Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 47

Eaha te haapiiraa e huti mai i te buka Levitiko?

Eaha te haapiiraa e huti mai i te buka Levitiko?

“Te mau Papai moˈa atoa, ua papaihia ïa i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua, e mea faufaa.”—TIM. 2, 3:16.

HIMENE 98 Arataihia te mau Papai e te varua o te Atua

HAAPOTORAA *

1-2. No te aha e titauhia i te mau Kerisetiano ia haafaufaa i te buka Levitiko?

 “TE MAU Papai moˈa atoa, ua papaihia ïa i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua, e mea faufaa.” (Tim. 2, 3:16) Na roto i teie mau parau, ua haamanaˈo te aposetolo Paulo ia Timoteo e mea faufaa te taatoaraa o te Bibilia, te buka Levitiko atoa ïa. No vetahi, e ture anaˈe to roto i tera buka e eita te reira e tano no teie tau. Mea taa ê râ te manaˈo o te mau Kerisetiano mau!

2 Ua hau atu i te 3 500 matahiti i teie nei to te buka Levitiko papairaahia, ua ara râ Iehova ia tae roa mai te reira ia tatou “ei haapiiraa.” (Roma 15:4) Eaha te tumu? E tauturu mai te reira ia taa i to Iehova manaˈo e ia huti mai i te haapiiraa faufaa. E hiˈopoa noa mai tatou e maha haapiiraa ta te buka Levitiko e horoa mai ra.

E NAFEA IEHOVA E MAURUURU AI IA TATOU?

3. No te aha te tusia animara e pûpûhia ˈi i te Mahana o te Taraehara?

3 Haapiiraa matamua: Ia farii Iehova i ta tatou taviniraa, e titauhia ia mauruuru na mua oia ia tatou. I te mau matahiti atoa, e ruru na te nunaa Iseraela no te pûpû i te tusia animara i te Mahana o te Taraehara. Ua tauturu te reira ia ratou ia haamanaˈo e hinaaro ratou i te taraehara ia faaorehia ta ratou mau hara. Hou râ te tahuˈa rahi e pûpû ai i te tusia i roto i te Vahi Moˈa Roa, hoê ohipa faufaa te titauhia ia ˈna ia rave. Mea faufaa aˈe tera ohipa i te tusia ta ˈna e pûpû ia faaorehia te hara a te nunaa!

(A hiˈo i te paratarafa 4) *

4. Ia au i te Levitiko 16:12, 13, i te Mahana Taraehara, eaha ta te tahuˈa rahi e rave i te taime matamua e tomo ai oia i roto i te Vahi Moˈa Roa? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

4 A taio i te Levitiko 16:12, 13. I te Mahana Taraehara, e toru taime te tahuˈa rahi e tomo ai i roto i te Vahi Moˈa Roa. A feruri na râ i ta ˈna e rave i te taime matamua. E tomo oia i roto i te sekene a haere atu ai i te Vahi Moˈa Roa. I te tahi rima, te tapea ra oia i te farii tei î i te mea noˈanoˈa, e i te tahi atu, te farii auro ïa tei î i te arahu ura. Faaea ihora oia maa taime i mua i te paruru o te Vahi Moˈa Roa. Ma te faatura rahi, tomo aˈera te tahuˈa rahi i roto i te Vahi Moˈa Roa e tia ˈtura i mua i te afata faufaa. Mai te huru ra, te tia ra oia i mua roa i te aro o Iehova! I muri iho, manii atura oia i te mea noˈanoˈa i roto i te farii arahu e hauˈa noˈanoˈa aˈera tera vahi taatoa. * I muri aˈe, e tomo faahou te tahuˈa rahi i roto i te Vahi Moˈa Roa e te toto o te mau tusia animara. Ua tapao anei râ outou, e pûpû na mua te tahuˈa rahi i te mea noˈanoˈa hou a pûpû ai i te toto o te tusia animara.

