Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 40

A rave noa i te hinaaro o te Atua i te hopea o “te mau mahana hopea”

A rave noa i te hinaaro o te Atua i te hopea o “te mau mahana hopea”

“Ia mau papu outou, eiaha e aueue, ia rahi noa ta outou ohipa i roto i te Fatu.”—KOR. 1, 15:58.

HIMENE 58 Imi anaˈe i te feia e au i te hau

HAAPOTORAA *

1. No te aha ua papu ia tatou te ora nei tatou i “te mau mahana hopea”?

 UA FANAUHIA oe i muri aˈe i te matahiti 1914? Mai te peu e e, te ora ra ïa oe i “te mau mahana hopea” o teie faanahoraa o te ao nei. (Tim. 2, 3:1) Ua faarooroo paha tatou no nia i te mau mea ta Iesu i tohu no teie anotau hopea, mai te tamaˈi anei, te oˈe, te aueueraa fenua, te maˈi pee, te rahi o te ino e te hamani-ino-raa i to Iehova nunaa. (Mat. 24:3, 7-9, 12; Luka 21:10-12) Te ite atoa ra paha tatou i te huru o te taata mai tei tohuhia e te aposetolo Paulo. (A hiˈo i te tumu parau “ Te huru o te taata i teie mahana.”) Ei feia haamori ia Iehova, ua papu ia tatou te ora nei tatou i “te mau mahana hopea.”

2. Eaha te mau uiraa e titauhia ia pahono?

2 E rave rahi matahiti tei mairi mai 1914 mai â, te ora nei ïa tatou i te hopea o “te mau mahana hopea.” Mea titauhia ia ite tatou i te pahonoraa o te tahi mau uiraa faufaa: Eaha te mau mea e tupu i te hopea o “te mau mahana hopea”? A tiai ai tatou i te reira, eaha ta Iehova e titau ra ia rave tatou?

EAHA TE TUPU I TE HOPEA O “TE MAU MAHANA HOPEA”?

3. Ia au i te Tesalonia 1, 5:1-3, eaha te poroi ta te mau nunaa e faaite haere?

3 A taio i te Tesalonia 1, 5:1-3. Te faahiti ra Paulo i “te mahana o Iehova.” Ia au i teie mau irava, e haamata tera mahana ia haamouhia “Babulonia rahi,” oia hoi te taatoaraa o te mau haapaoraa hape, e e hope atu ai te reira na roto ia Aramagedo. (Apo. 16:14, 16; 17:5) Na mua rii noa i taua “mahana” ra, e faaite haere te mau nunaa i te poroi o “te hau e te ati ore”! (Te na ô ra te tahi mau huriraa: “E hau, e aita e ino.”) I te tahi taime, e faaohipa te feia mana o teie nei ao i te tahi mau faahitiraa mai tera ia rave ratou i te faaauraa e te tahi atu mau nunaa. * Mea taa ê râ te poroi o “te hau e te ati ore” ta te Bibilia e faataa ra. No te aha? A tupu ai te reira, e manaˈo te taata ua manuïa te feia mana e ua riro te ao ei vahi hau e te papu. Mea hape râ, ei reira iho ratou e haamouhia ˈi i te roaraa o te “ati rahi.”—Mat. 24:21.

Eiaha e vare i te poroi haavare no nia “te hau e te ati ore”! (A hiˈo i te paratarafa 3-6) *

4. (a) Eaha te titauhia ia tatou ia ite no nia i te poroi o “te hau e te ati ore”? (b) Eaha râ ta tatou i papu?

4 Aita tatou i ite na te aha e turai i te feia mana ia faaite haere i te poroi o “te hau e te ati ore” e e nafea te reira ia ravehia. Aita atoa tatou i ite hoê noa anei taime e parauhia ˈi teie parau, aore ra e rave rahi taime. Te mea papu, ia faaroo tatou i taua poroi ra, eiaha e vare, e vai ara anaˈe râ. O te tapao hoi te reira, ua haamata “te mahana o Iehova”!

