Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 34

E nafea ia oaoa i roto i ta outou taviniraa apî?

E nafea ia oaoa i roto i ta outou taviniraa apî?

“E ere hoi te Atua i te Atua parau-tia ore a moˈe ai ia ˈna ta outou ohipa e to outou hinaaro rahi i to ˈna iˈoa.”—HEB. 6:10.

HIMENE 38 E puai roa oe ia Iehova

HAAPOTORAA *

1-3. Eaha te tahi tumu i titauhia ˈi vetahi ia vaiiho i ta ratou taviniraa?

 TE FAATIA ra Robert e Mary Jo: “Ua tavini mâua 21 matahiti te maoro ei mitionare. I teie nei râ, mea maˈimaˈi to mâua nau metua. Te oaoa nei mâua i te aupuru ia ratou e maha, mea mauiui atoa râ ia faarue i te fenua i reira mâua i te tavini-maoro-raa.”

2 Te na ô ra William e Terrie: “Ua taˈi mâua i te iteraa ua maˈihia mâua e piti. Eita mâua e nehenehe faahou e tavini i te fenua ê.”

3 Te parau ra Aleksey: “Ua ite matou te hinaaro ra te mau enemi ia opanihia te amaa i to matou fenua. A tupu ai râ te reira, ua peapea roa matou i te faarueraa i te Betela.”

4. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

4 E rave rahi atoa mero o te utuafare o te Betela e te tahi atu mau Kerisetiano na te ao nei tei ite i te hoê tauiraa aore ra tei fanaˈo i te haamaitairaa apî. * E ere i te mea ohie no teie mau taeae e tuahine taiva ore ia vaiiho i te taviniraa ta ratou e poihere ra. Eaha te nehenehe e tauturu atu? E nafea tatou ia faaitoito ia ratou? Ia tupu te hoê tauiraa i roto i to tatou oraraa, e faufaahia tatou ia ite i te pahonoraa o tera nau uiraa.

E NAFEA IA TAPEA I TE TAIVA ORE NOA ˈTU E TAUI TO TATOU TUPURAA?

E ere i te mea ohie ia vaiiho i te taviniraa taime taatoa (A hiˈo i te paratarafa 5) *

5. Eaha te tupuraa o vetahi a taui ai ta ratou taviniraa?

5 I roto i te tuhaa fenua aore ra i te Betela, ua matau tatou i te fenua i reira tatou e tavini ai, oia atoa râ i te taata e rave rahi o te riro mai ei hoa no tatou. E oto iho â ïa tatou ia titauhia ia vaiiho i ta tatou taviniraa. Mai te peu iho â râ ua na reira tatou no te hamani-ino-raa, mea here hoi na tatou te mau taeae e tuahine e te haapeapea atoa ra no ratou. (Mat. 10:23; Kor. 2, 11:28, 29) Hau atu â, ia fanaˈo tatou i te hoê haamaitairaa apî aore ra ia hoˈi i to tatou fenua, e taui taue te huru oraraa e te peu tumu atoa iho â ïa. E titauhia ïa ia rave â i te mau faatanoraa. Te na ô ra Robert e Mary Jo: “Aita mâua i ite faahou eaha te peu tumu o to mâua fenua e e nafea ia poro na roto i to mâua iho reo!” Ua amo atoa vetahi i te mau haamâuˈaraa ta ratou i ore i ite aˈenei. E nehenehe ïa teie mau Kerisetiano e haapeapea e e toaruaru. Eaha te tauturu ia ratou?

Mea faufaa roa ia faafatata noa ia Iehova e ia tiaturi ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 6-7) *

6. E nafea ia tamau i te faafatata ia Iehova?

6 A tamau i te faafatata i te Atua. (Iak. 4:8) A tiaturi ia Iehova “tei faaroo i te pure ra.” (Sal. 65:2) Te na ô ra te Salamo 62:8: “E ninii hua i to outou aau i mua ia ˈna!” E nehenehe Iehova “e faatupu hau ê roa ˈtu i ta tatou e ani aore ra e manaˈo.” (Eph. 3:20) Eita Iehova e horoa noa mai ta tatou i faahiti i roto i te pure. E nehenehe oia e rave i te manaˈo-ore-hia e e faaohipa i te hoê ravea hau ê i ta tatou i manaˈo aˈenei!