5. Eaha te haapiiraa e huti mai i te pûpûraa i te mea noˈanoˈa i te Mahana Taraehara?

5 E haapiiraa faufaa mau ta tatou e huti mai i te pûpûraa i te mea noˈanoˈa i te Mahana Taraehara. Te faaite ra te Bibilia e au te mau pure a te mau tavini taiva ore a Iehova i te mea noˈanoˈa. (Sal. 141:2; Apo. 5:8) A haamanaˈo e pûpû na te tahuˈa rahi i te mea noˈanoˈa i te aro o Iehova ma te faatura rahi. Ia faafatata atoa tatou ia Iehova na roto i te pure, e faaite anaˈe i te faatura rahi. Te mauruuru mau nei tatou ua farii te Atua poiete ia faafatata ˈtu tatou ia ˈna e ia riro atoa ei hoa no ˈna! (Iak. 4:8; Sal. 25:14) Eita roa ïa tatou e hinaaro e rave i te tahi mea e ore ai o ˈna e mauruuru ia tatou!

6. Eaha te haapiiraa e huti mai i te ohipa e tia i te tahuˈa rahi ia rave hou a pûpû ai i te tusia animara?

6 A haamanaˈo e pûpû na mua te tahuˈa rahi i te mea noˈanoˈa hou a pûpû ai i te tusia animara. Eaha te tumu? E ite ïa oia ua mauruuru anei Iehova ia ˈna. I nia i te fenua, ua titau-atoa-hia ia Iesu ia rave i te hoê ohipa faufaa aˈe hou a pûpû ai i to ˈna ora ei tusia no te faaora i te huitaata. Eaha tera ohipa faufaa? E tapea ïa i te taiva ore ma te auraro ia Iehova ia mauruuru o ˈNa i te tusia ta Iesu e pûpû i muri aˈe. Na roto i to ˈna huru oraraa, e haapapu ïa Iesu i te tiaraa Arii hau ê o Iehova e ta ˈna anaˈe te aratairaa maitai e te tia roa no te taata!

7. No te aha Iehova i mauruuru ai i te huru oraraa o Iesu i nia i te fenua?

7 I te roaraa o to ˈna oraraa i nia i te fenua, ua auraro maite Iesu i ta Iehova mau ture aveia tia. Aita oia i taiva i mua i te faahemaraa, te ati e tae noa ˈtu i te hoê pohe mauiui mau. Ua hinaaro Iesu e haapapu o te faatereraa a to ˈna Metua anaˈe te mea maitai roa ˈˈe! (Phil. 2:8) A tamatahia ˈi to ˈna faaroo, ua pure Iesu “ma te auê e te roimata.” (Heb. 5:7) Ua pure oia ma to ˈna aau atoa e ua tauturu te reira ia ˈna ia auraro noa i to ˈna Metua. I te aro o Iehova, e au ta Iesu mau pure i te mea noˈanoˈa. Ua mauruuru mau Iehova i te huru oraraa o Iesu i nia i te fenua, oia atoa i ta ˈna i rave no te haapapu i te tiaraa Arii hau ê o to ˈna Metua.

8. E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu?

8 E pee anaˈe i te hiˈoraa o Iesu ma te ore e taiva i te Atua e ma te haapao maite i ta ˈna mau ture aveia. I mua i te faahemaraa, e pure anaˈe no te ani i ta Iehova tauturu ia rave noa tatou i te mea e mauruuru mai ai oia. Ma te na reira, e haapapu ïa tatou o te faatereraa a Iehova anaˈe te mea maitai roa ˈˈe! A haamanaˈo eita Iehova e farii i ta tatou mau pure ia rave tatou i ta ˈna e au ore ra. Ma te haapao râ i ta ˈna mau ture aveia, e riro ta tatou mau pure mai te mea noˈanoˈa ra i to ˈna aro! E mauruuru roa ïa to tatou Metua i te raˈi i to tatou taiva ore e auraro ia ˈna.—Mas. 27:11.

