiʼ gaca justicia (Sal. 33:5). Nga runi, nánnanu chupa cosa de Jiobá. Primé, riuubaʼ ladxidoʼbe ora cayacaná ca xpínnibe pur xiixa injusticia. Guiropa, zúnibe justicia. Lu primé artículo stiʼ serie riʼ, * bizíʼdinu guendarannaxhii nga base stiʼ Ley bidii Dios ca israelita que, ne gucaneni laacaʼ guni tratarcaʼ xcaadxi né justicia dede né ca binni ni qué gapa tu gacané laa (Deut. 10:18). Rusihuinni Ley riʼ pabiáʼ rizaalaʼdxiʼ Jiobá ca binni ni runi adorar laa.

2. ¿Xi pregunta chiguicábinu lu artículo riʼ?

2 Dxi biasastí primé congregación lu iza 33, maʼ cadi naquiiñeʼ chinanda ca xpinni Cristu Ley bidii Dios Moisés. Peru ¿ñee riníʼ ndiʼ maʼ qué zapa ca xpinni Cristu ti ley la? Coʼ, gucuaacabe sti ley nacubi. Lu artículo riʼ chiguidúʼyanu gunáʼ nga ley nacubi riʼ ne despué zacábinu ca pregunta riʼ: ¿Xiñee zanda guininu guendarannaxhii nga base stiʼ ley riʼ? ¿Xiñee racané ley riʼ laanu guni tratarnu xcaadxi né justicia? ¿Ne ximodo naquiiñeʼ guni tratar ca ni napa autoridad xcaadxi?

XII NGA «LEY STIʼ CRISTU»

3. Casi ná Gálatas 6:2, ¿xi guiráʼ nuu lu «ley stiʼ Cristu»?

3 (Biindaʼ Gálatas 6:2TNM). Caquiiñeʼ chinanda ca xpinni Cristu «ley stiʼ Cristu». Qué nucaa Jesús ti lista de ley para ca discípulo stiʼ, peru bidiibe laacaʼ instrucción, mandatu ne principiu ni naquiiñeʼ chinándacaʼ. Guiráʼ ni bisiidiʼ Jesús nga nuu lu «ley stiʼ Cristu». Para guiene chaahuinu ni, guicábinu caadxi pregunta.

4, 5. a) ¿Ximodo bisiidiʼ Jesús binni? b) ¿Padxí bisiidiʼ Jesús binni?

4 ¿Ximodo bisiidiʼ Jesús binni? Primé, né guiráʼ ni guníʼ. Guizáʼ galán guiráʼ ni guniʼbe purtiʼ bisiidibe ni dxandíʼ de Dios, laaca bisiidibe xi propósitu napa xquendanabáninu ne Reinu si stiʼ Dios nga zanda gucueeza yuubaʼ napa binni guidxilayú (Luc. 24:19). Guca Jesús ti ejemplu para binni ne zacá bisiidibe laacaʼ. Pur modo bibánibe bisiidibe ca discípulo stibe modo caquiiñeʼ guibánicaʼ (Juan 13:15).

5 ¿Padxí bisiidiʼ Jesús binni? Dxi guyuube ndaaniʼ Guidxilayú riʼ (Mat. 4:23). Ne laaca bisiidibe ca discípulo stibe biásasibe de lade gueʼtuʼ. Ti biaje guyebe ra nuu ti grupu de xpínnibe, zándaca nácacaʼ jma de gaayuʼ gayuaa binni, ne gúdxibe laacaʼ gusiidicaʼ binni para gaca discípulo stibe (Mat. 28:19, 20; 1 Cor. 15:6). Cumu naca Jesús Xaíque stiʼ congregación la? neca biguétabe guibáʼ qué nusaana de nusiidibe ca xpínnibe. Ne ante de iza 96, biquiiñebe apóstol Juan para guni animarbe ne gudiibe conseju ca cristianu ungidu (Col. 1:18; Apoc. 1:1).