5. E nafea te Tesalonia 1, 5:4-6 e tauturu ai ia tatou ia ineine no “te mahana o Iehova”?

5 A taio i te Tesalonia 1, 5:4-6. Te faaite ra ta Paulo mau parau e nafea tatou e papu ai ua ineine tatou no “te mahana o Iehova.” Mea titauhia ia “vai ara” noa, eiaha tatou “e taoto mai te tahi pae ra.” Ia faaite tatou i te taiva ore ma te ore e faaô atu i roto i te mau ohipa poritita e tia ˈi. Ia ore tatou e haapao, e apiti atu ïa tatou i to “teie nei ao.” (Ioa. 15:19) Ua papu ia tatou maoti noa te Faatereraa arii a te Atua e tupu ai te hau na te ao atoa nei.

6. E hinaaro tatou e tauturu ia vetahi ê ia aha, e eaha te tumu?

6 Ma te vai ara noa, e hinaaro atoa tatou e tauturu ia vetahi ê ia haapii i ta te Bibilia i tohu no nia i te tupu ati aˈe te ao. E titauhia ia haamanaˈo ua haamata anaˈe te ati rahi, ua taere roa ïa no te taata ia tavini ia Iehova. No reira, mea faufaa mau ia poro i teie nei â! *

A TAMAU I TE PORO

E poro tatou o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te hopoi mai i te hau e te ati ore (A hiˈo i te paratarafa 7-9)

7. Eaha ta Iehova e titau nei ia rave tatou?

7 No te taime poto e toe nei hou taua “mahana” ra, te titau mai ra Iehova ia haa rahi i roto i te pororaa. E hinaaro tatou e ite e mea rahi ta tatou ohipa i roto i te Fatu. (Kor. 1, 15:58) Ua faaite mai Iesu eaha te tia ia tatou ia rave. A faahiti ai oia i te mau mea atoa e tupu i te mau mahana hopea, ua na ô oia: “Na mua râ, ia porohia te parau apî oaoa i te mau nunaa atoa.” (Mar. 13:4, 8, 10; Mat. 24:14) A feruri na, i te mau taime atoa e haere ai outou i roto i te pororaa, te faatupu ra outou i te parau tohu Bibilia.

8. Mea nafea tatou e ite ai te nuu noa ˈtu ra ta tatou ohipa pororaa i mua?

8 I te mau matahiti atoa, te nuu noa ˈtu ra te ohipa pororaa i te Faatereraa arii i mua. A feruri na i te numera o te feia poro na te ao atoa i teie mau mahana hopea nei. I 1914, 5 155 taata poro i roto 43 fenua. I teie mahana, ua hau atu i te 8 500 000 i roto 240 fenua. Aita râ ta tatou ohipa pororaa i oti atu ra! E titauhia ia tamau noa tatou i te faaite o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te ravea hoê roa no te faaafaro i te mau fifi atoa.—Sal. 145:11-13.

9. No te aha e titauhia ia tamau tatou i te poro i te Faatereraa arii a te Atua?

9 Na Iehova e faaite mai afea tatou e faaea ˈi i te poro. Ehia taime e toe nei i te taata no te haapii o vai Iehova e o Iesu? (Ioa. 17:3) Aita tatou i ite! Te mea papu, aita â te ati rahi i haamata ˈtu ra. E taime â ïa to te feia “aau farii i te ora mure ore” no te faaroo i te parau apî oaoa e no te tavini ia Iehova! (Ohi. 13:48) E nafea tatou ia tauturu ia ratou hou a maoro roa ˈi?

10. Mea nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia haapii i te parau mau ia vetahi ê?

10 Na roto i ta ˈna faanahonahoraa, te horoa mai ra Iehova i te mau mea atoa no te haapii i te parau mau ia vetahi ê. I ta tatou mau putuputuraa o te hebedoma, te tauturuhia ra tatou ia haamata i te aparauraa, ia hoˈi e farerei i te taata e ia faatere i te mau haapiiraa Bibilia. Ua faaineine atoa te faanahonahoraa a Iehova i ta tatou Mauhaa no te taviniraa. E tauturu te reira ia tatou . . .

