Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 23

“A ara eiaha outou ia faatîtîhia”!

“A ara eiaha outou ia faatîtîhia”!

“A ara eiaha outou ia faatîtîhia i te haapiiraa philosopho e te haavare faufaa ore ia au i te peu tutuu a te taata.”—KOL. 2:8.

HIMENE 96 E faufaa rahi to te Parau a te Atua

HAAPOTORAA *

1. Ia au i te Kolosa 2:4, 8, e nafea Satani ia faatîtî i to tatou feruriraa?

 TE HINAARO ra Satani ia faarue tatou ia Iehova! E tamata oia i te haafariu ê e i te faatîtî i to tatou feruriraa a nehenehe atu ai oia e rave mai ta ˈna e hinaaro i nia ia tatou. E faaohipa oia i to tatou mau hinaaro o te mau mahana atoa no te haafariu ê ia tatou.—A taio i te Kolosa 2:4, 8.

2-3. (a) No te aha e titauhia ia haapao i te faaararaa i roto i te Kolosa 2:8? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa?

2 Mea atâta roa ia vare tatou i te mau ravea a Satani! Ua horoa Paulo i te faaararaa i roto i te Kolosa 2:8 i te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua moˈa. (Kol. 1:2, 5) Mea tano tera faaararaa i to ratou tau, hau roa ˈtu â ïa i teie mahana! (Kor. 1, 10:12) Ua hurihia mai hoi Satani i raro i te fenua nei e te ohipa nei oia no te haavare i te mau tavini o te Atua. (Apo. 12:9, 12, 17) Te ora nei tatou i te tau “e ino roa ˈtu â te feia ino e te feia haavare.”—Tim. 2, 3:1, 13.

3 I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa tatou e nafea Satani ia faaohipa i “te haavare faufaa ore” no te haafariu ê i to tatou feruriraa. E hiˈo mai tatou e toru o ta ˈna mau “ravea paari.” (Eph. 6:11) I roto i to mua ˈtu haapiiraa, e ite mai tatou eaha te titauhia ia rave ia faaea Satani i te faatîtî i to tatou feruriraa. I teie nei, e hiˈo anaˈe i te mau ravea ta ˈna i faaohipa no te haavare i te mau Iseraela i te Fenua tǎpǔhia.

TURAIHIA IA HAAMORI I TE MAU ATUA Ê

4-6. Ia au i te Deuteronomi 11:10-15, e nafea to Iseraela ia tanu i te maa i te Fenua tǎpǔhia?

4 Ma te aravihi, ua turai Satani i te mau Iseraela ia haamori i te mau atua ê. Mea nafea? Ua faaohipa oia i to ratou hinaaro e faatamaa ia ratou iho. I Aiphiti, e huti na te mau Iseraela i te pape i te anavai Nile no te faararirari i te maa ta ratou i tanu. Area i te Fenua tǎpǔhia, mea ê te faanahoraa. I titauhia na ia tiai ratou i te ûa e te hupe. (A taio i te Deuteronomi 11:10-15; Isa. 18:4, 5) Ua pohe te rahiraa o te mau Iseraela tei ite i te tanu i te maa i roto i te medebara. I te Fenua tǎpǔhia, ua titauhia i te uˈi apî ia haapii i te tanu i te maa.

Mea nafea Satani i te haafariu-ê-raa i te feruriraa o te feia faaapu no Iseraela? (A hiˈo i te paratarafa 4-6) *

5 Ua faataa Iehova i to ˈna nunaa ua taui ta ratou faanahoraa no te tanu i te maa. Ua horoa ˈtu râ oia i teie faaararaa maere mau: “E ara ia outou iho, ia ore to outou aau ia vare, ia ore outou ia piˈo ê i te haamoriraa i te mau atua ěê ra, e te piˈoraa i raro ia ratou.” (Deut. 11:16, 17) Te paraparau ra Iehova no nia i te tanuraa maa, no te aha ïa o ˈna i faaara ˈi no nia i te haamoriraa hape?