6, 7. a) ¿Paraa cá guiráʼ ni bisiidiʼ Jesús? b) ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para chinándanu ni ná ley stiʼ Cristu?

6 ¿Paraa cá guiráʼ ni bisiidiʼ Jesús? Lu guidapaʼ Evangeliu zeeda guiráʼ ni bíʼnibe ne ni guniʼbe dxi guyuube ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Ne ca ni zeeda lu ca Escrituras Griegas Cristianas racanécani laanu guiníʼ íquenu modo riníʼ ique Jesús, purtiʼ gucané espíritu santu ca hombre bicaani ne purtiʼ riníʼ íquecaʼ modo riníʼ ique Cristu (1 Cor. 2:16).

7 Ni rizíʼdinu: Racané guiráʼ ni bisiidiʼ Jesús laanu lu xquendanabáninu. Nga runi, racané ley stiʼ Cristu laanu lu guiráʼ ni rúninu ra lídxinu, ra dxiiñaʼ o ra scuela, ne ndaaniʼ congregación. Rizíʼdinu de ley riʼ ora ridúʼndanu ne runi meditarnu ni zeeda lu ca Escrituras Griegas. Cayúninu ni ná ley stiʼ Cristu ora rinándanu ca instrucción, ca mandatu ne ca principiu zeeda lu ca Escrituras Griegas. Ne ora rúninu ni laaca cuzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá, Dios ni nadxii lanu, purtiʼ de laabe zeeda guiráʼ ni bisiidiʼ Jesús (Juan 8:28).

GUENDARANNAXHII NGA BASE STIʼ LEY RIʼ

8. ¿Gunáʼ nga base napa ley stiʼ Cristu?

8 Ora naguidxi base stiʼ ti yoo la? runi sentir ca binni nabeza ndaaniʼ ni seguru. Zacaca nga runi sentir ca binni rinanda ti ley ni napa ti base naguidxi. Ne zacá nga ley stiʼ Cristu, nápani ti base guizáʼ naguidxi, laani nga guendarannaxhii. ¿Xiñee yaʼ?

Rinándanu ley stiʼ Cristu ora runi tratarnu xcaadxi né guendarannaxhii. (Biiyaʼ párrafo 9 hasta 14). *

9, 10. a) ¿Xi ejemplu rusihuinni biʼniʼ Jesús guiráʼ cosa pur guendarannaxhii? b) ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe?

9 Primé, purtiʼ biʼniʼ Jesús guiráʼ cosa pur guendarannaxhii. Cumu biá Jesús binni la? nga bicaa laa gusiidiʼ laacabe, gusianda ca ni huará, gudii ni gó ca ni candaana ne gusibani ca ni maʼ guti, ra bíʼnibe ca ni maʼ bizéʼtenu riʼ, bisihuínnibe nadxiibe binni (Mat. 14:14; 15:32-38; Mar. 6:34; Luc. 7:11-15). Nánnanu biquiiñebe stale tiempu ne stipa para bíʼnibe cani, peru bíʼnibe cani né stale gustu purtiʼ bizaaláʼdxibe ni caquiiñeʼ binni. Peru ra bidiibe xquendanabánibe pur guiráʼ bisihuínnibe guizáʼ nadxiibe binni (Juan 15:13).

10 Ni rizíʼdinu: Rinándanu ejemplu stiʼ Jesús ora rizaaláʼdxinu ni caquiiñeʼ xcaadxi binni. Ne laaca rúninuni ora rianu ca binni de territorio stinu. Ora runi predicarnu ne rusíʼdinu xcaadxi purtiʼ rianu laacaʼ la? cusihuínninu cayúninu ni ná ley stiʼ Cristu.

11, 12. a) ¿Xiñee nánnanu rizaalaʼdxiʼ Jiobá cada tobi de laanu? b) ¿Ximodo zanda gannaxhiinu cásica rannaxhii Jiobá?

