Ir al contenido

KAWAI BAITA 44

Amikorã ãbuarãa chibura nureaɗai chi miadaa barau akabai naeɗe

Amikorã ãbuarãa chibura nureaɗai chi miadaa barau akabai naeɗe

“Amiko ariɗe kiɗii kapichia kʉ̃ria nibabaria” (PROV. 17:17).

KANSION 101 Dachi Akõre baita ãbua trajaɗayua

NAU IƊI KAWAƊAYU a

Amikorã biʼia nureedu nesitaɗai “chi joma sufribudau” neeburuu baita. (Ochias chi párrafo 2). c

1, 2. 1 Pedro 4:7, 8ba jara ɓuuchaa, ¿kairãba dachi karebaɗaiba dachi problema baraaduuɗe?

 CHI “último diarãɗe” nee kãribaɗe wãburuuɗeeba, dachirã ãrĩãdu sufriɗayua (2 Tim. 3:1). Chi eleccionɗebena pasaɗakare, ãrĩã ẽbẽrarã orroaɗapeɗa, beaɗapeɗa, peleaɗapeɗa, joma ororoa diɗisii África occidentalɗe, mauɗeeba jomarãu ãrĩã sufri paneeɗa baɗa. Chi 6 mes aude, chi ãbarã jãu parteɗe duanuurã peligro ãrĩã paneesiɗau. ¿Kãareba aiɗasaa ãchi biʼia duanai baita? Chi nureerã ãbarãmaa duanaɗe wãuchiɗau chi biʼia duanaɗai deemaare. Ãba niiba jara ɓua: “Ara mauɗe, mʉ ãrĩã kĩrajʉʉ ɓoosii amikorã biarã iru ɓuuɗeeba. Dachi chiya aiɗa duanasia biʼia sentibiɗayua”.

2 “Chi joma sufribudau” neeburuuɗe, biʼia duanaɗayua amikorãba chi kʉ̃ria kirureerã baare duanuuɗeeba (Apoc. 7:14). Jãuɗeeba biʼia ãrĩã ɓua ara nakʉɗe amiko biarã bara duanaɗayua (1 Pedro 4:7, 8 leas). Ãrĩã kawaɗayua chi Jeremiasmaa pasaɗaɗebena, ichi amikorãba ãrĩã aiɗaɗa basia Jerusalén ãritaɗai naeɗe. b ¿Saka aseɗai ɓua ichia asesii kĩra?

JEREMIASKA NUREAƊAYUA

3. (1) ¿Saka nureasaa ẽbẽrarã Jeremías kaita nureaɗa? (2) ¿Kãare jaraɗa basaa Jeremiasba Barucmaa, mauɗe saka paneesiɗaa ãchi chiya?

3 Chi 40 añorãɗe, Jeremías nureasii ẽbẽrarã jipa duanuuwẽe ome, ichi kaita nureerã mauɗe chi nuree deɗabenarã ome biɗa, chi puuru ichi naceɗa baɗamare, Anatotɗe (Jer. 11:21; 12:6). Ichi awara du aɓa ɓeebasia. Ichia jarasii ichi aiɗa barii nii, Barucmaa, joma ichi sentiɗa baɗa, mau cha eɗa ɓʉ koɓeeɗa baɗa dachirãba leaɗai ɓuu (Jer. 8:21; 9:1; 20:14-18; 45:1). Ãchi ãbua nureasiɗauɗe Barucba ɓʉ koɓeesii joma Jeremiasmaa pasaɗa baɗa, jãuba ãchi ãrĩã kʉ̃riaɗapeɗa respetaɗayua ãchi chiya (Jer. 20:1, 2; 26:7-11).

4. (1) ¿Kãare jarasaa Jeowaba Jeremiasmaa ichia aseyua? (2) ¿Saka Jeremías Baruc ome aude meraa paneesiɗaa ãchi ãbua traja panaɗabare?

4 Jeremías kĩra ʉɓʉa nibapeɗa jarasii israelitarãmaa chi Jerusalenɗe pasayuɗebena (Jer. 25:3). Ichia ẽbẽrarã bereka aiɗasii arrepentibiai baita, jãuɗeeba Jeowaba jarasii Jeremiasmaa ɓʉ baita chi jãka jara kuɓuuɗebena rolloɗe (Jer. 36:1-4). Ichi Baruc ome ara ãchi chiya ãbua trajasiɗau mes ãrĩãɗe joma aseɗayua Dachi Akõreba jaraɗa baɗa kĩra. Nau tiempoɗe ãrĩã beɗeasiɗau ãchi fe waribii baita.

