Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 44

Ia piri noa ˈtu â tatou te tahi i te tahi hou te ati rahi a haamata ˈi!

Ia piri noa ˈtu â tatou te tahi i te tahi hou te ati rahi a haamata ˈi!

“E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra.”—MAS. 17:17.

HIMENE 101 E haa anaˈe ma te auhoê

HAAPOTORAA *

E hinaaro tatou i te hoa papu i te roaraa o “te ati rahi” (A hiˈo i te paratarafa 2) *

1-2. Ia au i te Petero 1, 4:7, 8, eaha te tauturu mai i roto i te ati?

 A PIRI noa mai ai te hopea o “te mau mahana hopea,” e faaruru atu â tatou i te ati. (Tim. 2, 3:1) I muri aˈe i te hoê tere poritita, ua tupu te arepurepuraa rahi e te amahamaharaa i te pae tooa o te râ no Afirika. Hau atu i te ono avaˈe te maoro, ua tupu te mau aroraa e mea atâta roa no to tatou mau taeae e tuahine ia haere i rapae i to ratou fare. Eaha tei tauturu ia ratou i tera taime fifi mau? Ua haapu vetahi i te fare o te mau taeae e ora ra i te hoê vahi papu. Ua parau te tahi taeae: “Auê au i te mauruuru e hoa tei tauturu mai i roto i tera tupuraa. Ua faaitoito matou te tahi i te tahi.”

2 Ia tupu “te ati rahi,” mea faufaa ia haaatihia tatou e te hoa papu o te here ra ia tatou. (Apo. 7:14) E titauhia ïa ia faatupu i te auhoaraa piri i teie nei â. (A taio i te Petero 1, 4:7, 8.) Mea rahi te haapiiraa ta tatou e huti mai i te hiˈoraa o Ieremia. Tau taime rii a haamouhia ˈi Ierusalema, ua tauturu to ˈna mau hoa ia ˈna. * E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Ieremia?

TA TE HIˈORAA O IEREMIA E HAAPII MAI RA

3. (a) Eaha tei nehenehe na e turai ia Ieremia ia faaea o ˈna anaˈe? (b) Eaha ta Ieremia i faaite i to ˈna hoa ra o Baruka e eaha tei tupu i roto ia raua?

3 Hau atu i te 40 matahiti, ua haaatihia Ieremia e te feia taiva, i rotopu ia ratou te vai ra te feia o to ˈna oire tumu ra o Anatota e to ˈna atoa paha fetii. (Ier. 11:21; 12:6) Aita râ Ieremia i faaea o ˈna anaˈe. Ua faafatata noa oia i to ˈna hoa e papai parau atoa o Baruka no te haamahora i to ˈna aau. (Ier. 8:21; 9:1; 20:14-18; 45:1) A feruri na ia Baruka e papai ra i ta Ieremia mau parau, eita e ore ua tupu te hoê auhoaraa piri roa i roto ia raua, oia atoa te manaˈo faatura i te tahi e te tahi.—Ier. 20:1, 2; 26:7-11.

4. Eaha ta Iehova i faaue ia Ieremia ia rave e mea nafea te reira i te tautururaa ia ˈna ia piri atu â ia Baruka?

4 Ua ohipa amui Ieremia e Baruka e rave rahi matahiti no te hopoia ta te Atua i horoa ia raua. I tera maororaa, ua faaite Ieremia ma te itoito i te nunaa Iseraela i ta te Atua e rave no Ierusalema. (Ier. 25:3) No te turai â i te nunaa ia tatarahapa, ua faaue Iehova ia Ieremia ia papai i ta ˈna mau faaararaa i nia i te hoê otaro. (Ier. 36:1-4) A rave maite ai Ieremia e Baruka i tera hopoia no ǒ mai i te Atua, ua mairi paha e rave rahi avaˈe, papu ua haapuai ta raua mau aparauraa i te faaroo o te tahi e te tahi!

5. Mea nafea Baruka i te faaiteraa e hoa papu oia no Ieremia?

5 I te otiraa te otaro i te papaihia, ua ani Ieremia i to ˈna hoa ia faaite i ta ˈna poroi. (Ier. 36:5, 6) Noa ˈtu e nehenehe Baruka e haapohehia, ua amo maite oia i tera hopoia ma te itoito. A feruri na i te oaoa o Ieremia i te iteraa ua haere Baruka i roto i te aua o te hiero no te faaite i ta ˈna poroi. (Ier. 36:8-10) Ua faarooroo te mau tavana o Iuda i ta Baruka i rave e faaue atura ia ˈna ia taio atoa i te otaro i mua ia ratou! (Ier. 36:14, 15) Faaoti aˈera ratou i te faaite i te poroi a Ieremia i te arii Iehoiakima. Ua faaara râ ratou ia Baruka: “A haere a tapuni, orua o Ieremia, e eiaha roa e faaite i te taata i to orua pupuniraa.” (Ier. 36:16-19) E aˈoraa tano roa!

