Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

SUʻESUʻEGA 44

Ia Atiaʻe Faauōga Māfana a o Leʻi oo Mai le Iʻuga

Ia Atiaʻe Faauōga Māfana a o Leʻi oo Mai le Iʻuga

“O le uō moni e alofa i taimi uma.”​—FAATA. 17:17.

PESE 101 Galulue Faatasi i le Autasi

AOTELEGA *

O le a tatou manaʻomia uō lelei i le taimi o “le puapuaga tele” (Tagaʻi i le palakalafa e 2) *

1-2. I le 1 Peteru 4:7, 8, o le ā e fesoasoani iā i tatou e feagai ai ma faigatā?

E TATOU te ono fesagaʻia faafitauli ogaoga a o tatou matuā latalata atu i le faaiʻuga o “aso e gata ai.” (2 Timo. 3:1) O se faaaʻoaʻoga, na faateteleina fetauaʻiga i se atunuu i Aferika i Sisifo, ina ua māeʻa se faiga palota. E leʻi saogalemu ona feoaʻi o tatou uso ma tuafāfine i le sili atu ma le ono masina, ona na nonofo tonu i le vaipanoa na fai ai fetauaʻiga. O le ā na fesoasoani iā i latou e feagai ai ma na faigatā? Na sulufaʻi atu nisi i aiga o uso na nonofo i vaipanoa saogalemu. Na taʻua e se uso: “I nei tulaga, na ou matuā talisapaia le iai o uō. Na fefaalaeiauaʻi le tasi i le isi.”

2 Pe a tupu “le puapuaga tele,” o le a tatou talisapaia le iai o uō māfana e alolofa iā i tatou. (Faaa. 7:14) O lea, e manaʻomia ona vave atiaʻe ni faauōga māfana i le taimi lenei. (Faitau le 1 Peteru 4:7, 8.) E tele mea e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai iā Ieremia, lea na laveaʻi e ana uō mai i mea na tutupu a o latalata ina faaumatia Ierusalema. * E faapefea ona tatou faaaʻoaʻo iā Ieremia?

O AOGĀ E MAUA MAI I LE FAAAʻOAʻOGA A IEREMIA

3. (a) Na ono mafai faapefea e Ieremia ona faaesea o ia mai i isi? (e) O le ā na faailoa atu e Ieremia i lana failautusi o Paruka, ma o le ā le iʻuga na oo iai?

3 E pe ā ma le 40 tausaga o nofo Ieremia i lona nuu o Anatota faatasi ai ma tagata lē faamaoni, e aofia ai ona tuaoi ma nisi o ona tauaiga. (Iere. 11:21; 12:6) E ui i lea, e na te leʻi faaesea o ia. Na ia faailoa atu ona faalogona i lana failautusi faamaoni o Paruka. Ua tatou iloa foʻi ona faalogona ona ua tusia i le Tusi Paia. (Iere. 8:21; 9:1; 20:14-18; 45:1) A o tusi i lalo e Paruka mea uma na tutupu iā Ieremia, seʻi manatu i le alofa ma le māfana na la atiaʻe.​—Iere. 20:1, 2; 26:7-11.

4. O le ā na faatonuina e Ieova Ieremia e fai, ma na faapefea i lenei tofiga ona faamalosia ai le faauōga a Ieremia ma Paruka?

4 E tele tausaga o lapataʻi ma le lototele e Ieremia tagata Isaraelu, i le mea o le a tupu iā Ierusalema. (Iere. 25:3) Na tuu atu e Ieova i tagata se isi avanoa e latou te faaalia ai le salamō, e ala i lona faatonuina o Ieremia ina ia tusia ana lapataʻiga i se tusi tāʻai. (Iere. 36:1-4) A o galulue faatasi Ieremia ma Paruka i lenei tofiga mai i le Atua, atonu mo ni masina, e lē taumatea o a la talanoaga na faamalosia ai lo la faatuatua.