6 Ua ite Iehova e haere te mau Iseraela e haapii i te faaapu i te mau taata e haamori ra i te mau atua ê. Mea ite aˈe iho â ratou i te tanu i te maa, mea atâta atoa râ no ratou. Ua viivii hoi te feruriraa o to Kanaana i te haamoriraa a Baala. No ratou, o Baala te fatu o te raˈi e na ˈna e haamairi mai i te ûa. Aita Iehova i hinaaro ia vare to ˈna nunaa i tera mau haapiiraa hape. I te roaraa râ o te tau, ua maiti te mau Iseraela i te haamori ia Baala. (Num. 25:3, 5; Tav. 2:13; Arii 1, 18:18) I teie nei, e hiˈo anaˈe mea nafea Satani i te faatîtîraa i te feruriraa o te mau Iseraela.

TORU RAVEA NO TE FAATÎTÎ I TE MAU ISERAELA

7. Eaha te ravea matamua a Satani no te tamata i te faaroo o te mau Iseraela i te Fenua tǎpǔhia?

7 Te ravea matamua, ua faaohipa Satani i te hinaaro tia o te mau Iseraela ia topa mai te ûa. Mai te hopea Eperera e tae atu Tetepa, mea varavara roa te ûa i te mairi i te Fenua tǎpǔhia. Ia rarirari maitai te repo fenua, mea titauhia ia tiai i te tau ûa o te haamata i te avaˈe Atopa. Ua turai Satani i te mau Iseraela ia tiaturi i te mau peu a te mau nunaa e haaati ra ia ratou, oia hoi ia haamori ia Baala e ia pûpû i te tusia no te haamairi i te ûa. Ua tiaturi tei atea ê ia Iehova tera anaˈe te ravea ia ore te paˈurâ ia maoro atu â.

8. Eaha te piti o te ravea ta Satani i faaohipa i nia i te mau Iseraela? A faataa.

8 Te piti o te ravea, ua faaaraara Satani i te hinaaro tia ore o te mau Iseraela. I rave na te mau nunaa ěê i te mau peu hairiiri no te haamori i to ratou mau atua. I roto i ta ratou haamoriraa, e ere roa ˈtu te peu mahu e te tahi atu mau peu faufau i te mea haama no ratou! (Deut. 23:17, 18; Arii 1, 14:24) Ua tiaturi tera mau nunaa ěê e na te reira e turai i to ratou mau atua ia haamaitai i te fenua. E rave rahi Iseraela tei hema i te mau peu taotoraa tia ore e haamori atura i te mau atua hape. Ua noaa roa ratou ia Satani!

9. Ia au i te Hosea 2:16, 17, mea nafea Satani i te haapoiriraa i te mau Iseraela ia moˈe ia ratou o vai Iehova?

9 Te toru o te ravea, ua haapoiri Satani i te feruriraa o te mau Iseraela ia haamoˈe ratou o vai Iehova. I te tau o te peropheta Ieremia, ua opua te mau peropheta haavare ia haamoˈe te nunaa o Iehova i to ˈNa iˈoa. (Ier. 23:27) E au ra e ua faaea te nunaa o te Atua i te faahiti i te iˈoa o Iehova ma te mono atu i te iˈoa Baala, Fatu te auraa. Aita ˈtura te mau Iseraela i faataa ê faahou ia Iehova e ia Baala. Ohie roa ïa ta Baala haamoriraa i te anoihia i ta Iehova!—A taio i te Hosea 2:16, 17.

TA SATANI MAU RAVEA I TEIE MAHANA

10. Eaha ta Satani mau ravea no te haavare i te taata i teie mahana?

10 Aita te mau ravea a Satani i taui i teie mahana. E haru oia i te taata ma te turai ia ratou ia faaohipa hape i to ratou mau hinaaro tia, ia rave i te mau peu taotoraa tia ore e ia haamoˈe o vai Iehova. Na mua, e hiˈopoa anaˈe i te toru o te ravea.