7. (a) Eaha te tauturu mai ia vai piri noa e o Iehova? (b) Ia au i te Hebera 6:10-12, eaha te faufaaraa ia tamau i te tavini ia Iehova ma te taiva ore?

7 No te vai piri noa e o Iehova, a taio e a feruri maite i te Bibilia i te mau mahana atoa. Te na ô ra te tahi taeae tei tavini na ei mitionare: “Mai ta outou i matau, a tamau i te rave i ta outou haamoriraa utuafare e i te faaineine i te mau putuputuraa.” A tamau atoa i te poro e te amuiraa. Eita e moˈe ia Iehova te feia atoa e tavini ia ˈna ma te taiva ore noa ˈtu eita ratou e nehenehe faahou e rave mai na mua ˈˈe.—A taio i te Hebera 6:10-12.

8. E nafea te Ioane 1, 2:15-17 e tauturu ai ia outou ia haapao i te mea faufaa roa ˈˈe?

8 Eiaha ei faateimaharaa i roto i to outou oraraa. Eiaha e vaiiho i te haapeapearaa o te oraraa nei ia “tapoˈi,” aore ra ia tapea, i ta outou taviniraa. (Mat. 13:22) Eiaha e hema i te onoonoraa a teie nei ao aore ra a te hoa e fetii ia imi i te hoê oraraa fanaˈo. (A taio i te Ioane 1, 2:15-17.) A tiaturi ia Iehova o tei fafau i te horoa mai i te mau mea atoa e hinaarohia e tatou i te pae varua, i te pae aau e i te pae materia.—Heb. 4:16; 13:5, 6.

9. Ia au i te Maseli 22:3, 7, no te aha eiaha tatou ia tarahu faufaa ore noa i te moni? Eaha te tauturu mai ia rave i te faaotiraa paari?

9 Eiaha e tarahu faufaa ore noa i te moni. (A taio i te Maseli 22:3 e te irava 7 i roto i te nota. *) E titauhia te haamâuˈaraa rahi no te taui i te faaearaa e e hiti oioi mai paha ïa te manaˈo ia tarahu i te moni. A haapao maitai râ i te ore e faaohipa i tera moni no te hoo mai i te mau mea eita outou e hinaaro mau. Ia fifi tatou i te pae moni a aupuru noa ˈi i te hoê mero utuafare tei maˈihia, e ere i te mea ohie ia faaoti ehia moni ta tatou e tarahu. I tera mau taime, a “pure” e a taparuparu ia Iehova no te rave i te faaotiraa paari. E horoa ˈtu Iehova i te hau o te “tiai i to outou aau e feruriraa” a ore atu ai outou e ahoaho.—Phil. 4:6, 7; Pet. 1, 5:7.

10. E nafea ia noaa mai te hoa apî?

10 A imi i te hoa papu. A paraparau no nia i to outou huru e tupuraa i te hoa papu, i te feia iho â râ o tei farerei aˈena i te hoê â tupuraa. E tauturu atu te reira ia tapea i te hoê feruriraa maitai. (Koh. 4:9, 10) E hoa tei noaa mai i roto i te taviniraa ta outou i vaiiho. I teie nei, a imi i te hoa i roto i ta outou taviniraa apî. Ia hinaaro tatou i te hoa apî, e titauhia na mua ia riro tatou ei hoa no ratou! E nafea ïa? A faatia i te mau tupuraa ua ite outou i te rima o Iehova. Eita paha vetahi e taa roa i te oaoa ta outou i ite a tavini ai ia Iehova ma te taime taatoa. E nehenehe râ te tahi atu e haafaufaa i to outou hiˈoraa a riro atu ai ei hoa papu no outou. A haapao maitai râ eiaha e paraparau noa no nia ia outou aore ra i ta outou i rave i roto i te taviniraa.

11. E nafea ia oaoa noa to outou faaipoiporaa?

11 Mai te peu o outou aore ra to outou hoa faaipoipo tei roohia i te maˈi, eiaha te tahi ia faahapa i te tahi i te vaiihoraa i ta orua taviniraa. A haamanaˈo ua riro orua “ei hoê” e ua euhe orua i mua ia Iehova i te aupuru i te tahi e te tahi noa ˈtu eaha te tupuraa. (Mat. 19:5, 6) Mai te peu ua na reira orua no te mea ua tamariihia orua, a haapapu i ta orua tamarii e “tufaa” mau oia no ǒ mai ia Iehova ra. (Sal. 127:3-5) A faataa atoa ia ˈna i te mau maitai ta orua i fanaˈo i roto i ta orua taviniraa. E turai paha te reira ia ˈna ia tavini atoa ia Iehova ma te taime taatoa.