11 Guiropa, purtiʼ bisiidiʼ Jesús binni pabiáʼ nadxii Bixhoze laacaʼ. Biaʼ tiempu bindaa ministeriu stiʼ Jesús bisihuinni guizáʼ rizaalaʼdxiʼ Jiobá ca xpinni. Bisiidibe risaca cada tobi de laanu nezalú Bixhózenu ni nuu guibáʼ (Mat. 10:31). Ne laaca guniʼbe guizáʼ racalaʼdxiʼ Jiobá gaca arrepentir guiráʼ ca dendxuhuiiniʼ ni maʼ biniti ne guibiguétacaʼ ndaaniʼ congregación sti biaje (Luc. 15:7, 10). Nánnanu nadxii Jiobá binni purtiʼ bidii xquendanabani Xiiñiʼ para gulá laanu (Juan 3:16).

12 Ni rizíʼdinu: ¿Ximodo zanda gannaxhiinu cásica rannaxhii Jiobá? (Efes. 5:1, 2). Zanda gúninuni ora guiníʼ íquenu guizáʼ risaca ca hermanu stinu ne ra guidxaagalunu né guendanayecheʼ tuuxa dendxuhuiiniʼ ni maʼ biniti ora guibiguetaʼ ndaaniʼ congregación sti biaje (Sal. 119:176). Rusihuínninu nadxiinu ca hermanu stinu ra gacanenu laacaʼ ora cadíʼdicaʼ ra nagana (1 Juan 3:17). Ora runi tratarnu xcaadxi né guendarannaxhii rinándanu ni ná ley stiʼ Cristu.

13, 14. a) ¿Xi mandatu bidii Jesús zeeda lu Juan 13:34, 35, ne xiñee nacubi ni? b) ¿Ximodo rinándanu ni ná mandatu nacubi riʼ?

13 Guionna, purtiʼ biʼniʼ mandar Jesús ca discípulo stiʼ gannaxhiicaʼ xcaadxi binni cásica gunnaxhiibe laacaʼ (biindaʼ Juan 13:34, 35). Nacubi mandatu riʼ purtiʼ cadi cá diʼ ni lu Ley bidii Dios ca israelita que. Guníʼ Jesús naquiiñeʼ gannaxhiinu ca hermanu stinu cásica gunnaxhii laanu. Naquiiñeʼ gannaxhiinu laacabe jma que biaʼ nadxiinu laanu, cásica biʼniʼ Jesús naquiiñeʼ gannaxhiinu laacabe dede chuʼnu dispuestu gudiʼnu xquendanabáninu pur laacabe. Ne para ganda gúninu ni la? naquiiñeʼ gannaxhiinu cásica gunnaxhii Jesús. *

14 Ni rizíʼdinu: ¿Ximodo rinándanu ni ná mandatu nacubi riʼ? Rúninu ni ora raca sacrificarnu pur ca hermanu stinu. Ziuʼnu dispuestu gúninu sacrificiu naroʼbaʼ pur laacabe ra gudiʼnu xquendanabáninu pur laacabe, peru laaca nuunu dispuestu gúninu sacrificiu nahuiiniʼ. Guzéʼtenu caadxi ejemplu, zanda chicaanu ti hermanu ni maʼ huaniisi para chinenu laa reunión, laaca zanda gusaana de gúninu xiixa ni riuuláʼdxinu para gacanenu ti hermanu stinu o zanda guicaanu vacación para chigacanenu ra guca xiixa desastre. Ora rúninu ca ni maʼ bizéʼtenu riʼ rinándanu ni ná ley stiʼ Cristu ne racanenu guni sentir ca hermanu de congregación stinu seguru.

TI LEY NI RACANÉ LAANU GUNI TRATARNU XCAADXI NÉ JUSTICIA

15-17. a) ¿Ximodo bisihuinni Jesús racalaʼdxiʼ gaca tratar guiráʼ binni né justicia pur cani biʼniʼ? b) ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús?

15 Ora ruzeeteʼ Biblia de justicia, caniʼni naquiiñeʼ gúninu guiráʼ ca cosa ni riuulaʼdxiʼ Dios ne guni tratarnu guiráʼ binni galán. ¿Xiñee zanda guininu racané ley stiʼ Cristu laanu guni tratarnu xcaadxi né justicia yaʼ?