  •   ia faaineine i te hoê omuaraa parau,

  •   ia paraparau ma te anaanatae,

  •   ia faaara i te anaanatae o te taata,

  •   ia haapii i te parau mau

  •   e ia aratai i te taata i nia i ta tatou reni natirara e i te Piha a te Basileia.

 Eita e navai noa ia fanaˈo i tera mau ravea, e titau-atoa-hia râ ia faaohipa i te reira! * I muri aˈe i te hoê aparauraa au mau, peneiaˈe e vaiiho atu paha outou i te hoê api parau aore ra vea. E nehenehe ïa tera taata e taio i te reira a tiai noa ˈtu ai i te farerei faahou ia outou. Tei ia tatou atu ra ïa te faaitoitoraa ia poro tamau i te Faatereraa arii i te mau avaˈe atoa.

11. No te aha te tuhaa Haapiiraa Bibilia i nia i te jw.org i faaineinehia ˈi?

11 Te tahi atu ravea e tauturu ai Iehova i te taata ia haapii i te parau mau, o te tuhaa Haapiiraa Bibilia i nia i te jw.org®. No te aha teie faanahoraa apî? I te mau avaˈe atoa, mea rahi roa te taata na te ao o te imi nei i nia i te natirara te ravea no te haapii i te Bibilia. Maoti te mau haapiiraa i nia i ta tatou reni natirara, e tauturuhia te taata ia ite i ta te Parau a te Atua e haapii ra. Ia pûpû tia ˈtu tatou i te hoê haapiiraa Bibilia, e taiâ paha vetahi i te farii. I teie nei, e nehenehe tatou e faaite i tera faanahoraa apî i nia i ta tatou reni natirara aore ra e hapono atu i te poroi e aratai atu i te tuhaa Haapiiraa Bibilia i nia i te jw.org. *

12. Eaha ta te taata e haapii na roto i te tuhaa Haapiiraa Bibilia i nia i te jw.org?

12 Teie te tahi mau tumu parau o te tuhaa Haapiiraa Bibilia i nia i te jw.org: “Te Bibilia e te Atua poiete,” “Te parau mau no nia i te utuafare o te Atua” e “Te tiaturiraa ta te Bibilia e horoa ra.” E ite te taata te pahonoraa i teie mau uiraa:

  •   E nafea te Bibilia e tauturu ai i te taata tataitahi?

  •   O vai o Iehova, o Iesu e te mau melahi?

  •   No te aha te Atua i hamani ai i te taata?

  •   No te aha te mauiui e te ino e itehia ˈi i teie mahana?

 I roto i te mau haapiiraa, e faataa-atoa-hia e nafea Iehova . . .

  •   e faaore ai i te mauiui e te pohe,

  •   e faahoˈi mai ai te feia pohe i te ora

  •   e mono ai te mau faatereraa taata i ta ˈna Faatereraa arii.

13. E monohia anei te raveraa matauhia no te faatere i te hoê haapiiraa Bibilia? A faataa.

13 Eita teie faanahoraa apî i nia i te reni natirara e mono i te raveraa matauhia no te faatere i te hoê haapiiraa Bibilia. Ua horoa Iesu ia tatou te fanaˈoraa taa ê ia faariro i te taata ei pǐpǐ na ˈna. Mea faufaa roa ïa ia farerei tia roa tatou ia ratou no te horoa ˈtu i te tauturu e au i te taata tataitahi. Peneiaˈe râ, e haamata te taata i te anaanatae i te Bibilia na roto i teie tuhaa apî i nia i te jw.org a farii atu ai paha i te hoê haapiiraa Bibilia mai ta tatou i matau. Ia hope te haapiiraa tataitahi i nia i te reni natirara, e pûpûhia i te taata ia ani i te tahi haapiiraa Bibilia e te hoê Ite no Iehova. Hau atu i te 230 aniraa te haponohia mai i te mahana hoê na roto ta tatou reni natirara!