5. E faapefea ona tatou iloa na avea Paruka ma se uō lelei iā Ieremia?

5 Ina ua oo i le taimi e faailoa atu ai le lapataʻiga a Ieova, ona tuu atu lea e Ieremia i lana uō o Paruka e na te faailoa atu i tagata mea o loo i le tusi tāʻai. (Iere. 36:5, 6) Na lototele Paruka e faataunuu lona tofiga e ui ina lamatia ai lona ola. Seʻi mafaufau i le fiafia tele o Ieremia, ina ua alu atu Paruka i le lotoā o le malumalu ma faitau atu le tusi tāʻai i tagata. (Iere. 36:8-10) Na logotala perenise o Iuta i le mea na faia e Paruka, ma na latou faatonuina o ia e faitau leotele atu iā i latou le tusi tāʻai! (Iere. 36:14, 15) Ina ua uma, na filifili perenise e taʻu i le tupu o Ioakima upu a Ieremia. Ona o lo latou manatu mamafa na latou faapea atu ai iā Paruka: “Inā alu ia, ma ia oulua lalafi ma Ieremia, ina ia aua neʻi iloa e se tasi le mea o loo oulua iai.” (Iere. 36:16-19) Maʻeu le lelei o lenā fautuaga!

6. Na faapefea ona tali atu Ieremia ma Paruka i teteega?

6 Ina ua faalogo le tupu o Ioakima i upu na tusi atu ai Ieremia, na matuā ita ma ia susunuina loa le tusi tāʻai. Na ia faatonuina foʻi e loka Ieremia ma Paruka. Peitaʻi, e leʻi fefe ai Ieremia. Na ia toe avatu iā Paruka se isi tusi tāʻai e tusi ai le feʻau a Ieova. Na faalau atu e Ieremia le feʻau, ma na tusia e Paruka “upu uma o le tusi lea na susunu i le afi e Ioakima le tupu o Iuta.”​—Iere. 36:26-28, 32.

7. Atonu o le ā na tupu a o galulue faatasi Ieremia ma Paruka?

7 O tagata na onosaia faatasi se faafitauli, e masani lava ona māfana a latou faiā. Seʻi manatu i le matuā talisapaia e Ieremia ma Paruka o uiga e faaalia e le tasi i le isi, a o la galulue faatasi e toe sui le tusi tāʻai lea na faaleagaina e le tupu o Ioakima. E faapefea ona aogā iā i tatou le faaaʻoaʻoga a nei tane faamaoni?

FESOOTAʻIGA MĀFANA

8. O le ā e ono taofia i tatou mai i le atiaʻe o ni faauōga māfana, ma aiseā e tatou te lē faavaivai ai?

8 E ono faigatā ona taʻu atu i se tasi o tatou faalogona, pe afai na ia faatigā mai i se taimi ua teʻa. (Faata. 18:19, 24) Pe e tatou te ono manatu e leai se taimi ma se malosi e atiaʻe ai ni faauōga māfana ma isi. Peitaʻi, e lē tatau ona tatou faavaivai ai. E tatau ona tatou maufaatuatuaina i le taimi lenei o tatou uso ma tuafāfine i o tatou manatu ma faalogona, pe afai e tatou te manaʻomia la latou lagolagosua i taimi o faigatā. O le laasaga tāua lea i le avea ai ma uō moni.​—1 Pete. 1:22.

9. (a) Na faapefea ona faailoa mai e Iesu lona maufaatuatuaina o ana uō? (e) E faapefea ona faamalosia faiā ma isi pe a māfana ma saʻoloto lau talanoa atu? Aumai se faaaʻoaʻoga.