E TAVINI ANAˈE I TE ATUA MA TE HERE E TE AAU MAURUURU

(A hiˈo i te paratarafa 9) *

9. No te aha te nunaa Iseraela e pûpû ai i te tusia no te maitai?

9 Te piti o te haapiiraa: E tavini anaˈe ia Iehova no to tatou mauruuru ia ˈna. E hiˈopoa anaˈe i teie nei i te faanahoraa o te tusia no te maitai. E haapii mai te reira i te tahi atu titauraa faufaa i roto i te haamoriraa i te tau o te nunaa Iseraela, oia hoi te manaˈo turai maitai. * Ia au i te buka Levitiko, e nehenehe te hoê Iseraela e pûpû i te tusia no te maitai “ei haamaitai,” aore ra ei haamauruururaa i te Atua. (Lev. 7:11-13, 16-18) Eita oia e na reira no te mea ua faauehia, no te mea râ e aau mauruuru to ˈna. Na te taata tataitahi ïa e faaoti i te na reira no to ˈna here ia Iehova. E amui te taata e pûpû i te tusia, to ˈna utuafare e te mau tahuˈa no te amu i te iˈo o te animara i horoahia ei tusia. E faataahia râ te tahi mau tuhaa taa maitai o te animara na Iehova.

(A hiˈo i te paratarafa 10) *

10. Eaha ta te tusia no te maitai e haapii mai ra no nia i tei turai ia Iesu ia tavini ia Iehova?

10 Te toru o te haapiiraa: Ma te aau atoa, e horoa tatou i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova. No te Atua, o te “toâhua,” aore ra te meˈi o te tahi mau tuhaa o te animara te mea maitai roa ˈˈe. Ua faaite atoa oia eaha te mau tuhaa e titauhia ia faataa na ˈna mai “na rata,” aore ra na mape, o te animara. (A taio i te Levitiko 3:6, 12, 14-16.) E mauruuru roa Iehova ia faataa te hoê Iseraela ma te aau atoa i tera mau tuhaa o te animara e te meˈi na Iehova. E haapapuraa hoi ua hinaaro oia e horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova. Ua horoa atoa Iesu i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova ma te tavini ia ˈna ma to ˈna aau e puai atoa. (Ioa. 14:31) Mea au na Iesu e rave i te hinaaro o te Atua e ua haafaufaa mau oia i ta ˈna mau ture. (Sal. 40:8) Auê Iehova i te oaoa i te iteraa ia Iesu ia tavini ia ˈna ma te aau atoa!

No to tatou here ia Iehova tatou e horoa ˈi i te mea maitai roa ˈˈe na ˈna (A hiˈo i te paratarafa 11-12) *

11. E nafea ta tatou taviniraa e au ai i te tusia no te maitai e eaha te tamahanahana ra ia tatou?

11 Mai te tusia no te maitai, e pûpû tatou i te hoê taviniraa i te Atua ma te aau atoa. No to tatou here ia Iehova, e horoa tatou i te mea maitai roa ˈˈe na ˈna. Te mauruuru mau nei Iehova i te ite e mirioni taata ia tavini ia ˈna ma te here a haafaufaa atoa ˈi i ta ˈna mau haaraa! No Iehova, mea faufaa ta tatou mau ohipa, oia atoa râ i te turai ra ia tatou ia rave i te reira. E Kerisetiano ruhiruhia anei outou o te ore faahou e nehenehe e tavini ia Iehova mai na mua ˈˈe? Mai te peu e e, a haamanaˈo ua ite Iehova i to outou otia, eita oia e titau atu i te ore e maraa ia outou! Mea iti paha ta outou e rave nei, Iehova râ, te hiˈo ra oia i te here i turai atu ia rave i te maraa ia outou. E mauruuru roa oia ia horoa ˈtu outou i te mea maitai roa ˈˈe!