6. Eaha te huru o Ieremia raua Baruka i mua i te patoiraa?

6 I te faarooraa te arii Iehoiakima i ta Ieremia poroi, ua riri roa oia e tutui atura te otaro i te auahi e faaue aˈera ia tapeahia Ieremia raua Baruka. Ua mǎtaˈu anei Ieremia? Aita, ua rave â oia i te hoê otaro apî e horoa ˈtura ia Baruka no te papai faahou i te poroi a Iehova. Te faatiahia ra, papai atura Baruka i “te mau parau atoa o te buka ta te arii o Iuda ta Iehoiakima i tutui i te auahi ra.”—Ier. 36:26-28, 32.

7. Mai te aha te huru o te auhoaraa o Ieremia e Baruka i te ohipa-faahou-raa raua?

7 E puai atu â te auhoaraa o te feia e faaruru amui i te hoê â fifi. A feruri na ia Ieremia raua Baruka i te ohipa-amui-raa no te papai faahou i te poroi ta te arii i tutui i te auahi. Ua ite raua i te mau huru maitatai ta te tahi e te tahi i faaite a piri roa ˈtu ai to raua auhoaraa. E nafea tatou ia faufaahia i te hiˈoraa o teie nau tavini haapao maitai?

TE APARAURAA HAAVARE ORE

8. Eaha te nehenehe e tapea ia tatou ia faatupu i te auhoaraa piri? No te aha e titauhia ia rave i ta tatou tuhaa no te fanaˈo i te hoa papu?

8 Ua haamauiui aˈenei vetahi ê ia outou? Mai te peu e e, e ere paha ïa i te mea ohie ia haamahorahora i to outou aau. (Mas. 18:19) Peneiaˈe, te manaˈo atoa ra outou aita to outou e taime e mea rohirohi atoa ia amuimui tamau i te mau hoa. Tera râ, ia hinaaro tatou ia tauturu mai te mau taeae i roto i te ati, e titauhia ia haapii i te tiaturi ia ratou i teie nei â! Te tahi ravea no te na reira, o te faaiteraa ia ratou to tatou mau manaˈo e huru aau.—Pet. 1, 1:22.

9. (a) Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna tiaturi i to ˈna mau hoa? (b) E nafea ia faatupu i te auhoaraa piri na roto i te aparauraa haavare ore? A horoa i te hiˈoraa.

9 Ua faaite Iesu i to ˈna tiaturi i to ˈna mau hoa na roto i te aparauraa haavare ore. (Ioa. 15:15) E pee anaˈe i to ˈna hiˈoraa. E faaite anaˈe i te mau taeae e tuahine i tei faaoaoa, tei haapeapea e tei haamauiui ia tatou. A faaroo maite ai i te hoê ia na reira, e ite paha tatou tera atoa to tatou manaˈo, huru aau e ta tatou fa. A hiˈo na ia Cindy te hoê tuahine e 29 matahiti tei faahoa ia Marie-Louise, te hoê pionie e 67 matahiti. E poro amui Cindy raua Marie-Louise i te mau Mahana maha poipoi atoa, e mea pinepine raua i te tauaparau no nia e rave rau tumu parau. Te na ô ra Cindy: “Mea au roa na ˈu e paraparau no nia i te mau tumu parau faufaa e te mau hoa. E tauturu mai te reira ia matau maitai atu â ia ratou.” E piri atu â te auhoaraa ia faaite te tahi i te tahi i to ratou manaˈo ma te taiâ ore. Mai ia Cindy, a haamahorahora i to outou aau ia riro te mau taeae e tuahine ei hoa piri no outou.—Mas. 27:9.

A OHIPA AMUI E O VETAHI Ê

E poro amui te mau hoa papu (A hiˈo i te paratarafa 10)

10. Ia au i te Maseli 27:17, eaha te tupu ia ohipa amui tatou e te mau taeae e tuahine?

10 Ia ohipa amui tatou e te mau taeae e tuahine mai ia Ieremia raua Baruka, e ite tatou i to ratou mau huru maitatai, e matau maitai atu â tatou ia ratou a piri roa ˈtu ai to tatou auhoaraa. (A taio i te Maseli 27:17.) Eaha to outou huru ia faataa te hoê hoa ma te itoito i ta ˈna e tiaturi ra, aore ra ia faaite i to ˈna tiaturi papu ia Iehova e i ta ˈna mau parau fafau? Eita anei outou e here atu â ia ˈna?