A TAMAU I TE FAARIRO I TE TAATA EI PǏPǏ NA TE MESIA

14. Ia au ta Iesu faaueraa i roto i te Mataio 28:19, 20, eaha te titauhia ia tatou ia rave e no te aha?

14 A taio i te Mataio 28:19, 20. A faatere ai i te hoê haapiiraa Bibilia, e imi anaˈe i te mau ravea atoa no te faariro i te taata ei pǐpǐ na te Mesia “ma te haapii ia ratou ia haapao i te mau mea atoa [ta Iesu] i faaue.” E titauhia ïa ia faataa i te taata i te faufaaraa ia tia i te pae o Iehova e ia turu i ta ˈna Faatereraa arii. E faaitoito tatou i te taata ia faaohipa i ta ratou e haapii ra, ia pûpû i to ratou ora ia Iehova e ia bapetizohia. Tera anaˈe te ravea e ora ˈi ratou i te mahana o Iehova!—Pet. 1, 3:21.

15. Eaha te titauhia ia tatou ia haapae i te rave e no te aha?

15 Mai tei faahitihia ˈtu na, mea iti roa te taime e toe nei hou te haamouraa o te faanahoraa o teie nei ao. Eiaha ïa e haamâuˈa i to tatou taime e te feia o te ore e hinaaro mau ra e riro ei pǐpǐ na te Mesia! (Kor. 1, 9:26) Mea ru ta tatou ohipa! Mea rahi â te taata o tei ore i faaroo atu ra i te poroi o te Faatereraa arii!

EIAHA E APITI ATU I TE HAAPAORAA HAPE!

16. Ia au i te Apokalupo 18:2, 4, 5, 8, eaha te titauhia ia tatou paatoa ia rave? (A hiˈo atoa i te nota.)

16 A taio i te Apokalupo 18:2, 4, 5, 8. Te faaite ra teie mau irava i te tahi atu titauraa a Iehova i ta ˈna mau tavini. E titauhia ia faataa ê noa te mau Kerisetiano ia ratou i te mau haapaoraa hape atoa, oia hoi ia Babulonia rahi. Hou a haapii ai i te Bibilia, e haapaoraa aˈena paha ta te hoê piahi. I apiti na oia i ta ratou pureraa e ohipa faaroo. Peneiaˈe, e turu atoa na i ta ˈna haapaoraa ma te horoa ˈtu i te moni. Hou te hoê piahi e fariihia ˈi ei taata poro bapetizo-ore-hia, e titauhia ia ˈna ia haere mai i rapae i te haapaoraa hape. E nafea? Ma te hapono i te hoê rata o te titau ra ia iriti to ˈna iˈoa i roto i ta ˈna haapaoraa aore ra te hoê taatiraa e turuhia ra e te haapaoraa hape. *

17. Eaha te tahi mau ohipa ta te hoê Kerisetiano e ore e farii e no te aha?

17 E titauhia i te hoê Kerisetiano ia hiˈopoa maite eiaha ta ˈna ohipa e turu ia Babulonia rahi. (Kor. 2, 6:14-17) Eita oia e riro ei rave ohipa na te hoê haapaoraa. E rave ohipa anaˈe te Kerisetiano na te hoê taiete, eiaha oia ia rave pinepine i te ohipa i te hoê fare e turu ra i te haapaoraa hape. O ˈna iho anaˈe to ˈna fatu ohipa, eita roa ˈtu oia e farii i te hoê ohipa aore ra parau faaau e te hoê noa ˈˈe tia o Babulonia rahi. No te aha tera mau faaotiraa? Eita tatou e hinaaro e apiti i te mau ohipa e te mau hara a te mau pǔpǔ faaroo viivii i te aro o te Atua.—Isa. 52:11. *