9 Na faailoa mai e Iesu lona maufaatuatuaina o ana uō, e ala i le saʻoloto o lana talanoa iā i latou. (Ioa. 15:15) E mafai ona tatou faaaʻoaʻo iā Iesu e ala i le faasoa atu i isi o mea e tatou te fiafia ai, o tatou popolega, ma mea e tatou te lē fiafia ai. Ia faalogologo lelei a o talanoa mai se tasi, ma atonu e te iloa ai e tele mea e tutusa ai o oulua manatu, faalogona ma sini. Seʻi mātau le faaaʻoaʻoga a se tuafafine ua 29 tausaga e igoa iā Cindy. Na ia faauō atu iā Marie-Louise, o se paeonia ua toeitiiti 70 ona tausaga. E galulue faatasi Cindy ma Marie-Louise i taeao o Aso Tofi taʻitasi, ma e saʻoloto a la talanoaga i mataupu eseese. Na faapea mai Cindy, “O loʻu fiafia ia i a matou talanoaga ma aʻu uō e faatatau i mea tāua o le olaga, ona e fesoasoani iā te aʻu e iloa ma malamalama lelei ai iā i latou.” E faamalosia faauōga pe a māfana ma saʻoloto talanoaga i le va o uō. I le pei o Cindy, pe a tausolomua ona e faaalia le māfana ma saʻoloto lau talanoa atu i isi, e lē taumatea o le a faamalosia la outou faauōga.​—Faata. 27:9.

GALULUE FAATASI

O uō lelei e galulue faatasi i le talaʻiga (Tagaʻi i le palakalafa e 10)

10. E tusa ai ma le Faataoto 27:17, o le ā le aogā o lo tatou galulue faatasi ma uso talitonu?

10 Pe a tatou galulue faatasi ma uso talitonu ma mātau o latou uiga lelei, o le a tatou aʻoaʻoina mai ai mea ma māfana atu iā i latou, e pei ona tupu iā Ieremia ma Paruka. (Faitau le Faataoto 27:17.) O se faaaʻoaʻoga, i le galuega talaʻi, o ā ni ou lagona pe a e faalogo atu o lototele lau uō e faamatala māfuaaga o ona talitonuga, pe e maumauaʻi foʻi e faamatala atu ma le mautinoa Ieova ma lona finagalo? O le a atili ai ona e māfana atu iā te ia.

11-12. Aumai se faaaʻoaʻoga o le galulue faatasi i le talaʻiga e faamalosia ai a tatou faauōga.

11 Seʻi iloilo ni mea se lua na tutupu e faailoa mai ai, o le galulue faatasi i le talaʻiga e māfana ai faiā. Na fai atu Adeline o se tuafafine e 23 tausaga i lana uō o Candice e la te ō e galulue i se oganuu e seāseā talaʻia. Na faapea mai Adeline, “Na ma mananaʻo ia faateleina lo ma maelega ma le fiafia i le talaʻiga. Na ma manaʻomia se uunaʻiga faaleagaga.” Na faapefea ona aogā lo la galulue faatasi? Na taʻua e Adeline, “Pe a māeʻa aso taʻitasi, e ma te talatalanoa i o ma faalogona, o mea na pāʻia ai o ma loto i a matou talanoaga ma tagata, ma le auala na ma iloa ai le taʻitaʻiga a Ieova i la ma faiva. Na ma maua le fiafia mai i nei talanoaga uigā, ma atili malamalama ai le tasi i le isi.”

12 E toʻalua ni tuafāfine nofofua mai i Falani e igoa iā Laïla ma Marianne, na talaʻi i Bangui, o se aai pisi i le Malo o Aferika Tutotonu. Na faapea mai Laïla, “Na ma fesagaʻia ma Marianne ni faafitauli, ae faafetai i le lelei o a ma fesootaʻiga ma lo ma alofa moni, na faamalosia ai la ma faauōga. Ina ua ou mātauina uiga fetuutuunaʻi o Marianne, o lona alofa mo tagata o le atunuu, ma lona maelega i le talaʻiga, na matuā faateleina ai loʻu māfana atu iā te ia.” E lē manaʻomia ona e siitia i se isi atunuu ina ia e maua ai nei aogā. O taimi uma e te lua galulue faatasi ai ma se uso po o se tuafafine i la outou oganuu, ua e maua le avanoa e faamasani atili ai i lenā tagata ma faamalosia ai le māfana o le lua faauōga.

