Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 27

A faaineine i teie nei â no te hamani-ino-raa!

A faaineine i teie nei â no te hamani-ino-raa!

“Te feia atoa e hinaaro e haamori i te Atua anaˈe ma te hoê e te Mesia ra o Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.”—Tim. 2, 3:12.

HIMENE 129 E faaoromai tamau â tatou

HAAPOTORAA *

1. No te aha e titauhia ia faaineine no te hamani-ino-raa?

 I TE po hou to ˈna poheraa, ua faaite to tatou Fatu Iesu e hae te taata i te feia atoa e riro ei pǐpǐ na ˈna. (Ioa. 17:14) Tae roa mai i teie mahana, te hamani ino ra te feia o te ore e haamori ra ia Iehova i te mau Kerisetiano mau. (Tim. 2, 3:12) A piri noa mai ai te hopea o te faanahoraa o te ao nei, e uˈana ˈtu â te patoiraa a to tatou mau enemi.—Mat. 24:9.

2-3. (a) Eaha te titauhia ia ite no nia i te mǎtaˈu? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa?

2 E titauhia anei ia feruri i teie nei â i te mau tupuraa ino atoa ta tatou e faaruru? Eita, e faatupu noa hoi te reira i te mǎtaˈu e te ahoaho! (Mas. 12:25; 17:22) E tera mau te hinaaro o to tatou “enemi, te Diabolo,” ia mǎtaˈu tatou. (Pet. 1, 5:8, 9) E nafea ïa ia faaineine ia tatou no te ore e mǎtaˈu i mua i te hamani-ino-raa?

3 I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa tatou e nafea ia haapuai i to tatou auhoaraa e o Iehova e no te aha mea faufaa ia na reira i teie nei â. E ite atoa mai tatou i te titauhia ia rave ia rahi mai to tatou itoito e ia mau papu i mua i te hamani-ino-raa.

A HAAPUAI I TO OUTOU AUHOARAA E O IEHOVA

4. Ia au i te Hebera 13:5, 6, ia papu ia tatou i te aha e no te aha mea faufaa te reira?

4 Ia papu ia outou mea here na Iehova ia outou e eita roa oia e faarue atu. (A taio i te Hebera 13:5, 6.) E rave rahi matahiti i teie nei, teie te manaˈo i papaihia i roto i Te Pare Tiairaa: “O te taata e ite papu to ˈna no nia i te Atua te tiaturi ia ˈNa i mua i te tamataraa.” Parau mau roa! No te mau papu i mua i te hamani-ino-raa, e titauhia ia here e ia tiaturi papu ia Iehova ma te haamanaˈo atoa mea here na ˈna ia tatou.—Mat. 22:36-38; Iak. 5:11.

5. Eaha te tauturu atu ia papu i to Iehova here ia outou?

5 I te mau mahana atoa, a taio i te Bibilia no te faafatata ˈtu â ia Iehova. (Iak. 4:8) A imi eaha te huru maitatai o Iehova ta te mau irava e haamatara ra. A feruri mea nafea ta ˈna mau parau e haaraa e haapapu ai e Atua î i te here o Iehova. (Exo. 34:6) Eita vetahi e tiaturi e nehenehe te Atua e here ia ratou. Tera atoa anei to outou manaˈo? I te mau mahana atoa, a tapaopao mea nafea Iehova i te faaiteraa i te aroha e te hamani maitai ia outou. (Sal. 78:38, 39; Roma 8:32) A feruri i to outou iho tupuraa e ta te Bibilia e parau ra, e ite mai outou e rave rahi ohipa ta Iehova i rave no to outou maitai. No reira rahi atu â outou i te mauruuru ia Iehova, rahi atu â outou i te piri ia ˈna.—Sal. 116:1, 2.

6. Ia au i te Salamo 94:17-19, no te aha mea faufaa ia pure ma te aau tae?

6 A pure tamau. A feruri na i te hoê tamaiti i roto i te rima mahanahana o to ˈna metua tane. No to ˈna tiaturi i to ˈna papa, eita te tamaiti e taiâ i te faaite i te mau maitai e fifi atoa ta ˈna i farerei i tera mahana. Mai tera atoa anei to outou huru ia faafatata outou ia Iehova ma te aau tae i te mau mahana atoa? (A taio i te Salamo 94:17-19.) A pure ai, a “ninii atu i to aau mai te pape” e a faaite ia Iehova i te mau mea atoa e mǎtaˈu e e ahoaho ai outou. (Oto 2:19) E ite roa outou i “te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa.” (Phil. 4:6, 7) Rahi atu â outou i te pure ia Iehova ma te aau tae, rahi atu â outou i te piri ia ˈna.—Roma 8:38, 39.