Biʼniʼ respetar Jesús ca gunaa ne guca nachaʼhuiʼ né laacabe, dede né ca gunaa ni bíʼnicabe menu laacaʼ. (Biiyaʼ párrafo 16). *

16 Primé, guidúʼyanu ximodo bisihuinni Jesús racalaʼdxiʼ gaca tratar guiráʼ binni né justicia pur cani biʼniʼ. Ca dxi bibani Jesús, gucananalaʼdxiʼ ca xaíque yuʼduʼ stiʼ ca judíu que ca binni de xcaadxi guidxi, rúnicaʼ menu binni ne qué runi respetarcaʼ ca gunaa. Peru gadxé modo guca Jesús, laa qué ñuni menu binni ne biʼniʼ tratar laacabe né justicia. Qué nucaanabe ca binni de xcaadxi guidxi ni gupa fe laabe (Mat. 8:5-10, 13). Biʼniʼ predicarbe binni de guiráʼ guidxi, ricu ne pobre (Mat. 11:5; Luc. 19:2, 9). Qué ñúnibe menu ca gunaa ne qué ñácabe naduxhuʼ né laacaʼ, sínuque biʼniʼ respetarbe ne gúcabe nachaʼhuiʼ né laacaʼ, dede né ca gunaa ni bíʼnicabe menu laa (Luc. 7:37-39, 44-50).

17 Ni rizíʼdinu: Zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús ora qué rúninu menu binni ne ora guni predicarnu de guiráʼ, gastiʼ naca pa pobre o ricu laacaʼ ne pa nápacaʼ religión o coʼ. Laaca rinanda ca hombre ni naca xpinni Cristu ejemplu stiʼ Jesús ora runi tratarcaʼ ca gunaa né respetu. Ora rúninu ca ni maʼ bizéʼtenu riʼ, rinándanu ni ná ley stiʼ Cristu.

18, 19. ¿Xi bisiidiʼ Jesús de justicia, ne xi rizíʼdinu de laani?

18 Guiropa, guidúʼyanu xi guníʼ Jesús de justicia. Bisiidibe ca discípulo stibe principiu ni zacané laacaʼ guni tratarcaʼ xcaadxi né justicia. Guiníʼ íquenu ni rusiidiʼ Regla de Oro (Mat. 7:12). Cumu racaláʼdxinu guni tratárcabe laanu né justicia la? zacaca naquiiñeʼ guni tratarnu xcaadxi. Pa gúninu ni, zuni sentírcabe naquiiñeʼ guni tratárcabe laanu né justicia. Peru ¿pa maʼ biʼniʼ sufrirnu xiixa injusticia yaʼ? Bisiidiʼ Jesús ca ni zinanda laa gápacaʼ confianza zacané Jiobá gaca justicia pur ca ni «cucaa ridxi laa ridxí ne huaxhiini» (Luc. 18:6, 7). Nanna Dios xi guiráʼ guendanagana cadídinu lu ca últimu dxi riʼ ne maʼ nanna pora guni justicia, guizáʼ galán promesa riʼ (2 Tes. 1:6).

19 Ni rizíʼdinu: Pa chinándanu ca principiu bisiidiʼ Jesús, zuni tratarnu xcaadxi né justicia. Ne pa maʼ biʼniʼ sufrirnu xiixa injusticia ndaaniʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ la? ratadxí ladxidoʼno gánnanu zuni Jiobá justicia.

XIMODO NAQUIIÑEʼ GUNI TRATAR CA NI NAPA AUTORIDAD XCAADXI

20, 21. a) ¿Ximodo naquiiñeʼ guni tratar ca ni napa autoridad xcaadxi? b) ¿Ximodo rusihuinni ca hombre nadxiicaʼ xheelacaʼ cásica gunnaxhii Jesús? c) ¿Ximodo naquiiñeʼ guni tratar ca padre xiiñicaʼ?

