Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haapuraa papu i mua i te marei a Satani

Te haapuraa papu i mua i te marei a Satani

A FAAINEINE ai te ati Iseraela i te tomo i te Fenua tǎpǔhia, ua titau manihini te mau vahine ěê i te mau tane Iseraela i te tahi oroa. Ua manaˈo paha vetahi o ratou, ‘E titauraa faahiahia mau, e noaa mai te hoa apî, e oriori e e amuamu tatou i te maa maitai! Aita e fifi! Ua ite tatou eaha te mea maitai e eaha te mea ino!’ Tera râ, aita te mau peu e te huru oraraa o teie mau vahine e tuati ra i te mau ture ta te Atua i horoa ia Iseraela. Auê te peapea e!

Te faatia ra te Bibilia: “Ua haaviivii ihora taua feia ra ia ratou iho i te mau vahine Moabi ra.” Ua hinaaro teie mau vahine ia haamori te mau tane Iseraela i te mau atua hape. O ta ratou iho â ïa i rave! “Tupu aˈera te riri o Iehova ia Iseraela.”—Num. 25:1-3.

E piti ture a te Atua ta teie mau Iseraela i ofati. Ua haamori ratou i te mau idolo e ua rave i te peu taotoraa tia ore. E rave rahi tausani tei pohe no to ratou faaroo ore i te Atua. (Exo. 20:4, 5, 14; Deut. 13:6-9) No te aha e mea peapea mau ta ratou i rave? Ahiri ratou i ore i ofati i te ture a te Atua, ua tomo ïa ratou i te Fenua tǎpǔhia!—Num. 25:5, 9.

E haapiiraa te reira no tatou. Teie ta te aposetolo Paulo i parau: “Ua papaihia taua mau mea ra ta ratou i faaruru ei haapiiraa e ei faaararaa ia tatou o te roohia ra i te hopea o te mau faanahoraa o te ao nei.” (Kor. 1, 10:7-11) Papu maitai, ua oaoa roa Satani ua hara te tahi mau Iseraela hou a tomo ai i te Fenua tǎpǔhia. E haafaufaa anaˈe i te faaararaa a Paulo! Aita ˈtu hoi to Satani hinaaro rahi aˈe maori râ ia ore tatou ia ô atu i roto i te ao apî a te Atua!

HOÊ O TE MAU MAREI A SATANI

Ua hema to Iseraela e e rave rahi atu â taata i te peu taotoraa tia ore. Te faaohipa noa ra Satani i tera marei no te faahema i te mau Kerisetiano. Hoê o ta ˈna raveraa, o te haaparareraa ïa i te hohoˈa faufau!

I teie mahana, e nehenehe e mataitai omoˈe i te hohoˈa faufau. A tau ahuru matahiti aˈenei, ia hinaaro te hoê taata e mataitai i te hohoˈa faufau, e titauhia o ˈna ia haere i te fare teata aore ra i te vahi hooraa buka. E tapeapea rii te reira i te taata, mea haama hoi ia itehia ratou e vetahi ê. I teie mahana, e nehenehe e mataitai i te hohoˈa faufau i nia i te natirara, i te vahi raveraa ohipa e i te vahi tapearaa pereoo atoa. I roto e rave rahi fenua, mea ohie roa no te hoê tane aore ra vahine ia mataitai i te reira i to ˈna iho fare.

Mea ohie atoa ia mataitai i te hohoˈa faufau i nia i te mau matini afaifai. E nehenehe hoi te taata e na reira a haere ai na roto i te aroâ aore ra a tere ai na nia i te pereoo mataeinaa.

I teie mahana, mea ohie aˈe ia mataitai huna i te hohoˈa faufau i na mua ˈˈe. Na roto i tera peu, e rave rahi tei tuino i to ratou manaˈo haava, manaˈo no nia ia ratou iho e faaipoiporaa. Te mea ino roa ˈtu â, ua atea ê ratou i te Atua. E ere râ tera anaˈe te faahopearaa, e ino rahi atu â hoi ta te reira e faatupu.

Mea faufaa ia haamanaˈo te faaite mai ra Iehova e nafea ia ore e topa i roto i tera marei a Satani. E titauhia ia “faaroo mau” ia Iehova no te ore e pee i te hiˈoraa o te mau tane Iseraela i tahito. (Exo. 19:5) Ia farii ïa tatou mea au ore roa na Iehova te peu e mataitai i te hohoˈa faufau. Eaha te haapapuraa?

MAI IA IEHOVA, A RIRI ATOA I TERA PEU!