11. Mea nafea Satani i te haapoiriraa i te taata ia haamoˈe ratou o vai Iehova?

11 Ua haapoiri Satani i te taata ia haamoˈe ratou o vai Iehova. I te poheraa te mau aposetolo atoa, ua haamata te mau faahua Kerisetiano i te haaparare i te mau haapiiraa hape. (Ohi. 20:29, 30; Tes. 2, 2:3) Ua huna te mau apotata i te parau mau no nia i te Atua mau. Ua faaea ratou i te faahiti i te iˈoa o te Atua i roto i ta ratou mau Bibilia e ua mono atu i te tiaraa iˈoa Fatu. E ere atura i te mea ohie no te taata ia ite mea taa ê Iehova i te tahi atu mau “fatu.” (Kor. 1, 8:5) Hoê â tiaraa iˈoa ta ratou i faaohipa no Iehova e no Iesu, eita ˈtura te taata e taa o Iehova te Metua e o Iesu ta ˈna Tamaiti. (Ioa. 17:3) Ua turai teie mau raveraa atoa i te taata ia farii i te haapiiraa hape o te Toru tahi. I teie nei, e rave rahi taata o te manaˈo ra eita e nehenehe e ite o vai te Atua. Auê haavare rahi e!—Ohi. 17:27.

Mea nafea Satani ia faaohipa i te haapaoraa hape no te faaaraara i te hinaaro tia ore? (A hiˈo i te paratarafa 12) *

12. Ia au i te Roma 1:28-31, eaha te haerea ta te haapaoraa hape e farii ra e eaha te faahopearaa?

12 E faaaraara Satani i te mau hinaaro tia ore. I tahito ra, ua faaohipa Satani i te haamoriraa hape ia au te taata i te peu taotoraa tia ore. I teie atoa mahana, te farii ra te mau haapaoraa hape i te haerea tano ore. E rave rahi feia faahua haamori i te Atua tei ofati i ta ˈna mau ture aveia. I roto i ta Paulo rata i to Roma, ua faahiti oia i te mau faahopearaa peapea mau o te reira. (A taio i te Roma 1:28-31.) I roto i te mau “mea tano ore,” te vai ra te peu taotoraa tia ore atoa mai te peu mahu. (Roma 1:24-27, 32; Apo. 2:20) Mea faufaa mau ia haapao maite tatou i te mau haapiiraa i roto i te Bibilia!

13. Eaha te tahi atu ravea a Satani?

13 E turai Satani ia faaohipa hape i to tatou mau hinaaro tia. E ere i te mea ino ia titau i te ite o te tauturu mai ia faatamaa ia tatou e to tatou utuafare. (Tim. 1, 5:8) E titauhia ia haere e ia faaitoito i te pae o te haapiiraa. E ara anaˈe râ, eita hoi te fare haapiiraa e haapii noa i te toroa, i te haapiiraa philosopho atoa râ. E haafariu-ê-hia te feruriraa o te mau piahi ia ore ratou ia tiaturi i te Atua e te Bibilia. Te haapiihia ra ratou mea tupu noa mai te mau mea atoa. (Roma 1:21-23) Te patoi ra tera mau haapiiraa i “te paari o te Atua.”—Kor. 1, 1:19-21; 3:18-20.

14. Eaha te mau huru ta te haapiiraa philosopho e faatupu?

14 Te faaitoitohia ra te mau tavini o te Atua ia faatupu i te mǎrû e te haehaa. (Pet. 1, 5:5) Ia pee râ te taata i te haapiiraa philosopho, e riro mai ïa ratou ei feia teoteo e te faateitei e te “haapao noa” ia ratou iho. (Tim. 2, 3:2-4) E turai atoa te reira ia rave i “ta te tino hara e faatupu,” eiaha râ i ta te varua moˈa. (Gal. 5:19-23) E vahavaha hoi te haapiiraa philosopho, aore ra te paari o te taata, i ta Iehova mau ture aveia tia. A titau ai vetahi Kerisetiano i te haapiiraa teitei, o te paari o te taata ta ratou i pee, eiaha râ to te Atua. E hiˈo anaˈe i te tahi haapapuraa.