20 Casi maʼ bidúʼyanu, guendarannaxhii nga base stiʼ ley stiʼ Cristu. Nga runi, ca ni napa autoridad naquiiñeʼ guni tratarcaʼ xcaadxi né respetu ne cariñu. Caquiiñeʼ guietenaláʼdxicabe ribeza Cristu gusihuínnicabe guendarannaxhii lu guiráʼ ni gúnicabe.

21 Ndaaniʼ familia. Naquiiñeʼ gannaxhii ca hombre xheelacaʼ «cásica gunaxhii Cristu ca xpinni» (Efes. 5:25, 28, 29). Rinanda ca hombre ejemplu stiʼ Jesús ora rizaaláʼdxicaʼ ni riuulaʼdxiʼ ne ni caquiiñeʼ xheelacaʼ. Nuu hombre raca nagana para laa gusihuinni tipu guendarannaxhii ni maʼ bizéʼtenu riʼ, purtiʼ zándaca biniisicaʼ ndaaniʼ ti familia ra qué ñuni tratárcabe laacaʼ né cariñu ne cadi biaacaʼ guni tratarcaʼ xcaadxi né justicia. Peru neca raca nagana para laacaʼ gusaanacaʼ costumbre riʼ la? napa xidé guchaacaʼ para chinándacaʼ ni ná ley stiʼ Cristu. Ca hombre ni maʼ bichaganáʼ ni rannaxhii cásica gunnaxhii Jesús la? runi respetar xheelacaʼ laacaʼ. Ne ca padre ni dxandíʼ nadxii xiiñiʼ qué ziuu dxi guninacaʼ laacabe pur ca ni guiniʼcaʼ ne ca ni gúnicaʼ (Efes. 4:31). Runi tratar ca padre xiiñicaʼ né stale cariñu ne guendarannaxhii para guni sentírcabe seguru. Pa guni ca padre zacá la? zannaxhii ne zapa xiiñicaʼ confianza laacaʼ.

22. Casi ná 1 Pedro 5:1-3, ¿tu stiʼ ca dendxuʼ nuu ndaaniʼ congregación, ne ximodo naquiiñeʼ guni tratárcabe laacaʼ?

22 Ndaaniʼ congregación. Naquiiñeʼ guietenalaʼdxiʼ ca ancianu cadi sticaʼ ca dendxuʼ nuu ndaaniʼ congregación (Juan 10:16; biindaʼ 1 Pedro 5:1-3). Ora riete diidxaʼ «dendxu» stiʼ Dios ne ca ni naca herencia stiʼ Dios lu Biblia, rusietenaláʼdxini ca ancianu, stiʼ Dios ca dendxuʼ riʼ. Ne racalaʼdxiʼ Jiobá guni tratar ca ancianu laacabe né cariñu ne guendarannaxhii (1 Tes. 2:7, 8). Ca ancianu ni rapa ca dendxuʼ nuu ndaaniʼ congregación casi maʼ bizéʼtenu riʼ la? riuulaʼdxiʼ Jiobá ni rúnicaʼ, ne laaca rannaxhii ne runi respetar ca hermanu laacaʼ.

23, 24. a) ¿Xi naquiiñeʼ guni ca ancianu ora runi cometer tuuxa ti pecadu guizáʼ malu ndaaniʼ congregación? b) ¿Xi naquiiñeʼ guʼyaʼ ca ancianu ora runi cometer tuuxa ti pecadu guizáʼ malu?

23 Yenanda ca juez ne ca ancianu Ley bidii Dios ca israelita que para guni tendercaʼ ca asuntu espiritual, ne laaca runi tendercaʼ xiixa casu ra biʼniʼ cometer ti israelita xiixa delitu ne biiyacaʼ gaca chaahuiʼ xiixa guendanagana. Peru gadxe si runi ca ancianu ora rinándacaʼ ni ná ley stiʼ Cristu. Ora runi cometer tuuxa ti pecadu guizáʼ malu ndaaniʼ congregación, qué runi juzgárcabe binni biʼniʼ cometer pecadu ca, sínuque racanécabe laa en sentidu espiritual. Nánnacabe maʼ bidii Dios ca gobiernu nuu ndaaniʼ guidxilayú riʼ responsabilidad para guni juzgarcaʼ xiixa delitu ne gúʼyacaʼ gaca chaahuiʼ xiixa guendanagana. Ne laasicaʼ nápacaʼ derechu para quíxhecaʼ multa o guseguyoocaʼ binni (Rom. 13:1-4).