5. ¿Saka kuitaa panaa Baruc bia nibasii Jeremías ome?

5 Ãchia unubiɗayua kuɓuu neesiiɗe chi rolloɗe ɓʉɗa baɗa, Jeremiasba cha nau trajo deaɗa baɗa ichi amiko Baraucmaa (Jer. 36:5, 6). Ichi chaarea ãrĩã nibasii jãu peligroso ãrĩã ɓoosimina. ¿Saka sentisaa Jeremías ichia unuɗaɗeeba ichi amiko chi patio temploɗaa leasiiɗe chi rollo joma puururã kuɓuu daaɗe? (Jer. 36:8-10). Ũrisiɗauɗe chi príncipe Judaɗebenarãba chi Barucba aseɗa baɗa, orden deasiɗau chi rollo leayua (Jer. 36:14, 15). Maabea, jarasiɗau chi rey Jehoiaquimmaa chi Jeremiasba jaraɗa baɗa. Beɗea bia baara jarasiɗaa Baracumaa: “Wãpeɗa mirúbaɗa, bichi mauɗe Jeremías baare; unuɗaabayuɗe” (Jer. 36:16-19).

6. ¿Kãare asesiɗaa Jeremías Baruc ome ãchi jidaukuasiɗauɗe?

6 Chi rey Jehoiaquimba ũrisiiɗe chi Jeremiasba ɓʉɗa baɗa, ãrĩã kĩrupeɗa mauɗe chi rollo baatasii maabea jidaubisii carcelɗaa bʉebayu chi profeta ichi secretario baare. Maamina Jeremías peraabasia. Mauɗeebiɗa chi rollo adaupeɗa, Barucmaa deasii mauɗe chi beɗea Jeowaɗe ɓʉ baita asii. Maabea Barucba ɓʉsii “joma chi rollo chi rey Jehoiaquim Judaɗebenaba baataɗa baɗa aoko kuɓuuɗe” (Jer. 36:26-28, 32).

7. ¿Saka Jeremías Baruc ome aude meraa paneesiɗaa ãchi ãbua traja panaɗabare?

7 Ẽbẽrarã ãchi ome problema tãeɗe choroa panuuɗe aude jʉ̃kaa senti panuu. Mauɗeeba Baruc Jeremías ome ɓʉsiɗauɗe chi rollo chi rey kachirua nii Jehoiaquimba baataɗa baɗa, ãchi amiko niɗau audeara paneesiɗau. ¿Kãare kawabudaa jãarã ome mukĩrarã jipa nibasiɗauɗebena?

DACHI AMIKORÃ OME ARIƊE BEƊEA NIBAYUA

8. (1) ¿Sakayua chi nuree baita amikorã ãbua nureaɗayua jʉrʉɗai chaarea ɓua? (2) ¿Sakayua amikorã biʼia ãbua duanaɗayua waaburu jʉrʉ panaɗaiba?

8 Naeɗe chi niiba dachi daño asesiiɗeeba, poyaabai ɓua beɗeai baita junebena ome (Prov. 18:19, 24). Mauɗe kʉ̃risiaɗai panuu tiempo wãʼãe bapeɗa mauɗe mia koʼoa panuu amikorã biʼia ua nibai baita biɗa. Maamina amikorã bia jʉrʉyua ida ɓuiɗaabai. Dachia kʉ̃ria panuubʉrã dachi ãbarãba aiɗayua problema bara panuuɗe, dachimaa pasapeɗa senti kuɓuu ãchimaa nebʉrʉɗai ɓua. Nau biʼia ãrĩã ɓua amikorã bia baɗai baita (1 Ped. 1:22).

9. (1) ¿Jesusba saka unubisaa ichi amikorãɗe confia nibachia? (2) Dachi amikorã ome biʼia beɗea niibʉrã, ¿mauba saka aude kaita paneebi ɓua? Ejemplo jaras.