12. Eaha to Iehova huru a pûpûhia ˈi te tusia no te maitai e no te aha te reira e tamahanahana mai ai?

12 Eaha ta te tusia no te maitai e haapii mai ra? A pûpûhia ˈi te mau tuhaa maitai roa ˈˈe o te animara, e tae te au auahi i te aro o Iehova a mauruuru atu ai oia. Te mauruuru atoa ra Iehova ia horoa outou i te mea maitai roa ˈˈe no te tavini ia ˈna ma te aau atoa. (Kol. 3:23) Mea iti aore ra mea rahi ta outou e rave nei, mea faufaa te reira no Iehova e eita roa e moˈe ia ˈna ta outou mau tutavaraa.—Mat. 6:20; Heb. 6:10.

TE HAAMAITAI RA IEHOVA I TA ˈNA FAANAHONAHORAA

13. Ia au i te Levitiko 9:23, 24, mea nafea Iehova i te haapapuraa ua mauruuru oia i te mau tahuˈa?

13 Te maha o te haapiiraa: Te haamaitai ra Iehova i te tuhaa i nia i te fenua o ta ˈna faanahonahoraa. A feruri na i tei tupu a faatiahia ˈi te sekene i raro i te mouˈa Sinai i 1512 hou te Mesia. (Exo. 40:17) Ua faatupu Mose i te hoê oroa no te faatoroa ia Aarona e ta ˈna mau tamaiti ei tahuˈa. Ua ruru e ua ite te nunaa Iseraela i te haamataraa te mau tahuˈa i te pûpû i te tusia na Iehova. (Lev. 9:1-5) Mea nafea Iehova i te haapapuraa ua mauruuru oia i te mau tahuˈa faatoroa-apî-hia? A haamaitai ai Aarona raua Mose i te nunaa, puroro maira te auahi e pau roa aˈera te toea o te tusia i vai na i nia i te fata.—A taio i te Levitiko 9:23, 24.

14. Mea faufaa anei no tatou ta Iehova i rave a faatoroahia ˈi Aarona e ta ˈna mau tamaiti ei tahuˈa?

14 Na roto i te auahi ta ˈna i faatae mai, ua haapapu Iehova ua turu oia ia Aarona e i ta ˈna mau tamaiti tei maitihia ei tahuˈa. E tumu papu tera no te nunaa Iseraela no te turu ia ratou. Mea faufaa anei tera faatiaraa no tatou i teie mahana? E, no te mea e ata te autahuˈaraa i Iseraela no te tahi faanahoraa rahi aˈe. Ei Tahuˈa Rahi, te tavini ra te Mesia e na 144 000 arii e tahuˈa i te raˈi.—Heb. 4:14; 8:3-5; 10:1.

Te aratai e te haamaitai ra Iehova i ta ˈna faanahonahoraa, e turu anaˈe ïa i te reira ma te aau atoa! (A hiˈo i te paratarafa 15-17) *

15-16. Mea nafea to Iehova haapapuraa ua mauruuru oia i te “tavini haapao maitai e te paari”?

15 I 1919, ua faatoroa Iesu i te hoê pǔpǔ taeae faatavaihia i te varua moˈa ei “tavini haapao maitai e te paari.” Na teie tavini e tiaau i te ohipa pororaa e e horoa i te maa pae varua i te mau pǐpǐ a te Mesia i “te taime tano.” (Mat. 24:45) Ua haapapu anei te Atua ua mauruuru oia i te tavini haapao maitai e te paari?

16 Mea rahi te ohipa ta Satani e ta teie nei ao i rave no te haafifi i te tavini haapao maitai e te paari. Noa ˈtu na Tamaˈi rahi e piti, te hamani-ino-raa tuutuu ore, te fifi i te pae faufaa e te ohipa tia ore, ua tamau te tavini haapao maitai e te paari i te horoa i te maa pae varua na te mau pǐpǐ a te Mesia. A feruri na i te rahi o te maa pae varua e vai nei na roto hau atu i te 900 reo ma te tamoni ore! E ere anei i te haapapuraa ua mauruuru Iehova i te tavini haapao maitai e te paari? Te tahi atu haapapuraa, o te ohipa pororaa ïa. Te porohia nei te parau apî oaoa “ati aˈe te fenua.” (Mat. 24:14) Te aratai e te haamaitai mau ra Iehova i ta ˈna faanahonahoraa i teie mahana!