E nafea to tatou feruriraa ia faatîtîhia i te haapiiraa philosopho? (A hiˈo i te paratarafa 14-16) *

15-16. Eaha te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o te tahi tuahine?

15 Teie ta te tahi tuahine hau atu i te 15 matahiti i roto i te taviniraa taime taatoa e faatia ra: “Ua haafaufaa ore au i te mau faaararaa i horoahia mai no nia i te haapiiraa teitei. No ˈu, e tano noa tera aˈoraa no te tahi atu.” Eaha te fifi ta ˈna i farerei? Te na ô ra oia: “Ua amu rahi te haapiiraa teitei i to ˈu taime. Ua rahi roa ta ˈu ohipa, aita ˈtura e taime e e puai faahou no te pure ia Iehova, no te haere i roto i te taviniraa e no te faaineine i te mau putuputuraa. I to ˈu taaraa ua haafifi te haapiiraa teitei i to ˈu auhoaraa e o Iehova, ua faaoti au i te vaiiho i te reira.”

16 Mea nafea te haapiiraa teitei i te tauiraa i to ˈna feruriraa? Te pahono ra oia: “Ua turai mai te reira ia faahapahapa i te mau taeae e tuahine, ia titau hau atu i te maraa ia ratou e ia faaea i te amuimui atu. Ua titauhia te taime no te faaea i te faatupu i tera mau huru. Mea atâta mau ia haafaufaa ore i te mau faaararaa ta to tatou Metua i te raˈi e horoa mai ra na roto i ta ˈna faanahonahoraa. O ˈna hoi tei ite maitai aˈe i to tatou huru. Ahiri au i faaroo noa ia ˈna!”

17. (a) Eaha ta outou e faaoti papu i te rave? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

17 A faaoti papu i te ore e pee i “te haapiiraa philosopho e te haavare faufaa ore” a teie nei ao! A tamau i te patoi i ta Satani mau raveraa! (Kor. 1, 3:18; Kor. 2, 2:11) Eiaha roa e haamoˈe o vai Iehova. A tamau atoa i te ora ia au i ta ˈna mau ture aveia tia roa e a haafaufaa i ta ˈna mau aˈoraa. Eaha râ te titauhia ia rave ua faatîtî-anaˈe-hia to outou feruriraa e teie nei ao? Na to mua ˈtu haapiiraa e faaite e nafea te Parau a te Atua e tauturu mai ai ia huri i raro i te mau manaˈo e peu “e au i te pare.”—Kor. 2, 10:4, 5.

HIMENE 49 Ia oaoa to Iehova aau

^ Mea aravihi roa Satani no te haavare i te taata. E rave rahi te manaˈo nei e feia tiamâ ratou, te parau mau râ, e tîtî ratou na Satani. E tauturu mai teie haapiiraa ia ite i te mau ravea rau a Satani no te haavare i te taata.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te turaihia ra te mau Iseraela tei amuimui i to Kanaana ia haamori ia Baala e ia rave i te peu taotoraa tia ore

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Poroi faatianiani a te hoê haapaoraa e farii ra i te peu mahu

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te haapiiraa teitei, te parau ra te hoê orometua haapii na te mau aivanaa e te ravea apî e faaore i te mau fifi atoa. Ua riro roa te feruriraa o te tahi tuahine e to to ˈna mau hoa i tera manaˈo. I muri aˈe, ua haafaufaa ore e ua faahapahapa te tuahine i te haapiihia ra i te Piha a te Basileia.