9 Jesusba ãrĩã confia ɓoosiiɗeeba ichi amikorãɗe ne joma beɗeai ɓoosia ãchi ome (Juan 15:15). Ara ichi kĩraka nureaɗai ɓua waabenarã ome beɗeabudauɗe dachi kĩrajʉʉbi ɓuuɗebena, dachi preocupa kuɓuuɗebena mauɗe dachi nomaabi ɓuuɗebena siɗa. Mauɗe biʼia ũriɗai ɓua junebenaba dachi beɗeaburuuɗe, naka asebudaubʉrã dachia kawaɗayua ãchi kʉ̃risiaɗapeɗa sentiɗai ɓua dai kĩra, mauɗe ase kʉ̃ria panuu ara dachi kĩra. Kawaɗaika Cindymaa pasaɗa baɗa, chi nawekau 29 año nima. Ichi amiko basii chi wẽra precursor baɗa 60 año nii ichi trʉ̃ Marie-Louise. Jueves dapeɗeeɗacha, ãbua wãsiɗau jaradeɗekaɗe, makaburu ãrĩã barauɗebena beɗeabadau. Cindyba jara ɓua: “Mʉa beɗeai bustabarii amikorã baara, jãuba mʉ aiɗabarii ãchi biʼia unupeɗa mauɗe ãchi saka duanuuɗebena kawayua”. Ẽbẽrarã ome beɗeaburuuɗe amiko biʼia bawamaa ɓua. Jãuɗéburu, Cindy kĩra nureaɗayua berekabaraaɗai beɗea biʼia ɓeedu mauɗe kʉ̃ria iɗaa berreɗai baita (Prov. 27:9).

DACHI AMIKORÃ OME ÃBUA JEOWA Ʉ̃RɄBENA JARADEA NIBAYUA

Chi amiko biʼia nureerã jaradeɗekaɗe wãbadaa. (Ochias chi párrafo 10).

10. Proverbios 27:17ba jara ɓuuɗe, ãbua Jeowa ʉ̃rʉbena jara niibʉrã, ¿mauba saka nibabi ɓua dachi amikorã ome?

10 Ara jari pasapeɗaaɗa kĩraka Jeremías Baruc ome, dachi ãbarã ome jaradeɗekaɗe wãbudauɗe mauɗe ãchi ẽbẽra bia nureeɗebena kawa panuuɗe, amiko ãbua nibaɗe wãbaria (Proverbios 27:17 leas). Dachi ãba baare jaradeɗekaɗe wãbʉrã, ũribudauɗe biʼia defende nii chi ichia ijãa niiɗe maebʉrã ũribudaubʉrã kĩra ʉɓʉa beɗea nii Jeowaɗebena mauɗe ichia deai jaraɗa baɗaɗebena, naka dachia ichi ãrĩã kʉ̃riaɗai.

11, 12. Jarachãu saka Jeowa ʉ̃rʉbena jara niɗauba dachi nawekaurã aude meraa wãsiɗaa.

11 Kawaɗaika omeɗebena saka dachi ãbarã ome jaradeɗeka kopanuuɗe mauba ãrĩã aiɗa ɓuu ãbua nibayua. Adeline chi nawekau 21 año niiba aiɗa wiɗisii Candicemaa ãbua jaradeɗekaɗe wãɗayua chi puuru aria jaradeɗekaɗaka ɓuumaa. Adelineba jara ɓuu: “Daiba kʉ̃ria ãrĩã panasii kĩrajʉʉ jaradeaɗayua. Omea chaarea nibaɗai baita”. ¿Saka ãchi ome biʼia meraasiɗaa ãbua jaradeɗekaɗe wãsiɗauɗeeba? Adelineba jara ɓua: “Chi día acababuruuɗe, jarabachiɗau saka biʼia sentisiɗau beɗeabudauɗe ẽbẽrarã ome mauɗe saka unusiɗau chi Jeowaba aiɗaburuu. Omerãba bustabachiɗau naka biʼia beɗeaɗayua, maabea dachi chiya aude unusiɗau”.

12 Laïla mauɗe Marianne nawekaurã kimaswẽe niɗau Franciaɗebena, ãchi wãsiɗau jaradeɗekaɗe 5 semana Banguiɗaa, chi puuru choroma ororoa ɓuu República Centroafricanaɗe. Laïlaba jara ɓuu: “Marianne mʉ ome problema barasiɗau, maabea ãbua biʼia beɗeaɗapeɗa mauɗe kʉ̃ria ãrĩã niɗauɗeeba dai aude ãbua diɗisiɗau. Mʉa ichi kʉ̃ria nii aude wariɗa baɗa, ichi barikia kiɗii nibasia, mauɗe ichia ẽbẽrarã chi puuruɗebena kʉ̃ria nibasii bẽrã kĩrajʉʉ jaradeɗekasia”. Junebena druaɗaa wãɗai nesitaɗawẽe cha naarã biarã iraɗai baita. Jaradeɗekaɗe wãbudauɗe chi congregacionɗebena nawekau maebʉrã ãba baara, ãchi biʼia unu ɓeeɗapeɗa amiko biʼia nibaɗayua.