24 ¿Xi runi ca ancianu ora runi cometer tuuxa ti pecadu guizáʼ malu yaʼ? Riquiiñecabe Biblia para gúʼyacabe xi bizaaca ne zacá guicaacabe xiixa decisión. Nánnacabe guendarannaxhii nga base stiʼ ley stiʼ Cristu. Ne rucaa cualidad riʼ laacabe gúʼyacabe ximodo zanda gacanécabe tuuxa hermanu de congregación ni maʼ biʼniʼ sufrir pur pecadu stiʼ stobi. Ne laaca rucaani laacabe gúʼyacabe pa dxandíʼ maʼ guca arrepentir tuuxa ni biʼniʼ cometer ti pecadu ne pa zanda gacanécabe laa para gaca xhamigu Jiobá sti biaje.

25. ¿Xi chiguidúʼyanu lu sti artículo ca?

25 Riéchenu purtiʼ nápanu ley stiʼ Cristu. Pa gúninu stipa pur chinándanu ni ná ley riʼ, zacanenu guni sentir ca hermanu de congregación stinu seguru, risácacaʼ ne nadxiinu laacaʼ. Peru nabézanu ndaaniʼ ti guidxilayú ra «ze dxi jma rusi zinitilú» binni malu (2 Tim. 3:13). Nga runi, caquiiñeʼ gatananu. ¿Ximodo zanda gusihuinni ca hermanu de congregación justicia stiʼ Dios ora caquiiñeʼ gaca tratar xiixa casu de abuso de menor yaʼ? Zacábinu pregunta riʼ lu sti artículo ca.

CANCIÓN sjj 15 Gusisácanu Rey ni maʼ gulí Jiobá

^ párrafo 5 Artículo riʼ ne xhupa ni chiguidúʼndanu despué, nácacani parte de ti serie ra zazíʼdinu xiñee zanda chuʼnu seguru dxandipeʼ naca Jiobá ti Dios de justicia ne ni nadxii. Racaláʼdxibe gaca tratar ca xpínnibe né justicia ne riguixhedxibe ladxidóʼ ca ni cayuni sufrir injusticia ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ.

^ párrafo 1 Biiyaʼ artículo ni láʼ «Bisihuinni Jiobá rannaxhii ne runi ni jneza tiempu bibani ca israelita», ni biree lu Torre stiʼ ni rapa febrero de 2019.

^ párrafo 13 IDEA RISACA: Ora rannaxhiinu cásica gunnaxhii Jesús rizaaláʼdxinu ni riuulaʼdxiʼ ne ni caquiiñeʼ xcaadxi jma que ni caquiiñenu. Dede nuunu dispuestu gusaana de gúninu caadxi cosa ni riuuláʼdxinu para gacanenu xcaadxi.

^ párrafo 61 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Cayuuyadxí Jesús ti viuda ni gutiʼ tobi lucha xiiñiʼ. Cumu biabe gunaa riʼ la? bicaani laabe gusibánibe hombrehuiiniʼ stiʼ.

^ párrafo 63 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Cayó Jesús ra lidxi ti fariseu láʼ Simón. Casi biluxe gudiibiʼ ti gunaa ni zándaca naca prostituta ñee Jesús né nisa biete lú, bicuiidxibe ñee Jesús ne guicha íquebe ne bigázebe aceite ñee. Qué ñuulaʼdxiʼ Simón ni bíʼnibe ne cayuuyatuxhu laabe, peru neca zacá biʼniʼ defender Jesús gunaa riʼ.