18. Mea nafea to te tahi taeae haapao-maite-raa i te mau faaueraa Bibilia i roto i ta ˈna ohipa?

18 Mea maoro teie nei, ua anihia i te hoê taeae o ˈna iho to ˈna paoti ia rave i te tahi ohipa rii i te hoê fare pure o te oire. Ua ite te taata tihepu eita te taeae e farii i te ohipa i nia i te mau fare pure. I tera râ mahana, aita ˈtu tamuta e vata no tera ohipa. Aita iho â râ te taeae i fati e ua haapao noa oia i te mau faaueraa Bibilia. I te hebedoma i muri iho, ua piahia i roto i te hoê vea te hohoˈa o te tahi atu tamuta e te satauro hamanihia no te fare pure. Ahani to tatou taeae i fati ma te farii i tera ohipa, o ˈna to nia iho i te hohoˈa! Ua ino roa ïa to ˈna roo i roto i te amuiraa, e ua mauiui roa ïa te aau o Iehova!

EAHA TA TATOU I HAAPII MAI?

19-20. (a) Eaha ta tatou i haapii mai? (b) Eaha ˈtu â te titauhia ia tatou ia ite?

19 Ia au i te parau tohu Bibilia, te tupuraa faufaa e tiaihia nei, o te poroi ïa o “te hau e te ati ore” a te mau nunaa. Maoti râ ta Iehova e haapii mai ra, ua ite tatou e parau haavare tera! Eaha te titauhia ia tatou ia rave hou a faaroohia ˈi tera poroi e a haamata ˈi te ati rahi? Te titau mai ra Iehova ia tamau i te poro i te Faatereraa arii e i te faariro e rave rahi atu â taata ei pǐpǐ na Iesu. I te hoê â râ taime, eiaha atoa tatou ia viivii i te mau haapaoraa hape. E tamau anaˈe i te faataa ê mai ia Babulonia rahi e i te ore e farii i te ohipa e turu ia ˈna.

20 E tupuraa ê atu te itehia i te hopea o “te mau mahana hopea.” Mea rahi atoa ta Iehova e titau ra ia tatou ia rave. I roto i to mua ˈtu haapiiraa, e ite atu â tatou no nia i te reira. E haapii atoa mai tatou e nafea ia faaineine no te mau ohipa atoa e tiai mai ra.

HIMENE 71 E nuu tatou na Iehova!

^ Te tiai nei tatou i te taime e parau ai te mau nunaa ua faatupu ratou i “te hau e te ati ore”! Tera te tapao ua haamata te ati rahi. Eaha ta Iehova e titau mai ra ia rave i teie nei â e tae roa ˈtu i tera taime? E pahono mai teie tumu parau haapiiraa i tera uiraa.

^ Ei hiˈoraa, te fa a te Nunaa Amui, “ia vai noa ïa te hau e te ati ore na te ao atoa nei.”

^ No te ite e nafea ia faaohipa i ta tatou Mauhaa no te taviniraa, a hiˈo i te tumu parau “A haapii i te parau mau” i roto i Te Pare Tiairaa Atopa 2018.

^ Ua matara mai teie tuhaa na roto i te reo Beretane e te reo Potiti e te tiaihia nei te reira na roto e rave rahi atu â reo.

^ Eiaha atoa tatou e apiti atu i te hoê taatiraa no te uˈi apî, no te faaanaanatae aore ra no te paruru i te ea o te turuhia ra e te hoê haapaoraa. Peneiaˈe ma te faaohipa i te hoê piha tuaro aore ra vahi hopuraa fatuhia e te hoê pǔpǔ faaroo. E parau te tahi mau taatiraa e ere ratou i te hoê pǔpǔ faaroo, e turu râ paha ratou i te mau haapiiraa hape a te hoê haapaoraa.

^ No te ite atu â i te manaˈo Bibilia no nia i te raveraa i te ohipa e turu ra i te haapaoraa hape, a hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Eperera 1999.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te hitimahuta ra te mau hoani o te hoê fare taoferaa i te parau faaara no nia “te hau e te ati ore” i roto i te afata teata. Aita râ na hoa faaipoipo tei faafaaea rii i muri aˈe i ta raua pororaa i vare i tera poroi.