17. E nafea tatou ia turu i te faanahonahoraa ta Iehova e faaohipa nei?

17 E uiui anaˈe, ‘Te mauruuru ra anei au i te ohipa amui e te tuhaa i nia i te fenua o ta Iehova faanahonahoraa?’ Mai te auahi ta ˈna i faatae mai i te tau o Mose e Aarona, ua horoa atoa mai Iehova i te haapapuraa te turu ra oia i ta ˈna faanahonahoraa. Ma te aau mauruuru mau, e turu anaˈe ïa i te faanahonahoraa ta Iehova e faaohipa nei! (Tes. 1, 5:18) E nafea? E pee anaˈe i te mau aratairaa Bibilia e horoahia mai i roto i ta tatou mau papai e i te mau putuputuraa e tairururaa. E ia au i to tatou tupuraa, e tamau anaˈe i te poro e te haapii i te taata.—Kor. 1, 15:58.

18. Eaha ta tatou i faaoti papu i te rave?

18 E haafaufaa anaˈe i te mau haapiiraa ta tatou i huti mai i te buka Levitiko. Na mua, e titauhia ia mauruuru Iehova ia tatou, i reira noa oia e farii ai i ta tatou taviniraa. E tavini anaˈe ia Iehova no to tatou mauruuru ia ˈna. Ma te aau atoa, e tamau anaˈe i te horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova e e turu papu anaˈe i te faanahonahoraa ta Iehova e haamaitai ra i teie mahana. Mai te raˈi mai, e ite ïa Iehova te poihere ra tatou i te fanaˈoraa taa ê ia riro ei Ite no ˈna!

HIMENE 96 E faufaa rahi to te Parau a te Atua

^ Ua papaihia i roto i te buka Levitiko te mau ture ta Iehova i horoa i te nunaa Iseraela. Aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te ture a Mose, e faufaa-noa-hia râ ratou i te reira. I roto i teie tumu parau, e ite mai tatou eaha te mau haapiiraa e huti mai i te buka Levitiko.

^ Mea moˈa te mea noˈanoˈa hamanihia no te sekene e e faaohipahia na te reira no te haamoriraa a Iehova anaˈe. (Exo. 30:34-38) Aita e faatiaraa e faaite ra ua tutui atoa te mau Kerisetiano matamua i te mea noˈanoˈa no te haamori i te Atua.

^ No te ite atu â no nia i te tusia no te maitai, a hiˈo i te buka 2 o te Étude perspicace des Écritures api 847-848, oia atoa i Te Pare Tiairaa 1 no Tenuare 2012 api 20-21 paratarafa 11.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te Mahana Taraehara, e tomo te tahuˈa rahi i roto i te Vahi Moˈa Roa. I te tahi rima, te tapea ra oia i te farii tei î i te mea noˈanoˈa e i te tahi atu, te farii auro ïa tei î i te arahu ura. I muri mai, e tomo faahou oia i reira no te pûpû i te toto o te tusia animara.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ei faaiteraa i te mauruuru o to ˈna utuafare ia Iehova, te horoa ra te hoê Iseraela i ta ˈna mamoe i te tahuˈa ei tusia no te maitai.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua, ua haapapu Iesu i to ˈna here ia Iehova ma te haapao i ta ˈna mau faaueraa e ma te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia na reira atoa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Noa ˈtu te maˈi, te horoa ra te hoê tuahine ruhiruhia i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova ma te poro i te taata na roto i te papairaa rata

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I Fepuare 2019, ua oaoa roa te mau taeae e tuahine i te faaiteraa taeae Gerrit Lösch, mero o te Tino aratai, ua matara mai te Bibilia Huriraa o te ao apî na roto i te reo Heremani. I teie mahana, mai na tuahine e piti, te oaoa nei te feia poro i Heremani i te faaohipa i teie huriraa apî o te Bibilia i roto i te pororaa.