11-12. E nafea to tatou auhoaraa e piri roa ˈi ia poro tatou e te mau taeae e tuahine? A horoa i te hiˈoraa.

11 Teie e piti hiˈoraa o te faaite ra e here atu â te mau taeae e tuahine te tahi i te tahi ia poro amui ratou. Ua ani te tuahine Adeline e 23 matahiti, i to ˈna hoa Candice, ia apiti ia ˈna no te poro i te hoê tuhaa fenua mea varavara i te porohia. Te na ô ra oia: “Ua hinaaro mâua e poro atu â e e tamau i te horoa ia Iehova i te mea maitai roa ˈˈe.” Ua faufaahia anei raua? Te na ô ra Adeline: “I te mau hopea mahana atoa, e paraparau mâua no te ite i to te tahi e te tahi huru, te mau mea tei haaputapû i to mâua aau e mea nafea atoa Iehova i te aratairaa mai i roto i te taviniraa. Mea au roa na mâua tera mau taime e ua matau roa ˈtu â mâua te tahi i te tahi.”

12 Ua tere atoa e piti tuahine faaea taa noa no Farani e pae hebedoma no te poro i Bangui, te oire pu o te Repupirita Afirika no Ropu. Te faatia ra Laïla: “Ua farerei mâua Marianne i te fifi, maoti râ te aparauraa haavare ore e te here, ua riro mai mâua ei hoa piri roa. Ua faahiahia roa vau i to Marianne mau huru maitatai. E ere te tupuraa manaˈo-ore-hia i te fifi no ˈna, mea here na ˈna te taata o tera fenua e mea itoito atoa i roto i te taviniraa.” Eita e titauhia ia tere i te fenua ê no te faatupu i te hoê auhoaraa piri roa. I te mau taime atoa e poro ai outou e te mau taeae e tuahine, a haamatau maitai ia ratou ia here atu â outou te tahi i te tahi.

A TAPEA NOA MAI I TE MAU HURU MAITATAI E A FAAORE I TA VETAHI Ê HAPA

13. Eaha te fifi e nehenehe e tupu ia ohipa amui tatou e vetahi ê?

13 A ohipa amui ai e vetahi ê, e ite tatou i to ratou mau huru maitatai, i to ratou atoa râ mau paruparu. Eaha te tauturu mai i tera mau taime? E hiˈopoa faahou anaˈe i te hiˈoraa o Ieremia no te ite eaha tei tauturu ia ˈna ia tapea noa mai i te maitai e vai ra i roto i to ˈna mau hoa.

14. Eaha ta Ieremia i haapii no nia ia Iehova e mea nafea te reira i te tautururaa ia ˈna?

14 E au ra na Ieremia atoa i papai i te buka o Te mau arii 1 e 2. Ua tauturu tera tuhaa ohipa ia ˈna ia ite i to Iehova aroha hamani maitai i te feia hara. Ei hiˈoraa, i to te arii Ahaba tatarahaparaa i ta ˈna mau hara, aita Iehova i haapohe i to ˈna utuafare a ora ˈi o ˈna. (Arii 1, 21:27-29) Noa ˈtu mea ino atu â ta Manase i rave i ta Ahaba, ua faaore Iehova i ta ˈna mau hara no te mea ua tatarahapa mau oia. (Arii 2, 21:16, 17; Par. 2, 33:10-13) Ua tauturu tera mau faatiaraa ia Ieremia ia faaite i te faaoromai e te aroha hamani maitai i nia i to ˈna mau hoa mai ta te Atua i rave.—Sal. 103:8, 9.

15. Mai ia Iehova, mea nafea Ieremia i te faaiteraa i te faaoromai i to Baruka hahi-ê-raa?

15 I te hahi-ê-raa Baruka i ta ˈna taviniraa, ua tauturu Ieremia ia ˈna. Aita oia i faarue i to ˈna hoa, ua faaite atu râ i ta te Atua poroi ia Baruka ma te mǎrû e te haavare ore. (Ier. 45:1-5) Eaha te haapiiraa e huti mai?

E faaore te mau hoa papu i ta te tahi e te tahi hapa (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. Ia au i te Maseli 17:9, eaha te titauhia ia rave ia vai piri noa tatou te tahi i te tahi?