IA SAʻO LE VAAI MA IA FEFAAMAGALOAʻI

13. O le ā le faafitauli e ono tupu pe a galulue faatasi ma a tatou uō?

13 O nisi taimi pe a galulue faatasi ma a tatou uō, e tatou te mātauina o latou uiga lelei, atoa foʻi ma o latou vaivaiga. O le ā e fesoasoani iā i tatou e māfana ai pea i a tatou uō e ui i o latou vaivaiga? Seʻi toe iloilo le faaaʻoaʻoga a Ieremia. O le ā na fesoasoani iā te ia e taulaʻi ai i uiga lelei o isi, ma faamagalo a latou mea sesē?

14. O le ā na aʻoaʻoina e Ieremia e faatatau iā Ieova, ma na faapefea ona fesoasoani lenā mea iā te ia?

14 I le Tusi Paia, na tusia e Ieremia le tusi o loo faaigoa iā te ia ma e foliga mai na ia tusia foʻi le tusi 1 ma le 2 a Tupu. O lenā tofiga, na malamalama ai Ieremia i le alofa mutimutivale o Ieova i tagata lē lelei atoatoa. O se faaaʻoaʻoga, talu ai na faaalia e le tupu o Aapo le salamō mai i ana agasala matuiā, e leʻi faaumatiaina la e Ieova lona aiga atoa, a o ola o ia. (1 Tu. 21:27-29) Na iloa foʻi e Ieremia na sili atu ona faatigā Manase iā Ieova nai lo o Aapo. Ae e ui i lea, na faamagalo e Ieova Manase ina ua ia faaalia le salamō. (2 Tu. 21:16, 17; 2 No. 33:10-13) O na mea na tutupu, na fesoasoani iā Ieremia e faaaʻoaʻo ai i le onosaʻi ma le alofa mutimutivale o le Atua, i ana feutagaʻiga ma ana uō māfana.​—Sala. 103:8, 9.

15. Na faapefea ona faaaʻoaʻo Ieremia i le onosaʻi o Ieova, ina ua tosina ese Paruka mai i lona tofiga?

15 Seʻi iloilo pe na faapefea ona feutagaʻi Ieremia ma Paruka, ina ua tosina ese mo sina taimi Paruka mai i lona tofiga. E leʻi vave ona fiu Ieremia i lana uō, ae na ia fesoasoani iā Paruka e taʻu atu i ai le feʻau a Ieova i se auala agalelei ma manino. (Iere. 45:1-5) O ā lesona e tatou te aʻoaʻoina mai i lenei tala?

O uō lelei e fefaamagaloaʻi (Tagaʻi i le palakalafa e 16)

16. E pei ona faailoa mai i le Faataoto 17:9, o le ā e manaʻomia ona tatou faia ina ia faamalosia ai a tatou faauōga?

16 O le mea moni, e tatou te lē faatalitalia e lelei atoatoa o tatou uso ma tuafāfine. O lea, pe a atiaʻe ni faauōga māfana, e tatau ona tatou galulue mamafa e faamalosia na faauōga fou. Pe a faia e sa tatou uō se mea sesē, e tatou te ono avatu i ai se fautuaga agalelei ma le manino e faavae mai i le Tusi Paia. (Sala. 141:5) Pe a latou faia se mea e tatou te tigā ai, e manaʻomia ona tatou faamagalo atu, ma ʻalofia le toe taʻua o mea sesē na latou faia i le taimi ua teʻa. (Faitau le Faataoto 17:9.) I nei aso ua sili ona faigatā, maʻeu le tāua o le taulaʻi atu i uiga lelei a o tatou uso ma tuafāfine, nai lo o latou vaivaiga! O le faia faapea, e faamalosia ai a tatou faauōga. E tatou te manaʻomia uō māfana i le taimi o le puapuaga tele.