E noaa mai te itoito ia tiaturi papu tatou ia Iehova e i ta ˈna Faatereraa arii

Ua itoitohia Stanley Jones maoti to ˈna ite papu no nia i te Faatereraa arii a te Atua (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. No te aha mea faufaa ia tiaturi papu e tupu ta te Atua mau parau fafau maoti ta ˈna Faatereraa arii?

7 A tiaturi papu e tupu iho â te mau parau fafau a te Atua maoti ta ˈna Faatereraa arii. (Num. 23:19) Ua paruparu anaˈe te faaroo i roto i te mau parau fafau a te Atua, mea ohie ia mǎtaˈu ia Satani e to ˈna mau taata. (Mas. 24:10; Heb. 2:15) E nafea ia puai noa to outou tiaturi i te Faatereraa arii a te Atua? I roto i ta outou iho haapiiraa, a hiˈopoa eaha te mau parau fafau a te Atua e eaha te haapapuraa e tupu iho â te reira maoti ta ˈna Faatereraa arii. Ua faufaahia te taeae Stanley Jones i te reira. * Ua tapeahia oia e hitu matahiti no to ˈna faaroo e te faataa ra oia i tei tauturu ia ˈna ia faaoromai ma te taiva ore: “Ua faaitoito mai ta ˈu i ite no nia i te Faatereraa arii, ua papu maitai ia ˈu i te reira, aita roa ˈtu vau i feaa noa ˈˈe. No reira vau i mau papu ai.” Mea puai anaˈe to outou faaroo i te mau parau fafau a te Atua, e piri atu â outou ia Iehova e eita roa outou e mǎtaˈu!—Mas. 3:25, 26.

8. Eaha ta to tatou huru e manaˈo i te mau putuputuraa e faaite mai? A faataa.

8 A apiti tamau i te mau putuputuraa. E tauturu mai te mau putuputuraa ia piri atu â ia Iehova. Mea faufaa ia hiˈopoa i to tatou huru e manaˈo i te mau putuputuraa i teie nei. Na te reira e faaite mai e mau papu anei tatou i te hamani-ino-raa e tiai mai ra. (Heb. 10:24, 25) Ia ore tatou e tae i te putuputuraa i teie mahana no te mau ohipa rii faufaa ore, mea fifi atu â ia na reira ia opanihia tatou i te tahoê e to tatou mau hoa faaroo. Ia faaoti papu râ tatou i te ore e mairi i te mau putuputuraa, eita tatou e faarue i te reira noa ˈtu te mau raveraa a te enemi. Teie te taime no te faarahi i to tatou hinaaro i te mau putuputuraa. Eita roa ïa te patoiraa, te opaniraa a te mau faatereraa e tapea ia tatou ia auraro i te Atua!—Ohi. 5:29.

E tauturu te mau irava Bibilia e himene arueraa tei tamau-aau-hia ia mau papu i mua i te hamani-ino-raa (A hiˈo i te paratarafa 9) *

9. No te aha mea maitai ia tamau aau i te mau irava Bibilia no te mau papu?

9 A tamau aau i te tahi mau irava Bibilia. (Mat. 13:52) Maoti to ˈna varua moˈa, e nehenehe Iehova e haamanaˈo ia tatou i te mau irava Bibilia ta tatou i tamau aau. (Ioa. 14:26) Ua tapeahia te tahi taeae no te pae hitia o te râ o Heremani e ua hurihia i roto i te hoê piha pirihao o ˈna anaˈe. Teie ta ˈna i parau: “Auaa ua mau aau ia ˈu e rave rahi irava Bibilia! I te roaraa o te mahana, ua feruriruri au i nia e rave rau manaˈo Bibilia.” Ua tauturu tera mau irava i te taeae ia vai piri noa ia Iehova e ia faaoromai ma te taiva ore.

(A hiˈo i te paratarafa 10) *

10. No te aha mea faufaa ia tamau aau i te mau himene arueraa?

10 A tamau aau i te mau himene arueraa ia Iehova. I roto i te fare tapearaa i Philipi, ua himene Paulo raua Sila i te himene arueraa i te Atua tei mau aau ia raua. (Ohi. 16:25) Na te himene atoa i faaitoito i te mau taeae i hopoi-ê-hia i Sibérie i raro aˈe i te faatereraa Rusia tahito. Te faatia ra tuahine Mariya Fedun: “Ua himene matou i te mau himene o ta tatou buka tei mau aau ia matou.” Ua itoito-roa-hia ratou i tera mau himene e ua piri atu â ratou ia Iehova. Tera atoa anei to outou huru a himene ai? A tamau aau ïa i te reira i teie nei â!—A hiˈo i te tumu parau “ Horoa mai te itoito.”