16 Mea tia ore to tatou mau taeae e tuahine, e nehenehe iho â ïa ta ratou mau parau aore ra ohipa e haamauiui mai. Noa ˈtu râ, e nehenehe tatou e vai piri noa te tahi i te tahi. E nafea? Ia hape to tatou hoa, e titauhia paha ia faaohipa i te Parau a te Atua no te aˈo ia ˈna ma te haavare ore e te mǎrû. (Sal. 141:5) Ia haamauiuihia mai tatou, e faaore anaˈe i ta vetahi ê hapa. Ia oti, eiaha e faahiti faahou i te reira! (A taio i te Maseli 17:9.) I teie mau mahana hopea, mea faufaa roa ia tapea noa mai i te mau huru maitatai o to tatou mau taeae e tuahine, eiaha râ to ratou paruparu! Na te reira e tauturu mai ia vai piri noa te tahi i te tahi i teie nei â e i te roaraa o te ati rahi.

EIAHA E FAARUE I TO TATOU MAU HOA!

17. I roto i te ati, mea nafea Ieremia i te faaiteraa e hoa papu oia?

17 Ua faaite ta Ieremia mau ohipa e hoa papu oia i roto i te ati. I muri aˈe i to Ebeda-meleka faaoraraa mai ia Ieremia i te hoê apoo, ua mǎtaˈu Ebeda-meleka e haapohe te mau tavana ia ˈna. I to Ieremia iteraa i te reira, aita oia i vai mû noa a manaˈo atu ai, ‘Aita e fifi, e roaa iho â ia ˈna ia faaoromai!’ Noa ˈtu ua tapeahia Ieremia, ua rave oia i te maraa ia ˈna no te faaite ia Ebeda-meleka i ta Iehova poroi mahanahana.—Ier. 38:7-13; 39:15-18.

E tauturu te mau hoa papu i te mau taeae e tuahine i roto i te ati (A hiˈo i te paratarafa 18)

18. Ia au i te Maseli 17:17, e nafea tatou ia tauturu i te hoa e faaruru ra i te ati?

18 I teie mahana, ua rau te fifi farereihia e to tatou mau taeae e tuahine. Taa ê atu i te mau ati natura, te mauiui atoa nei ratou no te mau fifi mai te tamaˈi, te ohipa totoaraa e te vai ra ˈtu â. E nafea ia riro ei hoa papu no ratou i tera mau taime? E nehenehe paha vetahi o tatou e farii ia ratou i te fare. Area te tahi atu, e horoa ˈtu paha ïa i te moni. Hau atu â, e nehenehe tatou paatoa e pure no te mau taeae e tuahine e faaruru ra i te ati. Ia toaruaru te hoê hoa Kerisetiano, aita paha tatou e taa ra eaha te parau aore ra te rave. Pinepine, eita e titauhia ia rave i te ohipa rahi! Peneiaˈe, e navai noa ia horoa ˈtu i to tatou taime, te hoê tariˈa faaroo e te tahi irava mahanahana mau. (Isa. 50:4) Te mea faufaa, eiaha tatou ia faarue i to tatou mau hoa.—A taio i te Maseli 17:17.

19. E nafea to tatou auhoaraa piri e tauturu mai ai i teie nei e i mua nei?

19 E faaoti papu anaˈe i te faatupu i teie nei â i te auhoaraa piri o te ore roa e mure. No te aha? No te mea e faaohipa to tatou mau enemi i te mau parau haavare ia amahamaha tatou. E imi ratou i te ravea eiaha tatou ia tiaturi e ia tauturu te tahi i te tahi. E mâuˈa râ to ratou taime, eita hoi e mutu ia ratou te taamu tia roa o te here e tahoê ra ia tatou! E vai noa hoi tera auhoaraa piri roa i rotopu ia tatou i te roaraa o te ati rahi e a muri noa ˈtu!

HIMENE 24 A haere mai i to Iehova mouˈa

^ Ua fatata roa mai te hopea, e titauhia ia tatou paatoa ia piri atu â i to tatou mau taeae e tuahine. I roto i teie tumu parau, e huti mai tatou i te mau haapiiraa i te hiˈoraa o te peropheta Ieremia i roto i tera tuhaa. E ite atoa mai tatou e nafea ia imi i te hoa papu o te tauturu mai i roto i te ati.

^ Aita te mau ohipa i roto i te buka Ieremia i faatiahia ia au i te tereraa o te tau.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaite ra te hohoˈa i te nehenehe e tupu i te roaraa o “te ati rahi.” Ua haapu te mau taeae e tuahine i nia i te tahua o te fare o te hoê taeae. Mea piri roa ratou te tahi i te tahi, ua ite ïa ratou eaha te faaitoito i tera e tera taeae e tuahine. Te faaite ra na hohoˈa e toru nei i te mau taeae e tuahine o tei faatupu aˈena i te auhoaraa piri na mua ˈˈe te ati rahi e haamata ˈi.