WAABENARÃƊE ÃCHI BIʼIA ASE NUREEDU OCHIAƊAPEƊA MAUƊE DACHI MIADAA WAUPEƊAAƊA PERDONAƊAYUA

13. Dachia jaradeɗekaɗe wã panuuɗe dachi ãbarã ome, ¿kãare pasai ɓua?

13 Jaradeɗekaɗe wãbudauɗe ãbarã baara, ẽbẽra bia niiɗeeburu unubudau mauɗe ãchi biʼiawẽe ɓeeɗebena siɗa unu panuma ¿Kãareba aiɗaɗai ɓua jãka pasaaruuɗe? Kʉ̃risiaɗai ɓua Jeremías ʉ̃rʉbenaɗe. ¿Kãareba aiɗasaa ichi ochiayua biʼia ɓee junebenarãɗe mauɗe olviɗayua chi kachirua ɓeeɗebena?

14. ¿Kãare kawasaa Jeremiasba Jeowa ʉ̃rʉbena, mauɗe mau kawaaruuba ichi saka aiɗasaa?

14 Jeremiasba ɓʉsii chi libro ichi trʉ̃ ɓʉ kuɓuu Bibliaɗe mauɗe ichia ɓʉsiibʉrã chi librorã 1 mauɗe 2 Reyes siɗa. Cha nau trajoɗeeba ichia unusii saka Jeowa kĩra chuburiabariibʉ chi ẽbẽrarã ome. Ichia unusii chi rey Acab chi kachirua ɓee asesiiɗebena arrepenti ɓoosii, mauɗeeba Jeowaba jarasii ichia ochiaabayu ichi deɗabenarã joma kenataburuuɗe (1 Rey. 21:27-29). Mauɗe ichia kawasii Manasesba kachirua aseɗa baɗamina Jeowa daaɗe, aude kachirua asesii Acabɗeebiɗa, maka ɓumina Jeowaba perdonaɗa baɗa ichi arrepentisiiɗe (2 Rey. 21:16, 17; 2 Crón. 33:10-13). Cha naarã nebʉrʉba Jeremías aiɗasii bikãa kãribapeɗa kĩra chuburiai baita ichi amikorã ome Dachi Akõre kĩra (Sal. 103:8, 9).

Chi amiko biʼia nureerã ãrĩã perdonabadaa. (Ochias chi párrafo 16).

15. Barucba ãi ase koɓeesiiɗe, ¿Jeremiasba ichi saka kĩruwẽa karebasaa Jeowa kĩraka?

15 Kʉ̃risiaɗaika Jeremiasba aseɗa baɗa Baruc biʼia aseebasiiɗe ichi trajo baara. Ichia kʉ̃risiabasii waya ichi poyaa biʼia aseebai ɓuu, bari Jeremiasba aiɗasii jarasiiɗe chi Jeowaba kʉ̃ria iɗaa ichimaa jaraiɗebena (Jer. 45:1-5). ¿Kãare kawa panaa nauɗebena?

16. Proverbios 17:9ba unubi ɓuuchaa, ¿kãare aseɗaiba amikorã ome ãbua duanayua?

16 Kʉ̃risiaɗaabayua dachi ãbarã biʼiawẽe aseɗaabai. Jãuɗéburu amikorã baara ãbua bereka nureaɗai. Chi amiko aɓa niiba jipawẽe ase ɓuubʉrã ichi ome beɗeabaraaɗai kʉ̃ria ãrĩãdu mauɗe Bibliaɗeeburu consejo deaɗai (Sal. 141:⁠5). Mauɗe dachi kachirua sentibisiibʉrã, perdonaɗayua. Dachia perdonasiibʉrã, waya beɗeaɗaabayua chi pasaɗaɗebena (Proverbios 17:9 leas). Nau tiempo chaarea ɓuuɗeeba biʼia ãrĩã ɓua kʉ̃risiaɗayu chi biʼia ɓeedu mauɗe kachiruaɗerawẽe. Jãka asebudaubʉrã amikorã ome ãbua nureaɗayua. Cha nakaburu biʼia ãrĩã ɓua cha joma sufribudau neeruuɗeeba.