IA FAAALIA LE ALOFA FAAMAONI

17. Na faapefea ona avea Ieremia o se uō moni i taimi o puapuaga?

17 Na avea le perofeta o Ieremia ma uō moni i taimi o puapuaga. O se faataʻitaʻiga, na fefe Epetemeleka o se tagata aloaʻia, ina neʻi fasiotia o ia e perenise, ona na ia laveaʻia Ieremia mai i se vaieli na tumu i palapala pipii. Ina ua iloa e Ieremia le mea ua tupu iā Epetemeleka, e leʻi nofonofoaʻi o ia ma manatu e mafai lava e lana uō ona onosaia le faafitauli. Peitaʻi, na fai e Ieremia le mea e sili e na te mafaia e ui o loo i le falepuipui, e ala lea i lona taʻu atu i lana uō o Epetemeleka o folafolaga faamāfanafanaloto a Ieova.​—Iere. 38:7-13; 39:15-18.

O uō lelei e fesoasoani i o latou uso ma tuafāfine i taimi o faigatā (Tagaʻi i le palakalafa e 18)

18. E tusa ai o le Faataoto 17:17, e faapefea ona tatou fesoasoani atu pe a feagai a tatou uō ma faigatā?

18 I aso nei, o loo fesagaʻia foʻi e o tatou uso ma tuafāfine le tele o faafitauli eseese. O se faataʻitaʻiga, e toʻatele o loo mafatia i mala faalenatura, ma faafitauli e faapogaia e tagata. Pe a tutupu na mea, e ono mafai e nisi o i tatou ona valaaulia uso ma tuafāfine e tatou te nonofo faatasi. O nisi atonu e latou te avatu se fesoasoani tau tupe. Ae e mafai e i tatou uma ona tatalo iā Ieova e fesoasoani i uso mafatia. Pe a tatou iloa ua lotovaivai se uso po o se tuafafine, atonu e tatou te lē iloa le tala e fai atu ae e mafai lava ona tatou avatu se fesoasoani. O se faaaʻoaʻoga, e mafai ona faaalu se taimi mo la tatou uō. E mafai ona tatou faalogologo lelei a o talanoa mai. E mafai foʻi ona faasoa atu i ai se mau faalaeiau e tatou te fiafia i ai. (Isa. 50:4) O le mea e sili ona tāua, o lou iai faatasi ma au uō i le taimi e latou te manaʻomia ai oe.​—Faitau le Faataoto 17:17.

19. E faapefea i le atiaʻe o faauōga māfana i le taimi lenei, ona fesoasoani iā i tatou i le lumanaʻi?

19 E tatau ona tatou maumauaʻi e atiaʻe ma faaleleia faiā māfana ma o tatou uso ma tuafāfine i le taimi lenei. Aiseā? Talu ai o le a taumafai o tatou fili e faatupu fevaevaeaʻiga i lo tatou va, e ala i pepelo ma faauigasesē faamatalaga. Peitaʻi, o le a lē aogā a latou taumafaiga. O le a lē mafai ona latou faaleagaina la tatou faiā māfana ma uso ma tuafāfine. E leai se mea e latou te faia e mafai ona faaleagaina ai la tatou faauōga ua mautū. O le mea moni, o na faauōga o le a tumau e lē gata i lenei faiga o mea ae e faavavau foʻi!

PESE 24 Ō Mai i le Mauga o Ieova

^ pala. 5 A o latalata mai le iʻuga, e tāua ona faamalosia uma a tatou faiā ma uso talitonu. I lenei mataupu, o le a tatou iloiloina ai aogā e maua mai i mea na tutupu iā Ieremia. O le a tatou talanoaina ai foʻi pe e faapefea i le atiaʻe o faauōga māfana i le taimi lenei, ona fesoasoani iā i tatou i taimi faigatā.

^ pala. 2 O mea na tutupu o loo i le tusi o Ieremia, e lē o tusia i le faasologa saʻo.

^ pala. 57 FAAMATALAGA O ATA: O lenei vaaiga o loo faaata mai ai le mea e ono tupu i le taimi o “le puapuaga tele.” O loo faapotopoto ni uso ma tuafāfine i se potu i le pito i luga o se fale. Talu ai o i latou o ni uō māfana, ua mafai ai ona faalaeiau le tasi i le isi i taimi o faigatā. O vaaiga e tolu o loo sosoo mai o loo faaalia ai uso ma tuafāfine lava nei na latou atiaʻe ni faauōga māfana, a o leʻi taitai tupu le puapuaga tele.