IA NOAA IA OUTOU TE ITOITO

11-12. (a) Ia au i te Samuela 1, 17:37, 45-47, eaha ta Davida i rave i noaa ˈi ia ˈna te itoito? (b) Eaha ta te hiˈoraa o Davida e haapii mai ra ia tatou?

11 E titauhia te itoito no te mau papu i mua i te hamani-ino-raa. E taata itoito anei outou? E ere tei te roa, te puai aore ra te aravihi e riro ai tatou ei taata itoito. A haamanaˈo na ia Davida tei aro ia Golia. Ia hiˈohia, o Golia te mea roa, puai e aravihi aˈe i te tamaˈi ia faaauhia ia Davida. Noa ˈtu aita ta ˈna e ˈoˈe, e itoito rahi to Davida a horo ai oia no te aro i te taata teoteo ra o Golia.

12 Eaha ta Davida i rave i noaa ˈi ia ˈna te itoito? Ua tiaturi papu oia tei pihai iho Iehova ia ˈna. (A taio i te Samuela 1, 17:37, 45-47.) Aita Davida i hiˈo i te rahi o Golia, ua papu hoi ia ˈna mea nainai roa Golia ia faaauhia ia Iehova. Eaha ïa te haapiiraa no tatou? E noaa mai te itoito ma te tiaturi tei pihai iho Iehova ia tatou e ma te haamanaˈo mea nainai roa to tatou mau enemi ia faaauhia i to tatou Atua Manahope! (Par. 2, 20:15; Sal. 16:8) E nafea ia rahi mai to tatou itoito i teie nei â no te mau papu i mua i te hamani-ino-raa e tiai mai ra?

13. E nafea e noaa mai ai te itoito? A faataa.

13 E noaa mai te itoito i teie nei â ia faaite tatou i te taata i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. I roto i te pororaa tatou e haapii ai i te tiaturi ia Iehova e i te ore e mǎtaˈu i te taata. (Mas. 29:25) E pautuutu maitai te mau uaua iˈo ia faahautiuti-tamau-hia te reira. Oia atoa, e noaa mai te itoito ia poro tamau tatou i tera e tera fare, i te vahi taata, ma te faanaho-ore-hia e na te mau fare toa. Ia haamata tatou i te na reira i teie nei â, eita tatou e faaea i te poro ia opanihia ta tatou ohipa.—Tes. 1, 2:1, 2.

Aita Nancy Yuen i faaea i te faaite i te parau apî oaoa (A hiˈo i te paratarafa 14)

14-15. Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i te hiˈoraa o Nancy Yuen e to Valentina Garnovskaya?

14 A feruri atoa na i te itoito rahi o na tuahine taiva ore e piti. Hoê metera e te afa te roa o Nancy Yuen, e ere râ oia i te tuahine mǎtaˈu hanoa i te taata. * Noa ˈtu te faaheporaa, aita oia i faaea i te poro i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. Ua tapeahia oia hau atu i te 20 matahiti i Taina. Ua parau roa te feia i uiui atu o Nancy Yuen te taata upoo etaeta roa ˈˈe i to ratou fenua.

Ua papu ia Valentina Garnovskaya tei pihai iho Iehova ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 15)

15 Ua tapea-atoa-hia Valentina Garnovskaya e toru taime i raro aˈe i te faatereraa Rusia tahito. Ia amui-pauroa-hia, 21 matahiti te maoro oia i roto i te fare tapearaa. * Eaha te tumu? Ua faaoti papu to tatou tuahine e tamau i te poro. Ua faariro te feia mana ia ˈna mai te hoê taata rave hara ino mau. No te aha teie na tuahine i faaite ai i te itoito? Ua tiaturi papu toopiti atoa tei pihai iho Iehova ia raua.

16. Eaha te titauhia ia noaa mai ia tatou te itoito?

16 Eita te itoito e noaa mai ia tiaturi tatou i nia i to tatou iho puai e ite. E titauhia râ ia tiaturi papu tei pihai iho Iehova ia tatou e na ˈna e aro no tatou.—Deut. 1:29, 30; Zek. 4:6.