E NAFEA TATOU IA TAUTURU ATU?

12. (a) E nafea ia tauturu i te mau Kerisetiano ia tamau noa i ta ratou taviniraa taime taatoa? (b) E nafea te amuiraa apî ia tauturu atu?

12 E rave rahi taeae e tuahine o te tauturu nei i te mau Kerisetiano ia tamau noa i ta ratou taviniraa taime taatoa. E hapono atu vetahi i te moni, i te taoˈa aore ra e aupuru atoa paha i te fetii. (Gal. 6:2) Ia taui te taviniraa a tera mau Kerisetiano, eiaha e manaˈo ua hara aore ra ua aˈohia ratou. * A farii maitai e a haapopou atu no te ohipa ta ratou i rave noa ˈtu ua taotia te maˈi i ta ratou taviniraa i teie nei. A haamatau ia ratou e a huti mai i te mau maitai na roto i to ratou ite e aravihi.

13. E nafea ia tauturu i te mau Kerisetiano tei taui i ta ratou taviniraa?

13 I te omuaraa, e hinaaro te mau Kerisetiano tei taui i ta ratou taviniraa i te tauturu no te imi i te nohoraa, i te faurao, i te ohipa e te tahi atu mau mea faufaa no te oraraa. E titau-atoa-hia paha ia haamaramarama ia ratou no nia i te mau mea o te mau mahana atoa, mai te aufauraa tute e te parau parururaa. Te mea faufaa roa ˈˈe, ia tâuˈa outou ia ratou. Peneiaˈe te hepohepo ra ratou no to ratou maˈi aore to te hoê mero utuafare, aore ra no te mea ua pohe tei herehia. * E nehenehe atoa vetahi e mihi i to ratou mau hoa i roto i te taviniraa ta ratou i vaiiho. E titauhia te taime ia maitai faahou mai to ratou feruriraa e aau.

14. Mea nafea te feia poro i te tautururaa te hoê tuahine ia oaoa i roto i ta ˈna amuiraa apî?

14 E faufaahia te mau Kerisetiano tei taui i ta ratou taviniraa i te tauturu e te hiˈoraa ta outou e horoa ˈtu. Te na ô ra te tahi tuahine tei tavini maoro i te fenua ê: “Na mua ˈˈe i roto i ta ˈu taviniraa, e faatere au i te haapiiraa Bibilia i te mau mahana atoa. I ǒ nei, e ere i te mea ohie ia taio i te hoê irava Bibilia aore ra ia faaite i te video i roto i te pororaa. Ua ani mai râ te feia poro no ǒ nei ia apiti atu i te mau farerei-faahou-raa e ta ratou mau haapiiraa Bibilia. Mea itoito mau teie mau taeae e tuahine e te haere maitai ra te mau piahi i mua i te pae varua. Ua tauturu te reira ia ˈu ia faatupu i te hoê feruriraa maitai. Ua haapii au e nafea ia haamata i te hoê aparauraa i roto i ta ˈu tuhaa fenua apî. I teie nei, te ite faahou nei au i te oaoa i roto i ta ˈu taviniraa!”

A TAMAU I TE HAERE I MUA!

A imi i te ravea no te tavini atu â ia Iehova i roto i ta outou tuhaa fenua (A hiˈo i te paratarafa 15-16) *

15. E nafea ia oaoa i roto i ta outou taviniraa apî?

15 Eiaha e haafaufaa ore ia outou aore ra i te ohipa ta outou i rave i roto i ta outou taviniraa na mua ˈˈe. A feruri i ta Iehova i rave no outou e a tamau i te poro. A pee i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano haapao maitai o te senekele matamua. Noa ˈtu eaha te vahi ta ratou i haere, ua faaite ratou i “te parau apî oaoa o te parau a te Atua.” (Ohi. 8:1, 4) E maitai te itehia ia tamau outou i te poro. A titauhia ˈi ia faarue te tahi mau pionie i te fenua i reira ratou i te taviniraa, ua horo ratou i te tahi atu fenua e hinaarohia te tauturu i roto i te reo ta ratou e paraparau ra. Tau avaˈe noa i muri aˈe, ua maraa oioi te numera o te mau pǔpǔ reo ê.