KɄ̃RIAƊAI ƁUIƊAWẼA

Chi amiko biʼia nureerã ãchi chiya aiɗabadau chi kachirua ɓuu pasaburuu baita. (Ochias chi párrafo 18).

17. ¿Jeremiasba saka karebasaa ẽbẽra aɓa wawea ɓoosiiɗe?

17 Chi profeta Jeremías amiko bia nibasii problema tãeɗe. Berreaɗaika saka aiɗasii Ébed-Mélec. Ichi trajabachii corte baita mauɗe ichi salvasii biui baɗa bania jũnu eɗa bʉsiɗauɗe. Ichia karebaɗakare, perasii chi príncipe ichi ne miadaa aseɗaidu. Jeremiasba nau kawasiiɗe, ichi chũpeabai basii ichi amiko du aɓa ɓeesiiɗe. Ichi carcelɗe ɓoosiiɗe biɗa, joma aseyua kʉ̃risiasii chi mipitaa Jeowaba asei jaraɗa baɗaɗebena jarayua nauba biʼia sentibii baita (Jer. 38:7-13; 39:15-18).

18. Proverbios 17:17ba jara ɓuuchaa, ¿dachi ãba sufri ɓuuɗe kãare aseɗai ɓua?

18 Iɗibea ãbarã problema ãrĩã nurea. Ãrĩãdu sufribadau chi drua uriburuuɗe, ãrĩã kuechepeɗa do wariburuuɗe mauɗe ẽbẽrarãba miadaa ase nureeɗeeba. Jãka pasaburuubʉrã daiba irsibiɗai ɓua dai ãbarã dai deemaa, makawẽebʉrã chi nejarraɗeebiɗa aiɗaɗai panua. Jomarãuba Jeowamaa wiɗiɗai ɓua ãchi aiɗai baita. Kuitaabudaubʉrã chi ãba aɓa nii nomaa ɓuu, daiba adua kãare jaraɗai ɓuu maebʉrã kãare aseɗayu. Maka ɓumina aribia aseɗai ɓua. Tiempo sacaɗai ɓua ichi baara duanaɗapeɗa, biʼia ũriɗayua ichi beɗeaburuuɗe mauɗe texto aɓa leaɗayua ichi biʼia sentibiɗayua (Is. 50:4). Chi aude bibuara ɓuu ichi baara ãbua panaɗayua ichia nesita ɓuu baita (Proverbios 17:17 leas).

19. Amikorã iɗi unubudaurãba jãaɗakare, ¿kãare aseɗaiba dachi kakua?

19 Dachi ãbua nureɗayua dachi ãbarã ome ¿Sakayua? Mau chi dachi iadaa nureerãba dachi jʉ̃kaabena awara bʉekaɗayua setaa jarabudauɗeeba chi beɗea biawãrabenawẽe ɓuuɗeeba. Ãchia kʉ̃ria duanuura ara dachi chiya aiɗaɗaabapeɗa confiaɗaabayua. Maka ɓumina ãchi poyaa jãka aseɗaabayua. Dachi jʉ̃kaa duanuuɗebena poyaa ãi bʉekaabai. Ãchirãba ase nureeɗeeba poyaa acabaɗaabayua dachi amiko bia nureerã. Cha naka amiko nureerã waaburu ãchi ome nureaɗai iujãa wiɗiɗe.

KANSION 24 Néstu Jeowa modeɗaa

a Cha miadaa barau acabayua ara kaita kuɓuu bẽrã, jomaurã dachi ãba chekerã ome biʼia araa ãbua nureaɗai. Nau articuloɗe berreaɗai, kãare kawabi ɓua chi Jeremiasmaa pasaɗaba mauɗe saka amikorã bia ua nibaiba dachi aiɗai ɓua problema bara panuuɗe.

b Chi libro Jeremiasɗebenaba jarawẽa ɓua chi pasaɗa baɗa ẽpesaɗeeɗabena acabaaruuɗaa.

c KÃARE UNU ƁUA IMAGENƊE: Cha nau imagenba unubi kuɓuu chi pasayu “chi joma sufribudau” neeburuuɗe. Chi ãbarã kabanaa kuɓuu deɗe ʉtʉ miru kopanuu. Dachi ãbarã biarã baare kopanuuba biʼia ãrĩã ɓuu problema tãeɗe duanuuɗe. Chi õbea imagenɗe unu panuu chi joma sufribudau neesiiɗeeɗabena naarã ãbarã amiko ãbua nurea ɓeesiɗaa.