Mea taa ê te mau ture a te Atua i te mau ture a te tahi atu mau nunaa. Mai te hoê patu, ua paruru ta te Atua mau ture i te nunaa Iseraela ia ore ratou ia viivii i te mau nunaa e haaati ra ia ratou e i ta ratou mau peu iino. (Deut. 4:6-8) E haapapuraa ïa te reira mea riri roa na Iehova te peu taotoraa tia ore.

I te otiraa Iehova i te faahiti i te mau peu faufau a te mau nunaa ěê, teie ta ˈna i parau i to Iseraela: “Eiaha . . . outou e rave i te mau peu o te fenua nei o Kanaana ta ˈu e aratai ia outou nei . . . ua viivii hoi te fenua: e tahoo ai au i ta ˈna hara i nia ia ˈna iho.” Ua faufau roa te Atua Moˈa ra o Iseraela i te huru oraraa o te feia no Kanaana. Ua haaviivii roa te reira i te fenua ta ratou e parahi ra.—Lev. 18:3, 25.

Noa ˈtu ua faautua Iehova i to Kanaana, ua tamau noa te tahi atu mau nunaa i te rave i te peu taotoraa tia ore. Hau atu i te 1 500 matahiti i muri aˈe, ua faataa Paulo aita faahou te mau nunaa i “ite i te haama e ua rave noa ˈtura i te peu faufau e te peu viivii atoa ma te mâha ore.” (Eph. 4:17-19) I teie atoa mahana, e rave rahi te ore e haama i te rave i te peu faufau. E titauhia i te mau Kerisetiano mau ia haapae roa i te hiˈo i te mau ohipa faufau a te feia o teie nei ao.

I to te Atua hamaniraa i te taata, ua horoa ˈtu oia i te aravihi ia faataa ê te mea maitai i te mea ino. E otia au noa ta te Atua i haamau ia mauruuru e ia oaoa te tane i te taoto i ta ˈna vahine faaipoipo. (Gen. 1:26-28; Mas. 5:18, 19) Area te mataitairaa i te hohoˈa faufau, e peu ïa o te vahavaha ra i ta te Atua mau ture aveia. Ia turai te tahi ia vetahi ê ia mataitai i te hohoˈa faufau, te faahapa ra oia ia Iehova. E faautua te Atua i te feia atoa e ofati i ta ˈna mau ture aveia ma te haaparare i te mau hohoˈa faufau.—Roma 1:24-27.

Te manaˈo ra vetahi e ere i te mea ino ia taio i te aamu faufau aore ra ia mataitai i te hohoˈa faufau. Noa ˈtu aita o ˈna i opua, te turu ra te Kerisetiano e na reira ra i te feia e vahavaha ra i ta Iehova mau ture aveia. Te faaitoito ra te Bibilia: “A faufau atu i te mea ino.” Te haapapu maitai ra te Atua e titauhia i ta ˈna mau tavini ia riri i te hohoˈa faufau.—Roma 12:9.

No te huru tia ore, e ere paha i te mea ohie no vetahi ia faaea i te faatupu i te mau hinaaro faufau e te viivii. E turai atoa paha to ratou aau haavarevare ia ofati i ta te Atua mau ture. (Ier. 17:9) E rave rahi râ Kerisetiano tei faaea roa i te mataitai i te hohoˈa faufau, e nehenehe atoa ïa outou e na reira! E hiˈo anaˈe e nafea te Parau a te Atua e tauturu mai ai ia ore ia topa i roto i te marei a Satani.

EIAHA E HEMA!

Mai ta tatou i ite mai, e rave rahi Iseraela tei hema i te mau hinaaro tia ore a hara ˈtu ai. E nehenehe atoa te reira e tupu i teie mahana. Teie ta Iakobo faaararaa: “E faahemahia . . . te taata tataitahi ia umehia oia e to ˈna iho hinaaro tia ore e ia hema oia. E ua tô anaˈe te hinaaro tia ore, e fanauhia mai ïa te hara.” (Iak. 1:14, 15) Ia pata mai te hinaaro tia ore i roto i te aau o te hoê taata, e aratai te reira ia ˈna ia hara. Mea faufaa roa ia tahitahi oioi tatou i te mau manaˈo faufau atoa.

A haa oioi ia hiti mai te manaˈo faufau. Ua parau Iesu: “Ia hapa oe no to oe rima aore ra avae, a tâpû ïa e a faarue atu. . . . Ia hapa atoa oe no to oe mata, a paaro ïa e a faarue atu.” (Mat. 18:8, 9) Aita Iesu i faaitoito ia hamani ino i to tatou tino, ia tatara oioi râ i te tumu e hara ˈi paha tatou. E nafea ia faatuati i tera aˈoraa i te peu e mataitai i te hohoˈa faufau?