16. E nafea ia poihere i ta outou taviniraa apî?

16 O te oaoa “no ǒ ia Iehova ra, to outou ïa maitai.” (Neh. 8:10) E noaa mai te oaoa ia Iehova, eiaha râ i ta tatou taviniraa! No reira, a tamau i te vai piri e o Iehova, a ani i to ˈna paari e a taparu i ta ˈna aratairaa e tauturu. Ua poihere outou i ta outou taviniraa na mua ˈˈe no te mea ua tauturu outou ia vetahi ê ma te aau atoa. Eiaha e taui, a rave atoa i te ohipa ma te aau atoa i teie nei, e ite ïa outou mea nafea Iehova e tauturu atu ai ia poihere i ta outou taviniraa apî.—Koh. 7:10.

17. Eaha te titauhia ia haamanaˈo no nia i ta tatou taviniraa?

17 E titauhia ia haamanaˈo e tavini tatou ia Iehova e a muri noa ˈtu, e nehenehe râ te ohipa ta tatou e rave i teie mahana e taui i roto i te ao apî! Te faataa ra taeae Aleksey ua riro te mau tupuraa ta ˈna i farerei ei faaineineraa no te ora i roto i te ao apî. Te na ô ra oia: “Ua ite iho â vau te vai ra Iehova e te ao apî, ua atea roa râ te reira i to ˈu mata. I teie nei, tei mua noa Iehova e te ao apî ia ˈu.” (Ohi. 2:25) Noa ˈtu eaha te taviniraa e horoahia mai, e tamau anaˈe i te vai piri noa e o Iehova, eita roa oia e faarue ia tatou! Noa ˈtu eaha te vahi, e tauturu mai iho â Iehova ia oaoa i te mau mea atoa ta tatou e rave i roto i ta ˈna taviniraa.—Isa. 41:13.

HIMENE 90 Faaitoito te tahi i te tahi

^ I te tahi taime, e titauhia i te mau taeae e tuahine e tavini nei ma te taime taatoa ia vaiiho i ta ratou taviniraa. Aore ra, e horoahia ˈtu paha te hoê haamaitairaa apî. I roto i teie haapiiraa, e hiˈo mai tatou eaha te mau fifi ta teie mau Kerisetiano e farerei e eaha te tauturu atu ia tamau i te tavini ia Iehova ma te oaoa. E hiˈopoa atoa mai tatou i ta tatou e nehenehe e rave no te faaitoito e no te turu ia ratou. Ia taui noa ˈtu to tatou tupuraa, e faufaa-atoa-hia tatou i te mau faaueraa Bibilia e horoahia.

^ Ia tae atoa i te hoê faito matahiti, e rave rahi taeae tei farii i te vaiiho i ta ratou hopoia i te mau taeae apî aˈe. A hiˈo i te tumu parau “E te feia ruhiruhia, mea faufaa to outou taiva ore no Iehova” i roto i Te Pare Tiairaa Tetepa 2018 reo Farani e te tumu parau “A faaea hau noa ia taui noa ˈtu te tupuraa” i roto i Te Pare Tiairaa Atopa 2018.

^ Maseli 22:7 (New World Translation): “E mana to te taata taoˈa rahi i nia i te taata rii. E ua riro tei tarahu ei tavini no tei tarahuhia.”

^ E titauhia i te mau matahiapo ia hapono oioi i te hoê rata haamaramaramaraa ia tia i te hoê pionie, matahiapo e tavini tauturu ia tavini noa i roto i te amuiraa apî.

^ A hiˈo i te tumu parau matamua “Ia pohe tei herehia” o Te Pare Tiairaa N°3 2016.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua titauhia ia vaiiho na hoa faaipoipo i ta raua taviniraa mitionare i te fenua ê. Te aroha ra raua i te amuiraa ma te aau oto mau

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te hoˈiraa i to raua fenua, ua tamau na hoa faaipoipo i te pure ia tauturu atu Iehova ia raua ia faaoromai i te tupuraa fifi

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Maoti te tauturu a Iehova, ua rave faahou na hoa faaipoipo i te taviniraa taime taatoa. I roto i ta raua tuhaa fenua apî, te faaohipa ra te taeae e te tuahine i te reo ta raua i haapii na ei mitionare no te poro i te feia tei horo ê i to ratou fenua.