EIAHA E MǍTAˈU I TE TAATA!

17-18. Ia au i te Ioane 15:18-21, eaha te faaararaa ta Iesu i horoa mai? A faataa.

17 Eiaha e haaparuparu no te mea eita te taata e au ia tatou. Ua parau hoi Iesu: “E oaoa outou ia hae te taata ia outou, ia tiavaru ia outou, ia faahapa ia outou e ia faaino i to outou iˈoa no te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 6:22) Eaha ta Iesu i hinaaro e parau?

18 E ere te auraa e oaoa te mau Kerisetiano ia hae te taata ia ratou. Ua faaara râ Iesu i te tupuraa ta ta ˈna mau pǐpǐ e faaruru no te mea e ere ratou no teie nei ao. Te haapao nei hoi tatou i ta Iesu mau haapiiraa e te faaite atoa nei i te hoê â poroi e ta ˈna. E hae mai iho â ïa to teie nei ao. (A taio i te Ioane 15:18-21.) O Iehova ta tatou e here ra e mai te peu te hae ra te taata ia tatou no tera tumu, ohipa ratou ïa!

19. E nafea ia pee i te hiˈoraa o te mau aposetolo?

19 Eiaha roa e haama no te mea e Ite no Iehova outou! (Mika 4:5) No te ore e mǎtaˈu i te taata, a feruri maite i ta te mau aposetolo i rave i Ierusalema i muri aˈe i te poheraa o Iesu. Noa ˈtu ua ite ratou te hae ra te mau tia faaroo ati Iuda ia ratou, ua haapapu te mau aposetolo e pǐpǐ ratou na Iesu ma te tamau i te poro i te hiero e i tera e tera fare. (Ohi. 5:17, 18, 27, 28, 42) No reira ma te mǎtaˈu ore, a haapapu i te vahi raveraa ohipa, i te fare haapiiraa e i to outou vahi nohoraa e Ite no Iehova outou.—Ohi. 4:29; Roma 1:16.

20. Eaha te tumu i oaoa ˈi te mau aposetolo?

20 Ua ite papu te mau aposetolo i te tumu i hae ai te taata ia ratou. Ua oaoa ratou i te hamani-ino-raahia no te mea ua rave ratou i te hinaaro o Iehova. (Luka 6:23; Ohi. 5:41) I muri aˈe, teie ta te aposetolo Petero i papai: “Ia mauiui noa ˈtu râ outou no te parau-tia, te oaoa ra outou.” (Pet. 1, 2:19-21; 3:14) Eita tatou e faaea i te tavini ia Iehova ia papu ia tatou e ohipa maitai ta tatou e rave ra.

MEA FAUFAA IA FAAINEINE

21-22. (a) Eaha ta outou i faaoti papu i te rave no te hamani-ino-raa e tiai mai ra? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

21 Aita tatou i ite afea te hamani-ino-raa e te opaniraa e haamata ˈi. Ua papu râ ia tatou e nafea ia faaineine i teie nei â. E titauhia ia puai noa to tatou auhoaraa e o Iehova, ia rahi mai to tatou itoito e ia ore e mǎtaˈu i te feia e hae mai ia tatou. E tauturu taua faaineineraa ia tatou ia mau papu i mua nei.

22 E nafea tatou ia opani noa ˈtu te mau faatereraa i ta tatou ohipa? I roto i to mua ˈtu haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te mau faaueraa Bibilia o te tauturu mai ia tamau i te tavini ia Iehova.

HIMENE 118 “A faarahi mai i to matou faaroo”

^ Noa ˈtu eita tatou e hinaaro, e hamani-ino-hia tatou i mua nei. E faaite teie tumu parau haapiiraa e nafea ia faaineine no te faaruru i te hamani-ino-raa ma te itoito.

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa 1 no Eperera 1966 api 212 (Farani).

^ A hiˈo i te api 4-7 o Te Pare Tiairaa 15 no Atopa 1979 na roto i te reo Farani, oia atoa i te video i nia i te JW Haapurororaa teata Nancy Yuen: Ia itehia te iˈoa o Iehova. A pata i nia UIUIRAA MANAˈO E FAATIARAA.

^ A hiˈo i te api 191-192 o te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 2008 (Farani).

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I roto i ta ratou haamoriraa utuafare, te faaohipa ra na metua i te tareta ia mau aau te mau irava Bibilia i ta raua tamarii

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: A haere ai i te putuputuraa, te himenemene ra te utuafare i te mau himene arueraa i roto i te pereoo.