Ia pura mai te hohoˈa faufau, eiaha e manaˈo, ‘Aita e fifi!’ A fariu ê oioi i te tahi atu vahi. A tupohe oioi i te afata teata aore ra i te matini roro uira e a feruri i te hoê manaˈo maitai. E tauturu atu te reira ia ore to outou feruriraa ia hema.

IA HITI FAAHOU MAI TE HOHOˈA FAUFAU I ROTO I TE FERURIRAA

E nehenehe te mau hohoˈa e manaˈo faufau e vai maoro i roto i te feruriraa. Ua faaea paha outou i te mataitai i te hohoˈa faufau, e hoˈi taue mai râ i te tahi taime. Ia tupu te reira, e hinaaro paha outou e mirimiri i to outou mero taatiraa aore ra e rave i te tahi atu peu ino. Mea faufaa roa ia haapao maitai e ia patoi oioi i te manaˈo faufau.

A faaoti papu i te feruri e i te haa ia au i te hinaaro o te Atua. Ua parau te aposetolo Paulo: “Te tairi noa nei au i to ˈu iho tino, o ta ˈu e faariro ei tîtî na ˈu.” (Kor. 1, 9:27) A pee i to ˈna hiˈoraa, eiaha e vaiiho i te mau hinaaro tia ore e te viivii ia faatere ia outou! “Ia taui râ outou a faaapî ai i to outou feruriraa, ia papu ia outou iho te maitai e te au e te tia roa o te hinaaro o te Atua.” (Roma 12:2) Mea maitai aˈe ia feruri e ia haa ia au i te hinaaro o te Atua i te hema hanoa i te hinaaro tia ore!

Mea maitai aˈe ia feruri e ia haa ia au i te hinaaro o te Atua i te hema hanoa i te hinaaro tia ore!

A tamau aau i te tahi mau irava Bibilia. Ia hiti mai te manaˈo faufau, a feruri maite i te mau irava mai te Salamo 119:37, Isaia 52:11, Mataio 5:28, Ephesia 5:3, Kolosa 3:5 e te Tesalonia 1, 4:4-8. E tauturu atu te reira ia faatitiaifaro i to outou manaˈo e ia rave noa mai ta te Atua e hinaaro.

E nafea râ ia puai roa mai te hinaaro ia mataitai e ia manaˈo i te mea faufau? A pee maite i te hiˈoraa maitai roa o Iesu. (Pet. 1, 2:21) I muri iho i to ˈna bapetizoraa, ua tamau Satani i te faahema ia Iesu. Eaha ta Iesu i rave? Ua tamau oia i te patoi i te enemi. Ma te faahiti hoê irava i muri mai i te tahi atu, ua patoi noa Iesu i te mau faahemaraa atoa a te Diabolo. I te hopearaa, ua parau oia: “A haere ê atu e Satani.” Vaiiho atura Satani ia ˈna. No reira mai ia Iesu, eiaha atoa tatou e faaea i te patoi i te Diabolo! (Mat. 4:1-11) E tamau Satani e ta ˈna ao i te faaô i te mau manaˈo faufau i roto i to outou feruriraa, eiaha râ e tuu. Maoti te tauturu a Iehova, e nehenehe outou e faaea roa i te mataitai i te hohoˈa faufau a re atu ai i nia i te enemi!

A PURE E A FAAROO MAU IA IEHOVA!

A tamau i te pure ia Iehova. Ua na ô Paulo: “A faaite i ta outou mau aniraa i te Atua. E na te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa, e tiai i to outou aau e feruriraa na roto i te Mesia ra o Iesu.” (Phil. 4:6, 7) E tauturu te hau o te Atua ia outou ia mau papu e ia ore e hema. Ia faafatata outou ia Iehova, “e faafatata mai oia ia outou.”—Iak. 4:8.

Eita tatou e roohia i te fifi ia imi tatou i te haapuraa i te Arii hau ê o te ao! Ua parau Iesu: “Te haere mai nei hoi te arii o teie nei ao [o Satani] e aita to ˈna e mana i nia ia ˈu.” (Ioa. 14:30) No te aha Iesu i tiaturi papu ai i te reira? Ua faataa oia: “Tei pihai iho ia ˈu tei tono mai ia ˈu. Aita oia i faarue ia ˈu, no te mea e rave noa vau i te mau mea atoa e mauruuru ai o ˈna.” (Ioa. 8:29) Ia rave atoa outou i te mau mea ta te Atua e au, eita roa oia e faarue ia outou. A ape i te marei o te hohoˈa faufau, eita roa ïa outou e hema ia Satani!